Judecătoarea Ana Panov, fostă președintă interimară a Curții de Apel Chișinău, a trecut reevaluarea în cadrul procesului de vetting și a primit aviz pozitiv în ședința de astăzi a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Analiza altor patru rapoarte de evaluare externă a altor magistrați au fost amânate.
Astfel, autoritățile au înaintat spre analiză trei criterii legate de activitatea magistratei Panov, care vizează aspecte de integritate, posibile încălcări ale normelor de etică profesională - inclusiv în contextul unor hotărâri judecătorești ce au condus la condamnarea Republicii Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) - precum și respectarea regimului de declarare a averii și a intereselor personale.
Anterior, la 20 iunie, CSM a respins raportul potrivit căruia magistrata a promovat evaluarea integrității etice și financiare. Astăzi, judecătoarea Ana Panov a oferit explicații privind mai multe neclarități legate de declarațiile de venit depuse de ea și de soțul său în perioada 2012–2023.
Astfel, discrepanța de aproximativ 4,6 milioane de lei față de venitul declarat, identificată atât de Comisia de evaluare, cât și de CSM, a fost explicată prin faptul că magistrata depune declarația până în luna martie, iar soțul până în luna mai. De asemenea, au fost indicate valorile sumei brute, și nu cele nete.
De asemenea, în cadrul examinării raportului, membrii CSM au avut mai multe întrebări privind aspecte de integritate legate de posibile încălcări ale normelor de etică profesională a judecătoarei Panov.
În final, plenul CSM a aprobat raportul Comisiei Vetting, cu 8 voturi pentru și 2 împotrivă. Livia Mitrofan și Aureliu Postică și-au exprimat o opinie separată.
Hotărârea poate fi atacată în termen de 15 zile la Curtea Supremă de Justiție.
Ana Panov a fost numită prin transfer, în funcția de judecător la Curtea de Apel Chişinău, prin decretul președintelui Republicii Moldova din 15 iunie 2010. Pe 19 iunie 2000, ea a fost numită în funcția de judecător, până la atingerea plafonului de vârstă. Ulterior, între lunile iunie septembrie 2021 a deținut funcția de președinte interimar al Curții de Apel Chișinău.
Cinci rapoarte, pe pauză
Pe ordinea de zi a ședinței CSM de astăzi au mai figurat cinci rapoarte ale Comisiei Vetting. Membrii CSM au decis amânarea examinării rapoartelor de evaluare externă privind judecătorii Sergiu Stratan, candidat la funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție, și Constantin Damaschin, fost vicepreședinte interimar al Judecătoriei Chișinău. Decizia a fost motivată de necesitatea analizării detaliate a dosarelor celor doi magistrați.
În cazul judecătoarei Sofia Ghidirim (Aramă) de la Judecătoria Cimișlia, Comisia Vetting a constatat, la 4 decembrie, că aceasta nu a promovat evaluarea. Astăzi, examinarea cauzei a fost amânată, magistrata invocând lipsa de timp suficient pentru a se familiariza cu materialele dosarului.
Sofia Aramă și-a început activitatea profesională în anul 2005, în calitate de grefieră la Judecătoria Cimișlia, unde a activat până în aprilie 2007. Ulterior, a lucrat ca și avocat, până în 2014.
La 18 decembrie 2014, a fost numită în funcția de judecătoare, iar în 2019 a fost desemnată în funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Cimișlia pe un mandat de 4 ani.
Un alt raport amânat a fost cel referitor la judecătorul Radu Țurcanu, fost președinte al Judecătoriei Chișinău. În urma evaluării, Comisia Vetting a constatat că acesta nu a promovat verificarea. Membrii CSM au menționat că Sergiu Băieșu s-a abținut de la examinarea subiectului, întrucât are o relație de rudenie cu magistratul.
Radu Țurcanu activează în sistemul judecătoresc din 2007, când a fost numit la Judecătoria Botanica din Chișinău. În 2012, a fost numit judecător până la atingerea plafonului de vârstă, iar în 2014 a devenit vicepreședinte al Judecătoriei Botanica și judecător de instrucție.
Din 2017, odată cu reorganizarea instanțelor, a fost transferat la Judecătoria Chișinău, iar în același an a fost numit președinte al instanței, funcție exercitată până în 2019, când CSM l-a înlăturat temporar din această poziție.
Începând cu 2019, Țurcanu este judecător specializat în materie de insolvabilitate și lichidare la Judecătoria Chișinău, sediul central.
Anterior, jurnaliștii de la Ziarul de Gardă au scris că Radu Ţurcanu este judecătorul care, în 2011, a examinat, în termen record, cererea de repunere în funcţie a lui Eugen Baleca, ex-preşedintele SA Franzeluţa, după ce acesta fusese demis de către Consiliul de Administraţie al societății pe acțiuni.
Eugen Baleca fusese demis în urma rezultatelor unor controale efectuate de fostul Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (CCCEC) în urma cărora s-a depistat că Baleca ar fi prejudiciat statul cu milioane de lei. Atunci, judecătorul Radu Țurcanu l-a restabilit în funcție pe Baleca chiar a doua zi după ce acesta fusese demis.
ZdG mai scrie că numele lui Radu Țurcanu apare și în așa-numitul „atac raider” de la Compania de Asigurări „Asito”. Atunci, Radu Ţurcanu, fiind judecător la Judecătoria Botanica, a emis o ordonanţă prin care compania off-shore „Lokkert” a devenit proprietara a 34,802% din acțiunile deţinute de ICS „Insurance Consult” SRL la ASITO şi a pachetului în mărime de 48,325% din acțiuni deţinut de „Moldovan Investments Limited” la aceeaşi companie.
