27 iulie 2024, ora 21:06

Localitățile au, pe an ce trece, tot mai puțini copii. Situația este mai critică în sate, în special în cele mai îndepărtate și mai slab dezvoltate. Dacă înainte, ulițele se umpleau de zarva copiilor, acum nici maturi nu prea vezi pe drumuri. Ne-am convins de asta după ce am luat la pas câteva sate din raionul Hîncești. Majoritatea oamenilor cu care am reușit să vorbim s-au arătat îngrijorați de această situație și au dat vina pe nivelul de viață scăzut, pe lipsa banilor și pe migrația excesivă. Inclusiv autoritățile locale se arată neputincioase de a stopa acest trend de scădere demografică și deplâng situațiile în care se pun lacăte la grădinițe, școli sau centre medicale.

„Sunt mai puțini, că înainte erau 5 copii. - 5 în familie, da? Da, noi suntem 5. Dar acum eu văd că e unul, doi, știi, puțin de tot fac. Înainte cum au trăit? Toți aici lucrau, toți aveau de lucru, aveau de... toți știau, și erau și mai mulți copii. Da amuia, sau că nu vor să lucreze, nici acești tineri nu prea vor să lucreze și se duc toți peste hotare și rămân cine? Rămân numai aici bătrânii”.

„Eu cred că mari neajunsuri sunt în general. Și ca să crești un copil, înainte pe vreme, erau alte vremuri când eram noi mici, dar azi sunt cheltuieli foarte mari. A crește un copil până la 18 ani oho-ho-ho cât îți trebu”.

Sunt câteva dintre îngrijorările unor săteni din Bozieni. Și sunt fondate. Funcționarii localității confirmă faptul că, de la an an, se nasc tot mai puțini copii. 

„În anul 2015, de când sunt încadrată în funcție, numărul de copii născuți în localitate sunt 36, au fost. În 2016 s-au născut 35 de copii. Au început mai puțini copii să se nască din anul 2019, când au fost 19 copilași, s-au născut. În prezent, din luna ianuarie până luna iulie, avem înregistrați 3 copilași. În gimnaziu, la moment, își fac studiile 150 de copii, în grădiniță, aproximativ 57 de copii. Pe timpuri, când eram și eu elevă, eram undeva, cred că, 200-250 de copii încadrați. Aceasta a fost în perioada 2008-2009”, ne-a spus secretara Consiliului local Bozien, Alina Ghimp. 

Și preotul se arată alertat de situația actuală, când numărul înmormântărilor l-a depășit cu mult pe cel al botezurilor

„Cu părere de rău, într-adevăr este în descreștere, pentru că în primii ani, aici avem registru pentru înscrierea celor care se botează, deci în primii ani, aș spune eu, chiar până prin 2018-2019, dacă se botezau în jur de 35-40 de copii pe an, da, deci astăzi, cu părere de rău, sau în ultimii 2-3 ani, n-ajungem la 30, deci în jur de 20-25 de copii botezați pe an. Cu părere de rău, este descreștere, ceea ce, de exemplu, înmormântările sunt în ultimii ani mai multe ca cei care se botează. Asta de acum vine la fiecare în parte în familie, eu știu. Noi de exemplu, iată familia noastră, eu am fost din familie cu 5 copii, preoteasa tot din 5 copii, noi avem 4, avem minus 1. Cred că majoritatea tinerilor pun accent pe starea materială. Știți, este așa o zicală frumoasă, dacă vrei să fii bogat un an, seamănă grâu, dacă vrei să fii bogat 10 ani, sădești o livadă, dacă vrei să fii bogat toată viața, naști copii”, a zis preot în satului Bozieni, Tudor Roman.

Peste deal de Bozieni se află satul Fârlădeni. Aici situația este mult mai dramatică, după spusele primăriței din localitate. De la începutul anului, s-a născut un singur copil. 

