27 iulie 2024, ora 21:06

Localitățile au, pe an ce trece, tot mai puțini copii. Situația este mai critică în sate, în special în cele mai îndepărtate și mai slab dezvoltate. Dacă înainte, ulițele se umpleau de zarva copiilor, acum nici maturi nu prea vezi pe drumuri. Ne-am convins de asta după ce am luat la pas câteva sate din raionul Hîncești. Majoritatea oamenilor cu care am reușit să vorbim s-au arătat îngrijorați de această situație și au dat vina pe nivelul de viață scăzut, pe lipsa banilor și pe migrația excesivă. Inclusiv autoritățile locale se arată neputincioase de a stopa acest trend de scădere demografică și deplâng situațiile în care se pun lacăte la grădinițe, școli sau centre medicale.

„Sunt mai puțini, că înainte erau 5 copii. - 5 în familie, da? Da, noi suntem 5. Dar acum eu văd că e unul, doi, știi, puțin de tot fac. Înainte cum au trăit? Toți aici lucrau, toți aveau de lucru, aveau de... toți știau, și erau și mai mulți copii. Da amuia, sau că nu vor să lucreze, nici acești tineri nu prea vor să lucreze și se duc toți peste hotare și rămân cine? Rămân numai aici bătrânii”.

„Eu cred că mari neajunsuri sunt în general. Și ca să crești un copil, înainte pe vreme, erau alte vremuri când eram noi mici, dar azi sunt cheltuieli foarte mari. A crește un copil până la 18 ani oho-ho-ho cât îți trebu”.

Sunt câteva dintre îngrijorările unor săteni din Bozieni. Și sunt fondate. Funcționarii localității confirmă faptul că, de la an an, se nasc tot mai puțini copii. 

„În anul 2015, de când sunt încadrată în funcție, numărul de copii născuți în localitate sunt 36, au fost. În 2016 s-au născut 35 de copii. Au început mai puțini copii să se nască din anul 2019, când au fost 19 copilași, s-au născut. În prezent, din luna ianuarie până luna iulie, avem înregistrați 3 copilași. În gimnaziu, la moment, își fac studiile 150 de copii, în grădiniță, aproximativ 57 de copii. Pe timpuri, când eram și eu elevă, eram undeva, cred că, 200-250 de copii încadrați. Aceasta a fost în perioada 2008-2009”, ne-a spus secretara Consiliului local Bozien, Alina Ghimp. 

Și preotul se arată alertat de situația actuală, când numărul înmormântărilor l-a depășit cu mult pe cel al botezurilor

„Cu părere de rău, într-adevăr este în descreștere, pentru că în primii ani, aici avem registru pentru înscrierea celor care se botează, deci în primii ani, aș spune eu, chiar până prin 2018-2019, dacă se botezau în jur de 35-40 de copii pe an, da, deci astăzi, cu părere de rău, sau în ultimii 2-3 ani, n-ajungem la 30, deci în jur de 20-25 de copii botezați pe an. Cu părere de rău, este descreștere, ceea ce, de exemplu, înmormântările sunt în ultimii ani mai multe ca cei care se botează. Asta de acum vine la fiecare în parte în familie, eu știu. Noi de exemplu, iată familia noastră, eu am fost din familie cu 5 copii, preoteasa tot din 5 copii, noi avem 4, avem minus 1. Cred că majoritatea tinerilor pun accent pe starea materială. Știți, este așa o zicală frumoasă, dacă vrei să fii bogat un an, seamănă grâu, dacă vrei să fii bogat 10 ani, sădești o livadă, dacă vrei să fii bogat toată viața, naști copii”, a zis preot în satului Bozieni, Tudor Roman.

Peste deal de Bozieni se află satul Fârlădeni. Aici situația este mult mai dramatică, după spusele primăriței din localitate. De la începutul anului, s-a născut un singur copil. 

