25 iulie 2024, ora 18:16

Directorul FBI pune la îndoială faptul că Donald Trump a fost lovit de un glonț în timpul tentativei de asasinat asupra sa la un miting politic din Pennsylvania. Se întâmplă după ce fostul președinte al SUA i-a cerut demisia, scrie adevarul.ro.

Christopher Wray informa Congresul despre tentativa de asasinat asupra lui Trump în Butler, miercuri, când a făcut aceste declarații: „În ceea ce îl privește pe fostul președinte Trump, există unele întrebări dacă a fost vorba de un glonț sau de schije care i-au atins urechea. Nu știu acum dacă acel glonț, pe lângă faptul că a cauzat zgârierea, ar fi putut ateriza undeva altundeva”.

Wray se referea la eșecurile de securitate care au permis atacatorului, Thomas Matthew Crooks, să deschidă focul. Crooks, în vârstă de 20 de ani, a ucis un pompier, pe Corey Comperatore, de 50 de ani, și a rănit alte două persoane, inclusiv pe Trump, în timpul împușcăturilor.

Candidatul la președinție a oferit de atunci relatări detaliate despre momentul în care a fost împușcat și a fost văzut purtând un bandaj pe ureche. „Când am căzut, gloanțele treceau pe deasupra capului meu și le auzi, este ca un zip, zip”, a spus el.

Fostul președinte susține că echipa sa de Securitate Secretă „a crezut că s-a terminat când am căzut” din cauza „sângelui mult care curgea” după ce urechea sa a fost zgâriată.

El a adăugat că o întoarcere bruscă a capului pentru a privi un ecran este ceea ce l-a salvat de glonț.

Unele rapoarte inițiale din ziua împușcăturii au speculat că Trump ar fi fost lovit de o bucată de sticlă spartă când glonțul a lovit un ecran. Această teorie a fost, însă, demontată când fotografiile au arătat că ambele ecrane de sticlă erau intacte după atac.

Wray a detaliat și cum Crooks a cercetat asasinarea președintelui John F. Kennedy înainte de împușcătură. Atacatorul a făcut o căutare pe Google cu o săptămână înainte despre „Cât de departe era Oswald de Kennedy?” conform lui Wray, care a spus că suspectul a manifestat un interes deosebit pentru figuri publice, dar nu a lăsat alte indicii clare despre un motiv ideologic.

Căutarea online din 6 iulie, recuperată de pe un laptop despre care FBI-ul spune că aparține lui Crooks, face referire la Lee Harvey Oswald, atacatorul care l-a ucis pe Kennedy dintr-o poziție de lunetist în Dallas pe 22 noiembrie 1963.

„Aceasta este o căutare care, evident, este semnificativă în ceea ce privește starea sa mentală. Aceeași zi pare să fie și ziua în care s-a înregistrat pentru mitingul lui Trump”, a spus Wray Comitetului Judiciar al Camerei.

FBI investighează atacul asupra lui Trump ca un act de terorism domestic. Investigația a aruncat biroul într-un vârtej politic cu luni înainte de alegerile prezidențiale, cu legiuitorii și publicul presând pentru detalii despre ce ar fi putut motiva acțiunile lui Crooks.

„Nu știm motivul. Aceasta este, evident, una dintre întrebările centrale ale investigației noastre și este foarte frustrant pentru noi că multe dintre locurile obișnuite unde am fi găsit indicii semnificative nu au furnizat informații despre motivul său”, a spus Wray.

Anterior, Donald Trump a cerut demisia șefului FBI.

„Am urmărit audierile Congresului de azi, când Christopher Wray a fost întrebat dacă a observat vreun declin cognitiv în multe dintre conversațiile sale cu Joe Biden. Wray ar trebui să demisioneze imediat de la FBI și să înceteze să vorbească frumos Congresului de fiecare dată când se duce acolo, ceea ce îi place să facă, pentru că oricine poate vedea că Joe Biden are probleme cognitive și fizic”, a spus ex-liderul american.

FBI-ul nu a fost implicat în asigurarea securității pentru miting și a evitat astfel același nivel de control îndreptat asupra Securității Secrete pentru eșecurile care au precedat evenimentul.