„La moment, după câte eu cunosc, până la 600, nu știu cât de corecte sunt datele. - Dar cunoașteți și câți copii sunt în sat? - La grădiniță, la moment, avem 19 copii. Acum, de vreo 2-3 ani în urmă, a fost grădiniță-școală primară, adică a activat și clasele de la clasa a I-a, clasa a IV-a. 2 ani în urmă, deja a rămas numai grădinița, la care suntem în scădere. La moment, adică au fost 25 copii, au rămas 19. Anul acesta, de la întâi septembrie, cred că sunt vreo 12 copii. Anul acesta, avem un copil născut, anul trecut, trei, parcă am avut, da. Trei copii am avut. - Dar cum credeți? De ce așa, puțin, în ultima perioadă se nasc? - Nu știu, situația din țară, cred că, tineretul, vedeți situația, cred că le vine greu să crească un copil”, am vorbit cu primarul satului Fîrlădeni, Viorica Erhan.

Femeia și-a amintit de perioada în care era elevă, iar satul era plin de copii. 

„Da, clar lucru, erau mai mulți copii, erau 70-80 de copii în sat, da. - Și acum am ajuns... - Și acum am ajuns, da. Fiindcă la anul, chiar, ca să luăm la anul, la grădiniță, avem cinci copii, după care ne-au făcut fetele o evidență, cinci copii la grădiniță vin, nu știu, la anul ce o să facem? Anul ăsta mă strădui cu orice putere să mențin grădinița, fiindcă mi-e foarte greu, fiindcă n-avem acoperire. Navem acoperire la aceștia copii, dar n-aș vrea să o închid. Și cu toate puterele primăriei, cu ce avem noi, noi ne străduim să o avem, dar la anul, vedem. Dacă or fi numai cinci copii, poate s-or înmulți, poate ar mai veni cineva pe aici, fiindcă sperăm și noi. Vă gândiți totuși că grădinița ar putea fi închisă? Păi da, după copiii care i avem noi la evidență, cu cinci copii, închipuiți-vă. Dacă or mai pleca și dintre aceștia cinci copii...” 

Preotul Alexandru Noroșean a venit în satul Stolniceni acum 7 ani. Și el este martorul crizei demografice din localitate, când numărul copiilor botezați devine tot mai mic. 

„Eu cred că situația la noi, ca și în celelalte localități, sate, cam puțini copilași mai avem în comunitatea noastră, dar pe care avem ne bucurăm, de puțini, pentru că dacă și vor fi și mai puțini, dar înseamnă că este încă viață. Deci satul încă, încă este, încă respiră, dacă sunt. - Făcând o comparație, 7 ani în urmă când ați venit și acum, numărul copiilor botezați este în creștere sau în descreștere? - Da, în descreștere, cu părere de rău. Deci, decesele s-au mărit, dar botezul sau nașterea de copii a scăzut. Anul acesta, avem, practic, patru născuți, bebeluși, în localitatea noastră. Până ce, slavă Domnului, mai avem la școală, sunt cam în număr de vreo 70 de copii și la grădiniță cam peste vreo 30 și ceva. Deci, ne bucurăm de ce este”.

Grădinița satului, deși are o capacitate de circa 160 de copii, doar 38 de copii o frecventează. Din cele opt grupe ce activau la început, au rămas două acum. 

„În clasa 1, anul acesta, pleacă 12 copii și evident că rămânem cu mai puțini copii. Inițial au fost 8 grupe, apoi s-a redus tot în fiecare, treptat, treptat s-au redus grupele, mai mulți ani au activat 3 grupe și deja s-a redus la două. - La două grupe, cam în ce an s-a redus? - În 2022”, ne-a spus directoarea interimară a Grădiniței „Prichindel”, Stolniceni, Elena Lozinschi. 

Și biblioteca din Stolniceni este tot mai rar vizitată de copii. Silvia Lozinschi, care activează aici de peste două decenii, spune că numărul de elevi, atât în școală, cât și al celor care vin să împrumute cărți, s-a redus semnificativ. 

„S-a oprit natalitatea, să nasc 3 copii pe an. Nu știu foarte... Copii, generația tânără din satul Stolniceni, nasc copii, dar nasc în Germania, în Italia, dar așa la noi au rămas deja puțini. A scăzut fiindcă pleacă lumea peste hotare și rămân numai bătrânii, cine să nască?”, a zis bibliotecara Silvia Lozinschi.