„La moment, după câte eu cunosc, până la 600, nu știu cât de corecte sunt datele. - Dar cunoașteți și câți copii sunt în sat? - La grădiniță, la moment, avem 19 copii. Acum, de vreo 2-3 ani în urmă, a fost grădiniță-școală primară, adică a activat și clasele de la clasa a I-a, clasa a IV-a. 2 ani în urmă, deja a rămas numai grădinița, la care suntem în scădere. La moment, adică au fost 25 copii, au rămas 19. Anul acesta, de la întâi septembrie, cred că sunt vreo 12 copii. Anul acesta, avem un copil născut, anul trecut, trei, parcă am avut, da. Trei copii am avut. - Dar cum credeți? De ce așa, puțin, în ultima perioadă se nasc? - Nu știu, situația din țară, cred că, tineretul, vedeți situația, cred că le vine greu să crească un copil”, am vorbit cu primarul satului Fîrlădeni, Viorica Erhan.

Femeia și-a amintit de perioada în care era elevă, iar satul era plin de copii. 

„Da, clar lucru, erau mai mulți copii, erau 70-80 de copii în sat, da. - Și acum am ajuns... - Și acum am ajuns, da. Fiindcă la anul, chiar, ca să luăm la anul, la grădiniță, avem cinci copii, după care ne-au făcut fetele o evidență, cinci copii la grădiniță vin, nu știu, la anul ce o să facem? Anul ăsta mă strădui cu orice putere să mențin grădinița, fiindcă mi-e foarte greu, fiindcă n-avem acoperire. Navem acoperire la aceștia copii, dar n-aș vrea să o închid. Și cu toate puterele primăriei, cu ce avem noi, noi ne străduim să o avem, dar la anul, vedem. Dacă or fi numai cinci copii, poate s-or înmulți, poate ar mai veni cineva pe aici, fiindcă sperăm și noi. Vă gândiți totuși că grădinița ar putea fi închisă? Păi da, după copiii care i avem noi la evidență, cu cinci copii, închipuiți-vă. Dacă or mai pleca și dintre aceștia cinci copii...” 

Preotul Alexandru Noroșean a venit în satul Stolniceni acum 7 ani. Și el este martorul crizei demografice din localitate, când numărul copiilor botezați devine tot mai mic. 

„Eu cred că situația la noi, ca și în celelalte localități, sate, cam puțini copilași mai avem în comunitatea noastră, dar pe care avem ne bucurăm, de puțini, pentru că dacă și vor fi și mai puțini, dar înseamnă că este încă viață. Deci satul încă, încă este, încă respiră, dacă sunt. - Făcând o comparație, 7 ani în urmă când ați venit și acum, numărul copiilor botezați este în creștere sau în descreștere? - Da, în descreștere, cu părere de rău. Deci, decesele s-au mărit, dar botezul sau nașterea de copii a scăzut. Anul acesta, avem, practic, patru născuți, bebeluși, în localitatea noastră. Până ce, slavă Domnului, mai avem la școală, sunt cam în număr de vreo 70 de copii și la grădiniță cam peste vreo 30 și ceva. Deci, ne bucurăm de ce este”.

Grădinița satului, deși are o capacitate de circa 160 de copii, doar 38 de copii o frecventează. Din cele opt grupe ce activau la început, au rămas două acum. 

„În clasa 1, anul acesta, pleacă 12 copii și evident că rămânem cu mai puțini copii. Inițial au fost 8 grupe, apoi s-a redus tot în fiecare, treptat, treptat s-au redus grupele, mai mulți ani au activat 3 grupe și deja s-a redus la două. - La două grupe, cam în ce an s-a redus? - În 2022”, ne-a spus directoarea interimară a Grădiniței „Prichindel”, Stolniceni, Elena Lozinschi. 

Și biblioteca din Stolniceni este tot mai rar vizitată de copii. Silvia Lozinschi, care activează aici de peste două decenii, spune că numărul de elevi, atât în școală, cât și al celor care vin să împrumute cărți, s-a redus semnificativ. 

„S-a oprit natalitatea, să nasc 3 copii pe an. Nu știu foarte... Copii, generația tânără din satul Stolniceni, nasc copii, dar nasc în Germania, în Italia, dar așa la noi au rămas deja puțini. A scăzut fiindcă pleacă lumea peste hotare și rămân numai bătrânii, cine să nască?”, a zis bibliotecara Silvia Lozinschi.

În sat, de la începutul anului, s-au născut cu doar patru copii, ceea ce înseamnă de 10 ori mai puțin decât pe timpuri. De la asistenta medicală, care activează în această funcție de 35 de ani, aflăm că, în mare parte, familiile se opresc la doi copii. 