07 septembrie 2024, ora 22:20

Viena este un fel de Mecca pentru toți cei pasionați de operă. Artiștii care ajung să evolueze pe scenele de acolo ating apogeul carierei, pentru că asta înseamnă să fii printre cei mai buni din lume. Dar puțini sunt cei care știu că și Republica Moldova are o contribuție la formarea patrimoniului cultural al Europei. La opera din Viena a cântat Maria Cebotari, renumita „privighetoarea Basarabiei” , dar și instrumentiști moldoveni cu renume mondial. Cu una dintre violonistele de la Chișinău, stabilite la Viena, faceți cunoștință în reportajul ce urmează. 

Faceți cunoștință cu Alexandra Tîrșu, recunoscută la nivel mondial drept una dintre cele mai talentate violoniste ale generației sale. Artista vine din Republica Moldova și cântă pe marile scene la o vioară Stradivarius ce datează din 1717. Aceasta i-a fost oferită de fondul Societății Stradivarius de la Chicago. 

Alexandra Tîrșu este absolventa Universității de Muzică din Viena, una dintre cele mai apreciate instituții de profil din lume. După încheierea studiilor a decis să rămână în capitala austriacă, acolo unde, spune ea, arta e la ea acasă. 

„Viena fiind orașul muzicii, aici se află foarte multe săli de concerte frumoase, vestite și importante. Noi ne aflăm aici, lângă Konzerthaus, unde am și evoluat de mai multe ori. Nivelul muzicii e foarte înalt, mai ales muzică clasică. Mereu poți să te duci la un concert seara, găsești în fiecare sală de concert un star. Este și o susținere mare din partea guvernului, foarte multe finanțe se dau pentru artă, proiecte, pentru cultură. Dacă ne uităm puțin, e un oraș de istorie mare și clar că e cu mult mai ușor să faci muzică aici, unde totul te inspiră. Te-ai dus pe o stradă, acolo a trăit Beethoven, te duci pe alta - acolo a trăit Mozart”, a declarat Alexandra Tirsu.

Acum, Alexandra culege aplauze și ovații pe toate scenele mapamondului, de la Berlin, Hamburg și București până la Seoul, Shanghai și Beijing. Revine, însă, mereu la Viena. 

„În inima Europei, Viena este incontestabil centrul cultural al Austriei și una dintre capitalele mondiale ale muzicii. Operele, concertele și spectacolele de teatru joacă de secole un rol important în viața vieneză, iar mulți compozitori de renume mondial, precum Mozart sau Strauss au trăit și au lucrat în această metropolă. De-a lungul anilor, austriecii au știut să păstreze patrimoniul cultural , dar au lăsat loc și pentru dezvoltare și inovații”.

Mihaela Mocanu, care zilele trecute și-a încheiat mandatul de ambasador în Austria, vorbește cu mândrie despre contribuția artiștilor originari din Republica Moldova la promovarea imaginii țării noastre. 

„Astfel de valori ca Alexandra Tîrșu sau Maria Bunea, Marius Malinețchi sau Marcel Lazăr, care actualmente am înțeles că face concerte în Republica Moldova, și încă avem mulți pe care din economie de timp nu reușesc să le spun numele la toți, aduc o contribuție extraordinară promovării imaginii în Austria, dar totodată și prezentării RM în calitate de țară care aduce valori. RM, cum spuneam, nu este doar un beneficiar al oportunităților UE, dar iată prin artiștii pe care îi avem, RM demonstrează că avem valori care pot aduce contribuție la îmbogățirea diversității culturale europene”, a menționat ex-ambasadoarea Republicii Moldova în Austria, Mihaela Mocanu.

Dar nimeni, însă, nu a atins culmile Mariei Cebotari. Născută la Chișinău, la începutul secolului 20, între anii 1930 și 1940, soprana a fost inegalabilă în vremea ei, fiind angajata operei de la Viena până la sfârșitul vieții.

„Deseori eram într-o, nu aș spune că polemică, dar era un fel de concurență între noi, moldovenii și austriecii: cui aparține mai mult Maria Cebotari. Până la urmă am ajuns la înțelegerea că ea ne aparține nouă tuturor, atât timp cât Maria Cebotari a devenit steaua culturii pe care noi, ambele state, le împărtășim”, a declarat ex-ambasadoarea Republicii Moldova în Austria, Mihaela Mocanu.

Cifre oficiale arată că în Austria sunt stabiliți doar o mie de moldoveni. Dar pentru că mulți au ajuns aici cu acte românești, ambasada noastră de la Viena crede că ar fi vorba de o diaspora de patru-cinci mii. Mulți dintre aceștia sunt angajați în cadrul organizațiilor internaționale.