În sat, de la începutul anului, s-au născut cu doar patru copii, ceea ce înseamnă de 10 ori mai puțin decât pe timpuri. De la asistenta medicală, care activează în această funcție de 35 de ani, aflăm că, în mare parte, familiile se opresc la doi copii. 

„În primii ani când am venit era natalitatea înaltă, se nășteau și 40 și 50 de copii anual. Și erau și chiar școala, erau cu două-trei clase paralele. Acum, cu părere de rău, natalitatea, luând în considerație că migrația e foarte mare, se duc părinții, pe urmă vin și iau și copii, tineretul, adică grupa fertilă care trebuie să nască copii, femeile, sunt toate practic plecate peste hotare. Și ne pare rău, dar asta e situația, e o situație dezastruoasă din punctul nostru de vedere, pentru că nu știm în viitor. Noi avem la moment patru copii născuți anul acesta, la noi pe teritoriu, OMF Stolniceni, și o femeie care trebuie să nască. Avem familii cu trei copii, vreo câteva familii, dar în mediu e așa, cu doi copii. Sunt și cu patru, dar sunt foarte puține, vreo două, trei. Restul...”, a spus asistenta medicală Marina Tabici.

„- Aici la Dumneavoastră, în Bobeica, cum vedeți natalitatea, în ultima perioadă scade numărul copiilor? - Scade, iar mortalitatea crește, ca la toți, cred că. - Dar cum credeți, de ce natalitatea scade? - Cred că e... Bunăstarea e rea. Nu găsesc cuvântul. Sărăcia oleacă, cred că, predomină. - Ce ar trebui să facem? - O să ne unim cu România, să intrăm în Europa și asta să... o să ridice bunăstarea oamenilor, să lumea să mai... și o să nască femeile”.

„- De-ajuns. - De-ajuns asta mai mulți sau mai puțini? - Adică dacă înainte erau foarte mulți, acuma, mai puțintei. - Dar cum credeți, de ce sunt în ultima perioadă mai puțini copii? - Din cauza că foarte mulți, copiii noștri sunt plecați cu părinții după graniță. Acolo e mai bine, cred că, de trăit. Și din cauza că s-a făcut mai greu cu munca la noi sau lumea nu prea vrea să nască. - Natalitatea-i scăzută. - Dar cum credeți, ce ar trebui să facem astfel încât... - Să vină toți copiii acasă. Să vină, tot tineretul să se întoarcă acasă. Dar, în primul rând, ar trebui să facă locuri multe de muncă ca să nu plece. - Să muncim la noi, să facem în țara noastră o țară frumoasă, nu să facem țara cuiva”. 

În componența comunei Bobeica intră încă două sate: Drăgușeni și Dahnovici, având un număr cumulativ de circa 3000 de locuitori. Însă, chiar și așa, în comună sunt foarte puțini copii, susține secretarul local. Chiar dacă școala din comună are o capacitate de circa 1500 de elevi, doar 250 de copii își fac studiile aici. 

„Natalitatea este, se primește, că o diminuat foarte tare în ultimii 10 ani de zile. Ceea ce am avut noi la recensământul din 2014, eram sub, nu, în jur de 3000 de locuitori. Acuma, cel puțin în ultimii 5 ani, se vede clar că se diminuează catastrofal ce ține de populație. Adică în teritoriu, practic, rămâne populația îmbătrânită, din simplu motiv că tinerii apți de muncă sunt plecate în afara țării”, ne-a spus secretarul Consiliului local Bobeica, Ion Beregoi.

Secretarul comunei descrie situația demografică din comună drept o catastrofă. Decesele au ajuns să fie de opt ori mai multe decât nașterile.

„Aveți un număr de nou-născuți din ianuarie până în prezent? - Da, vă spun. - Câți sunt? - Chiar 3. - Adică anul acesta? - Pentru anul 2024, la momentul respectiv, avem 3 nașteri, o căsătorie și decedați peste 20. Pentru anul trecut noi am avut 20 de copii născuți. Încă nu e nimic pierdut. Mai este mai puțin de jumătate de an până la sfârșitul anului ca să facem totalurile, dar tendințele care sunt pe ultimii 10 ani, cum v-am spus ceva mai devreme, nu că este critică. Este catastrofal”.