„În primii ani când am venit era natalitatea înaltă, se nășteau și 40 și 50 de copii anual. Și erau și chiar școala, erau cu două-trei clase paralele. Acum, cu părere de rău, natalitatea, luând în considerație că migrația e foarte mare, se duc părinții, pe urmă vin și iau și copii, tineretul, adică grupa fertilă care trebuie să nască copii, femeile, sunt toate practic plecate peste hotare. Și ne pare rău, dar asta e situația, e o situație dezastruoasă din punctul nostru de vedere, pentru că nu știm în viitor. Noi avem la moment patru copii născuți anul acesta, la noi pe teritoriu, OMF Stolniceni, și o femeie care trebuie să nască. Avem familii cu trei copii, vreo câteva familii, dar în mediu e așa, cu doi copii. Sunt și cu patru, dar sunt foarte puține, vreo două, trei. Restul...”, a spus asistenta medicală Marina Tabici.

„- Aici la Dumneavoastră, în Bobeica, cum vedeți natalitatea, în ultima perioadă scade numărul copiilor? - Scade, iar mortalitatea crește, ca la toți, cred că. - Dar cum credeți, de ce natalitatea scade? - Cred că e... Bunăstarea e rea. Nu găsesc cuvântul. Sărăcia oleacă, cred că, predomină. - Ce ar trebui să facem? - O să ne unim cu România, să intrăm în Europa și asta să... o să ridice bunăstarea oamenilor, să lumea să mai... și o să nască femeile”.

„- De-ajuns. - De-ajuns asta mai mulți sau mai puțini? - Adică dacă înainte erau foarte mulți, acuma, mai puțintei. - Dar cum credeți, de ce sunt în ultima perioadă mai puțini copii? - Din cauza că foarte mulți, copiii noștri sunt plecați cu părinții după graniță. Acolo e mai bine, cred că, de trăit. Și din cauza că s-a făcut mai greu cu munca la noi sau lumea nu prea vrea să nască. - Natalitatea-i scăzută. - Dar cum credeți, ce ar trebui să facem astfel încât... - Să vină toți copiii acasă. Să vină, tot tineretul să se întoarcă acasă. Dar, în primul rând, ar trebui să facă locuri multe de muncă ca să nu plece. - Să muncim la noi, să facem în țara noastră o țară frumoasă, nu să facem țara cuiva”. 

În componența comunei Bobeica intră încă două sate: Drăgușeni și Dahnovici, având un număr cumulativ de circa 3000 de locuitori. Însă, chiar și așa, în comună sunt foarte puțini copii, susține secretarul local. Chiar dacă școala din comună are o capacitate de circa 1500 de elevi, doar 250 de copii își fac studiile aici. 

„Natalitatea este, se primește, că o diminuat foarte tare în ultimii 10 ani de zile. Ceea ce am avut noi la recensământul din 2014, eram sub, nu, în jur de 3000 de locuitori. Acuma, cel puțin în ultimii 5 ani, se vede clar că se diminuează catastrofal ce ține de populație. Adică în teritoriu, practic, rămâne populația îmbătrânită, din simplu motiv că tinerii apți de muncă sunt plecate în afara țării”, ne-a spus secretarul Consiliului local Bobeica, Ion Beregoi.

Secretarul comunei descrie situația demografică din comună drept o catastrofă. Decesele au ajuns să fie de opt ori mai multe decât nașterile.

„Aveți un număr de nou-născuți din ianuarie până în prezent? - Da, vă spun. - Câți sunt? - Chiar 3. - Adică anul acesta? - Pentru anul 2024, la momentul respectiv, avem 3 nașteri, o căsătorie și decedați peste 20. Pentru anul trecut noi am avut 20 de copii născuți. Încă nu e nimic pierdut. Mai este mai puțin de jumătate de an până la sfârșitul anului ca să facem totalurile, dar tendințele care sunt pe ultimii 10 ani, cum v-am spus ceva mai devreme, nu că este critică. Este catastrofal”.

Pentru a convinge tinerii să nu ia calea străinătății, secretarul comunei consideră că trebuie să existe mai multe afaceri regionale. 