Pentru a convinge tinerii să nu ia calea străinătății, secretarul comunei consideră că trebuie să existe mai multe afaceri regionale. 

„Din practica mea de lucru, din ceea ce văd eu, cum am mai spus ceva mai devreme, trebuie ,în primul rând, o strategie națională. - Cum o vedeți dvs. această strategie națională? - Cel puțin construcția unor hub-uri. La noi, Republica Moldova nu e într-atât de mare. Eu înțeleg, nu este posibil în fiecare sat, eu știu, de construit careva fabrici, minifabrici și așa mai departe, agenți economici. Este imposibil, fiindcă populația e.... locuri de muncă în linii generale. Păi asta și creează locuri de muncă. Fiindcă noi vorbim de locuri de muncă, dar cu pași concreți n-ar să facem nimic. Fiindcă dacă noi discutăm cu locuri de muncă, dar nu avem o bază, practic vorbim în zadar”. 

Potrivit datelor statistice, în anul 2023 în raionul Hâncești s-au născut 835 de copii, cu aproximativ 100 mai puțin decât anul precedent. La nivel de republică, anul trecut s-au născut 24 de mii de copii, cel mai mic număr din ultimele patru decenii. 

Un reportaj de Gabriela Ursu și Constantin Niculae 

Imagine de Vlad Glinjan și Constantin Niculae

Montaj de Constantin Niculae

23 decembrie 2024, ora 10:18

În Republica Moldova există o lipsă de cadre medicale de aproape 2000 de medici și aproximativ 3000 de asistente, conform datelor oferite de sindicatul „Sănătatea”. În realitate, cifra ar putea fi dublă dacă ținem cont că unii medici își fac meseria în două, trei sau mai multe sate în același timp. Cu toate astea, există localități care sunt lipsite de servicii medicale, oamenii fiind nevoiți să meargă până în centrul raional pentru servicii medicale sau, în cazurile de urgență, trebuie să apeleze la ambulanță, care deseori întârzie din cauza drumurilor rele sau din cauza condițiilor meteo. 

„Azi am ajuns în satul Bogzești din raionul Telenești. În spatele meu este punctul medical al satului și marea problemă a satului, a oamenilor din acest sat, este că medicul vine de două ori pe săptămână, în timpul programului de lucru. După programul de lucru, oamenii de aici nu au decât o singură variantă, aceea de a suna la serviciul de ambulanță dacă au o urgență. hai să vedem ce ne zic oamenii și să discutăm cu domnul doctor.”

„Văd că și domnul doctor e tot în vârstă. Ați avut înainte doctor în sat? - Am avut sora medicală din sat, de-a noastră, dar ea a fost bolnavă și a decedat. - Și dacă domnul doctor pleacă, ce faceți? - Rămânem ai nimănui.” 

„Trebuie să aibă medicul condiții, să fie remunerat cum trebuie ca el să poată să lucreze aici, nu să se gândească cu ce mă duc, cu ce să vin sau ce o să mănânc. - De ce credeți că ăștia tineri nu prea vin? - Nu vin, iată domnul e la pensie, dacă ne mai leapădă și el, nici o îndreptare, nici o rețetă nu are cine scrie. - Sunteți nevoiți să mergeți la raion. - Da cum, și acolo e așa o atârnare.”

„Singur tu știi cum se atârnă medicii față de oameni, dar pentru o oaie parșivă nu trebuie să judeci tot cârdul. Dar sunt medici unde, mai bine să nu intri la dânșii. - Dar aveți copii, sunt copii aici în sat? - Sunt, dar puțini. Erau mai mulți, dar era satul mai tânăr, familii tinere, se nășteau copii. Acum lucrează grădinița, dar aduc și din satul vecin. - Școala s-a închis, da? - S-a închis că nu e numărul de copii.” 

„Care sunt de urgență, urgența vine aici. - Dar pentru restul de medicamente cum faceți, mergeți la oraș? - Pentru restul la raion. - La Telenești? - Da, care cu ce poate și cum poate și cât de repede. - Acum nici rutieră nu o să fie și să te mai duci la Telenești. La ocazie, dacă te ia bine, nu...” 

„Salvarea, cum ceva, salvarea. - Dacă domnul doctor nu e în sat și se întâmplă ceva noaptea, să zicem? - Da, noaptea, dupa-masa, seara, numai ambulanța. Altcineva nu poate să rezolve nimic. Văd că le-a dat transport și îi aduce, că dacă nu aveau transport nu erau nici ăștia și noi ne prăpădeam. E greu la sat, foarte greu. În privința la bolnavi, iată sunt care stau la pat, sunt care cu tensiune. - Și ei cum se duc la raion? - Ei cum se duc, dacă ceva mai urgent numai salvarea. Cum se ridică tensiunea la careva cheamă salvarea. - Dar cât timp face salvarea până aici? - Depinde de vreme. Dacă e timp de vară, știu eu, o juma de oră, poate mai puțin. Drumurile sunt rele, foarte rele. Acolo e o bucățică asfaltată, o bucățică sunt gropi, parcă a bombardat cineva și e foarte greu de mers, nici salvarea aia nu poate zbura. Și dacă mai e și ghețuș, salvarea aia poate să ajungă târziu sau să nu ajungă deloc. Și socotiți ce se întâmplă cu bolnavul acela.” 

Astăzi, medicul satului Bogzești este Vasile Popa, pensionar, în vârstă de 71 de ani. Și-a început activitatea acum aproape cinci decenii, în raionul Orhei.

„Lucrul l-am început imediat după internatură, la Bălți am făcut internatura. - În ce an? - Deodată am fost repartizat în 1978. Atunci internatura se făcea un an și te trimiteau unde aveau nevoie, că acolo mulți ani nu au avut doctor.” 

A ajuns în Telenești după ce fostul medic a ales să plece, iar asistenta medicală din sat a decedat în urmă cu puțin timp. 

„Aici a fost un medic din sat, din Crăsnășeni, dar dumnealui s-a dus la Chișinău și aici era vacant, aveau nevoie. Doi ani nu au avut medic deloc. - Și cum s-au descurcat oamenii: - Mergeau la Budăi, dar de aici până acolo sunt 15 kilometri. - Și se duceau pe jos? - Transport era odată în zi.” 

Medicul ne-a spus că problemele celor din sat sunt diferite de cele din orașe, iar medicul de familie trebuie să știe să facă de toate, deoarece nu sunt alți specialiști care ar putea investiga nevoile cetățenilor. 

„Îs 385. - Toți? - Da. Și merge în descreștere, eu am o singură gravidă și un copil până la un an. El a împlinit anul, dar să zicem. Aici a activat, cu regret, o soră medicală de aici din sat, dar care a decedat la 52 de ani, anul ăsta. Ei au avut noroc că a fost dumneaei, din sat, dar noi nu suntem de aici. - Nici colega dumneavoastră? - Nici ea și noi suntem pensionari amândoi. Și iată eu vin de la Budăi că acolo trăiesc. - Cu ce veniți? - Când nu e transport, vin cu rutiera, mă scol mai devreme, că miercurea și vinerea, el vine la orele 6. - Deci la orele 5 vă treziți. - Da, mă trezesc și ies în drum, iar la orele 7 sunt aici.”

Ne-a citit din jurnalul pe care îl ține zi de zi din care am aflat că, în cele două zile pe săptămână cât se află la punctul medical, are circa 30 de pacienți.

„Pentru un tânăr eu nu știu mai departe, dar eu am iată, aici în Crăsnășeni, un medic. Ea e cu copilul, că a născut acum, de curând. Socot că dacă o să iasă ea, o să mai aibă cine lucra. - Dar dacă nu? - Dacă nu, nu știu. Aici în sat aveau dumneaei, doamna care a decedat, era în sat un lucrător medical, dar așa nu-i nimeni. - Dacă Doamne ferește ceva se întâmplă? - Salvarea, cheamă salvarea. - Dar nimeni la fața locului care să-ți acorde primul ajutor? - Nu-i nimeni.” 