„Din practica mea de lucru, din ceea ce văd eu, cum am mai spus ceva mai devreme, trebuie ,în primul rând, o strategie națională. - Cum o vedeți dvs. această strategie națională? - Cel puțin construcția unor hub-uri. La noi, Republica Moldova nu e într-atât de mare. Eu înțeleg, nu este posibil în fiecare sat, eu știu, de construit careva fabrici, minifabrici și așa mai departe, agenți economici. Este imposibil, fiindcă populația e.... locuri de muncă în linii generale. Păi asta și creează locuri de muncă. Fiindcă noi vorbim de locuri de muncă, dar cu pași concreți n-ar să facem nimic. Fiindcă dacă noi discutăm cu locuri de muncă, dar nu avem o bază, practic vorbim în zadar”. 

Potrivit datelor statistice, în anul 2023 în raionul Hâncești s-au născut 835 de copii, cu aproximativ 100 mai puțin decât anul precedent. La nivel de republică, anul trecut s-au născut 24 de mii de copii, cel mai mic număr din ultimele patru decenii. 

Un reportaj de Gabriela Ursu și Constantin Niculae 

Imagine de Vlad Glinjan și Constantin Niculae

Montaj de Constantin Niculae

28 ianuarie 2025, ora 11:52

După recordul de peste 20 la sută atins de energia regenerabilă, autoritățile se așteaptă ca în următoarea perioadă, capacitatea să atingă 30 la sută. Pentru asta, au lansat și o licitație de parcuri fotovoltaice și eoliene, prin care oferă un șir de facilități beneficiarilor. Prin acest proiect, cantitatea de energie regenerabilă ar urma să se majoreze cu 165 de Megawați. Exprimat altfel, acest lucru ar însemna 18 la sută din consumul pe care îl are Moldova, la momentul de față, în decurs de o oră. 

„În acea zi cu soare, trebuie menționat că era destul de însorit, procentul era mai înalt. Probabil ajungea mult peste 25% De ce nu mai mult? Ca țară consumam și aveam 65% din consumul nostru, care era acoperit de producția de energie din Cuciurgan, regenerabile nu erau prioritate, dar și acei producători totuși vindeau mulți din ei, deci aveau și alte pieți. Pentru că prețul era destul de mic, era sub piață”, a declarat secretara de stat la Ministerul Energiei, Carolina Novac.

Autoritățile din domeniul energetic își propun să atingă cota maximă de producție a energiei regenerabile, care este de 30 la sută. Un proiect ambițios, aflat acum în desfășurare, este construcția parcurilor eoliene și fotovoltaice cu capacitatea totală de 165 MW. Licitația pentru aceste centrale se va încheia pe 31 martie, rezultatele urmând să fie anunțate în luna iunie. Investitorii vor primi, în urma licitației, statutul de producător eligibil mare și vor beneficia de garanții că li se va procura energia pentru o perioadă de 15 ani. 

„Statul garantează că timp de 15 ani, acel producător își va livra volumul de energie electrică din acea turbină și va primi un preț pe care respectivul investitor îl va licita și va fi un venit garantat timp de 15 ani Timp de 15 ani, statul îți promite că investiția ta este bine protejată și un venit cert la ei Acum, în piața liberă, ca să diferența între acest mecanism de sprijină, că este un mecanism de sprijin. Ai contract de 15 ani și că ai acel furnizor obligat, în cazul ăsta să fie Energocom, să-ți ia energie electrică. Nu mai bătăi de cap, așa cum sunt acei producători în piața liberă care semnează în fiecare an câte un alt contract cu furnizorul de energie electrică și îl negociază”. 

La fel, licitațiile ar putea atrage investiții în sector în jur de 190 milioane de euro.

„Acum licitațiile deja se desfășoară. După 31 martie vom ști cine sunt câștigători. În paralel vin noi alții investitori. Chiar mergeam de curând și în zona Taraclia, Căușeni și acolo am văzut oamenii Sunt investitori locale și instalau câteva turbine eoliene Am mai mers și prin alte sate După această licitație o să vedeam Republica Moldova, parcuri mari, solide”. 

Iar vara, producția de energie verde ar putea chiar să se dubleze.