Pentru reticența tinerilor de a veni să profeseze în sat, a dat vina pe lipsa condițiilor minime de trai din mediul rural și a salariilor mici. Chiar și cabinetul lui nu ar fi pe placul unui tânăr specialist, fiind îngust și soba alături. 

„Condițiile nu-s, în primul rând. Bun că ea are părinți și o să stea la părinți, dar unul tânăr iată să-ți vină, unde ai să-l aranjezi, la gazdă, așa-i? Și ce să facă el acolo, ce condiții, ce are vreun cămin acolo, cu ligheanul în cap doar să se spele, de exemplu. Și apoi salariul e mititel. - Cât are salariu un medic în sat? - Eu de exemplu am, cu anii mei, să zicem 48 de ani de muncă, am vreo 16 mii. - Cu toți anii de muncă adunați, da? - Da, da. - Dar un tânăr la început de cale cât are? - N-au atât, poate că 11-12 mii. - Dar nu e atât de motivant ca să îi facă să se mute în sat. - Nu, nu, nu.

Eu împlinesc 71. - Și încă vă faceți meseria. - Eei, ce să facem dacă... Eu cu mare plăcere iată o aștept pe dânsa, dacă ceva, numai să iasă. - Vreți să rămâneți acasă, să vă odihniți? - Da, da. Am eu cu ce mă ocupa acasă, mi-am făcut o prisacă. Mă rog, pe acasă, să nu stai degeaba. Trebuie să-ți placă și să te poți orienta rapid. Aici ești la periferie și vine lumea cu diferite întrebări, dar tu trebuie să iei decizia repede, nu ai ce aștepta. Iată o să vă povestesc un caz, în toamna asta chiar a fost. În pădure tăia lemne și un viespar din ăia mari l-a înțepat. Dar ei au mai băut vin și norocul lui că a băut trei, patru stacane de vin. Pădurea nu-i departe și el s-a pornit pe jos. Eu nu știu cum a ajuns el, Doamne ferește, roșu, umflat”. 

Spre deosebire de cei din Bogzești, sătenii din Bănești, același raion, au un medic al lor, pe care nu trebuie să-l împartă cu satele vecine. Liuba Chipăruș practică medicina de aproape zece ani, timp în care a fost medic pentru mai multe localități.

„Știți, era cale de alegere, profesor sau medicină. La început medicina mi se părea ceva foarte departe de mine, dar în general sunt o persoana căreia îi place să ajute. Cred că asta a fost influența, da. Știam că trebuie să fac studii superioare, știam că trebuie să activez, dar eram nedeterminată. Și am decis că merg la colegiul de medicină, deoarece este mai scurt timp de studii și am să ies la serviciu după trei ani. Ca studiind trei ani la colegiu la specialitatea de moașă, am înțeles că-mi place totuși medicina și-mi place lucrul legat de copii mici. Am decis totuși că merg la medicină, dar totuși cu frică. A avut o mare influență diriginta mea.

Nu-mi pare rău. Îmi pare rău poate că nu suntem atât de apreciați, poate. Dar a profesie aleasă, dacă aș începe din nou cred că tot aici aș veni, tot în medicină, dar poate un pic altfel, poate nu aș trece prin colegiu ca să economisesc timp. Altceva nu mă văd.” 

Își amintește de perioada de început a carierei, atunci când avea un salariu de 2.500 de lei, salariu pe care îl considera destul de bun pentru acea perioadă. După zece ani de lucru, a reușit să ajungă la un salariu de aproape 15 mii de lei. 

„Nu se îmbulzesc tinerii. Dacă programul ăsta ar fi fost cu zece ani în urmă, cred că eram cei mai fericiți, cu suma asta care este acum, da. Acum e altă generație și e clar că generațiile au alte cerințe. Și e corect să fie așa, nu poate un medic să vină cu un salariu foarte mic. Ca să fiu corectă, noi avem nevoie să vină colegi aici, pentru că atunci când lucru e făcut de o singură persoană pentru două, este destul de greu. 

Aici eu sunt mai fericită, vedeți că eu am patru asistente medicale, cât de cât avem un oficiu care nu e chiar așa cum ar fi trebuit, dar este bine până o să mai găsim ceva surse. - Vă încălziți cu lemna ați zis. - Cu lemne, da, gazificarea satului a început dar încă nu a ajuns până aici. Când va ajunge vedem cu se va schimba, pentru că e e cald, e bine, dar infirmiera știe cum face focul acolo și cum nu poate intra de fum câteodată. Dar trebuie să avem colegi, trebuie să avem cu cine lucra, echipă să fie.” 

„A fost perioadă în care nu ați avut medic în sat? - Dacă e numai unul, când mai iese în concediu, dar așa. - Și ce faceți atunci când nu-i? - Mai vine de la Telenești cineva și înlocuiește. - E bine să aveți medic în sat, da? - E foarte bine. - Noi am fost în sate unde oamenii trebuie să meargă până la raion. - Nu, noi suntem fericiți că sunt medici și încă sunt de sat. - Dar farmacie este? - Da, iată este. - Deci aveți tot ce vă trebuie în sat? - Tot ce ne trebuie, nu de mult s-a deschis și tare ne-am mai bucurat. - Ce făceați când nu aveați farmacie? - Ne chinuiam la Telenești. Alde mine foarte greu ajunge, dar când e pe loc clar că e mai bine.” 

Ministra Sănătății, Ala Nemerenco, afirmă că nu există o lipsă de cadre în Republica Moldova, conform statisticilor și că Ministerul face tot ce e posibil pentru a perfecționa cadrele existente și tinerii absolvenți. 

„Noi nu avem cumva o criză acută de cadre în Republica Moldova și vreau să deschideți statistica și să vedeți unde se spune că, noi în Republica Moldova avem înregistrați la 10 mii de cetățeni, 50,2 medici. Comparativ cu Uniunea Europeană, este foarte mult, Uniunea Europeană are 34 de medici la 10 mii de cetățeni.

În noiembrie am acoperit foarte multe din cererile care au venit de la instituțiile medicale din țară, am majorat pentru cei care vor finaliza în următorii ani, indemnizația unică pentru zona rurală, egală cu 250 de mii de lei, îi trimitem la perfecționări peste hotare, încercăm să investim cât mai mult în tineri, echipăm, modernizăm instituțiile astfel ca ele să fie atractive. Deci nu doar cele din Chișinău, dar și cele raionale. Toți acești factori împreună, iată ne aduc la o creștere, la o majorare a numărului de cadre.”

Pe de altă parte, vicepreședinta federației sindicale „Sănătatea” din Republica Moldova ne-a oferit alte cifre, obținute în urma unei analize interne.

„Noi avem o analiză a noastră, a federației, și în ultimii cinci ani numărul de cadre încadrate în instituțiile medicale scade de la an, la an. Ce ține de anul 2023, putem spune că o insuficiență este atât la medici cât și la asistenții medicali. La medici avem o lipsă de aproape 2000 de specialiști, mai exact 1977, iar la asistenți medicali avem insuficiență de cadre de aproape 3000 de persoane. Cifra nu este chiar atât de mare, ținând cont de faptul că mulți dintre ei lucrează mai mult decât o normă de salariu. Respectiv, dacă ar lucra doar pe un salariu, aceste cifre ar fi mult mai mari. - Duble probabil. - Probabil duble, pentru că mulți dintre ei lucrează două norme aproape. Medicii de familie lucrează în mediul rural în special, în mai multe sate, lucrează și în centrul raional și în sate și încearcă cumva să acopere această necesitate de cadre”, a declarat Natalia Chihai.

Conform federației sindicale, Republica Moldova pierde de la an la an cadrele medicale tinere, iar cele mai multe dintre ele aleg să lucreze în România, având condiții mai bune și salarii mai mari. 

„Ca să fii medic în sat, este cu adevărat o provocare. Trebuie să accepți să mergi la această provocare.” 

Potrivit sindicatului Sănătatea, în anul 2023, circa 950 de studenți au absolvit Universitatea de Medicină, dintre care aproape 600 erau moldoveni. Doar 20 la sută s-au angajat în Republica Moldova. 

Un reportaj de Constantin Niculae
Imagine de Vlad Glinjan
Montaj de Constantin Niculae