„Noi ar trebui să anticipăm, ca vara, să vedem o dublă pondere a energiei regenerabile în tot consumul de energie electrică. Vom vedea, pentru că este și un fenomen an de an și o creștere pe consumul de energie electrică datorită instalării aerelor condiționate de către cetățeni. Asta vine și pe fondul încălzirii globale, prin care trece și Republica Moldova. Va fi un lucru interesant.

Sigur că noi am făcut mai mulți pași în această direcție. Faptul că noi am reușit să ne creștem ponderea de energie regenerabilă în sectorul de energie electrică, de la 3% de 6 ori practic a crescut din 2019 până în 2024, acest lucru spune mai multe Acest lucru spune, pe de-o parte, că această tehnologie și, în primul rând, aici noi vedem 580 MW capacitate instalată, cea mai mare pondere o dețin fotovoltaicele cu 400 MW Apropo, pentru că am făcut niște modificări, fiind starea de urgență și pentru că contează orice kilowatt capacitate instalată, am rapidizat și alte capacități pe energie eoliană”.

Se așteaptă la o explozie a producției de energie verde și președintele asociației de ramură. 

„Randamentul nostru de instalație, de punere în instalare, în ultimii 3 ani de zile consecutivi, e 183% 182,35% pe fotovoltaice și 183% pe eoliene. Cifrele noastre ne arată că, de fapt, și următorii 2-3 ani, cam 180-200% randamentul va crește, va fi. Respectiv, ceea ce aveam noi acum și statul astăzi comunica că, hai să-i spunem, până în primăvara anului dat, peste o lună de zile vom avea practic 600 de megawați instalați, noi presupunem cândva la sfârșitul verii noi deja vom trece de cifra de 800 de megawați de capacități instalate”, a menționat președintele asociației de energie electrică, eoliană și fotovoltaică din Republica Moldova, Eugen Gîrlea.

Conform datelor actuale, cele mai multe investiții sunt concentrate în parcurile fotovoltaice. Și asta pentru că e vorba de costuri mai reduse, iar recuperarea banilor este mai rapidă. 

„Totul depinde de capacități, ce capacități tu vrei să instalezi, randamentul de rentabilitate, tehnologie. Aceleași panouri, ele diferă. Ele se împartă în 3 clase, care cu un preț mai scăzut și un randament mai scăzut, un preț mediu, mai scump, respectiv cu un randament mai mare. Eolienele sunt, vorbind ca și investiții, și din percepția mea proprie văzând lucrurile la noi în asociație, dacă cineva a instalat cândva un parc mic fotovoltaic, a doua instalând o eoliană, tot ce e probabil a treia investiție va fi iarăși într-o eoliană. Dar dacă vorbim de capacități mai mari, atunci la parcuri începând cu 15 MW în sus, costul unui parc de ăsta pentru așa o capacitate cred că ar fi mai atractiv pentru tehnologie fotovoltaică”.

Confirmând informația că turbinele eoliene de la noi sunt toate la mâna a doua, acesta s-a arătat încrezător că anul acesta investitorii vor aduce instalații noi, iar cele existente pe piață în momentul de față vor fi revândute în alte state. 

„Ele sunt importate de pe continentul european, din Uniunea Europeană. Ca să înțelegeți asta, nu doar moldovenii noștri o fac, instalează de mâna a doua. Practic, începând cu Marea Britanie, toate instalează cu mâna a doua, România, Polonia, Ungaria, Ucraina. Piața, de fapt, de second hand, e mult mai mare. Mie îmi pare straniu, când auzim unii funcționari publici din statul nostru, când cumva vehiculează, că second hand-ul este unul mai neproductiv. Nu. El arată foarte clar că el e productiv. Cifrele din ziua de ieri, de exemplu, când au fost record de 20 de procente. Asta e datorită inclusiv și a aparaturilor de mâna a doua, care generează și generează energie 100% calitativă, ca și aceea nouă”.

Potrivit Ministerului Energiei, la sfârșitul anului trecut, cota energiei regenerabile în consumul final de energie electrică a constituit circa 16%. Este o creștere de trei ori față de anul 2022 și de 8 ori față de anul 2020. 

Un reportaj de Constantin Niculae
Imagine și montaj de Vlad Glinjan