28 iulie 2024, ora 21:24

Spațiile comerciale de la Aeroportul Chișinău ar putea avea noi chiriași până la finalul lunii august. Cu o singură condiție - să nu fie din nou anulată. Directorul Agenției Proprietății Publice a declarat la „Cutia Neagră PLUS” că licitația urmează să fie relansată după ce decizia privind bunurile nepasibile privatizării va fi publicată în Monitorul Oficial. Până acum, la licitația suspendată, din cauza unei hotărâri a Înaltei Curți, a depus dosarul o singură companie - cea franceză, ne-a spus Roman Cojuhari.

„Dacă să estimăm, o săptămână după publicarea în Monitorul Oficial, poate mai mult, urmează comisia să se întrunească și să reia acea licitație care a fost suspendată, plus 15 zile prelungit conform cadrului legal, licitația propriu-zisă, desemnarea câștigătorului până la sfârșit de august”, a declarat șeful APP, la TV8.

Licitația va fi desfășurată după condițiile stabilite anterior, precum divizarea acesteia în două loturi distincte: unul pentru magazinele din zona de Travel Retail și unul pentru restaurantele din zona de Food and Beverages. De asemenea, participanții trebuie să își demonstreze activitatea la 7 aeroporturi, iar termenul contractului de locațiune este de 5 ani.

Regulile au fost schimbate după a doua licitație, la solicitarea companiilor mari care vor să investească în Aeroportul de la Chișinău, susține Roman Cojuhari.

„Din discuții cu investitori, agenți pe care noi vrem să-i atragem cu reputație ireproșabilă, din UE, majoritatea din ei s-au expus că termenul de trei ani e prea mic pentru a intra pe o piață nouă”, a menționat șeful APP, subliniind că nu este vorba despre compania franceză care și-a depus dosarul, ci și din Elveția, Germania.

Șeful APP mai spune că va ruga administrația aeroportului să publice un anunț cu câteva zile înainte de reluarea licitației, pentru a fi trimise scrisori către companiile identificate, ce pot participa la concurs.

Dacă și la această licitație va rămâne un singur dosar, concursul va fi prelungit 15 zile conform legii, iar dacă situația nu se va schimba, procesul va continua cu singura companie înregistrată, comisia urmând să stabilească un prag minim.

„Cei care astăzi își desfășoară activitatea în aceste spații trebuie să plece de acolo. Acesta a fost și obiectivul de la început cu care am pornit. Înțelegem despre ce profituri grase e vorba, înțelegem și cât de mult efort pot depune acești oameni pentru a pune piedici desfășurării acestei licitații. Credeți, a fost depus un efort foarte mare, chiar și prin ambasade au fost abordați potențialii participanți și în continuare vom depune maxim efort că în cel mai scurt timp această grupare criminală să fie exclusă din aeroport”, a zis Cojuhari, potrivit căruia chiriașii actuali ar fi obținut, în 2022, profituri de peste 140 de milioane de lei.

Este sau nu în stare APP să organizeze o licitație internațională? Șeful Agenției recunoaște că procesul este foarte birocratic și complicat, dar că își propune să aducă îmbunătățiri:

„El trebuie simplificat și îmbunătățit. Pe partea de licitații petrecute de către APP, dacă luăm mai în trecut, cu părere de rău, nici aici nu putem să lăudăm agenția, nu vorbesc de ultimul an, dar de mai mulți ani, că chiar dacă au fost făcute unele licitații cu renumitul Hotel Național, pe aceleași parteneriate publice-private care au fost anterior desfășurate, ceea ce ne propunem noi acum, că atunci când noi facem caietele de sarcini pentru parteneriate publice și private, pentru concesionări, pentru vânzări, să fie consultate public cât mai mult și să fie atrași experți internaționali”.

Amintim că spațiile din zona Travel Retail & Food din incinta aeroportului, cunoscute ca și zona Duty Free au fost scoase la licitație în 18 ianuarie 2024. De atunci, două concursuri au fost anulate din cauza numărului insuficient de dosare și neprezentarea documentelor necesare de către o companie, iar a treia - sistată pe termen nedeterminat, după o decizie a Curții a Constituționale.

Anterior, ministrul Andrei Spînu a declarat la „Cutia Neagră” că licitația pentru spațiile comerciale de la Aeroportul Chișinău a eșuat în situația în care grupul criminal Șor a făcut presiuni publice permanente pentru ca aceasta să nu aibă o finalitate. Explicația este simplă - fugarul Ilan Șor vrea cu tot dinadinsul să își mențină controlul asupra acestor spații, care îi aduc venituri consistente. Ilan Șor nu a comentat acuzațiile.

26 decembrie 2024, ora 23:39

Republica Moldova s-ar putea confrunta cu o criză energetică din 1 ianuarie. Autoritățile ne îndeamnă să economisim lumina, mai ales în orele de vârf, dar cât de important este acest lucru? Expertul economic Eugen Muravschi explică faptul cum reducerea consumului de energie electrică poate preveni deconectările, reduce plata facturilor, dar și ce vină poartă Rusia pentru situația complicată în care ne-am putea pomeni.

„Ce s-a întâmplat e poate unul din cele mai clare exemple despre cum invazia rusă în Ucraina ne afectează direct”, a declarat expertul WatchDog.

De ce primim mai puțină energie de la Cuciurgan?

Centrala de la Cuciurgan, principalul furnizor de energie electrică pentru Republica Moldova, a fost afectată de atacurile rusești asupra rețelei electrice ucrainene, care au avariat stația electrică Podolsk. 

Din cauza acestui atac, Uzina Metalurgică de la Rîbnița, care absorbea surplusul de energie produs de Cuciurgan, a fost oprită, iar centrala a fost nevoită să închidă unul dintre cele trei blocuri de producție. Astfel, Republica Moldova primește doar jumătate din energia necesară de la Cuciurgan, iar deficitul este acoperit prin importuri din România, mult mai scumpe.

„Iată cum un bombardament rus în Ucraina duce direct la scumpirea electricității în Republica Moldova, iar când politicienii pro-ruși din Moldova ne spun că dacă ei ar fi la putere, n-am fi avut nicio problemă cu energia, putem să-i întrebăm cum ar fi prevenit ei oprirea uzinei de la Rîbnița”.

Situația s-ar putea înrăutăți din 1 ianuarie

Situația energetică s-ar putea complica și mai mult din 2025. Rusia ar putea să oprească complet livrările de gaz către stânga Nistrului, ceea ce înseamnă că malul drept al Nistrului nu va mai beneficia deloc de energie electrică de la Cuciurgan. În acest context, Moldova va trebui să importe între 600 și 650 de megawați de energie din România, acoperind aproximativ 60% din necesar.

Până în prezent, un megawatt-oră de la Cuciurgan costa aproximativ 61 de euro, dar prețurile pentru energia importată din România vor fi mult mai mari. Contractul existent cu Nuclearelectrica presupun un preț de 80 de euro, iar energia achiziționată de pe bursă poate fi și mai scumpă.

Muravschi a subliniat că „prețul la bursă poate fi de până la 8 ori mai mare în orele de vârf decât în cele de consum minim”. De aceea, autoritățile îndeamnă populația să economisească energia, mai ales în intervalele 07:00 - 11:00 și 18:00 - 23:00.

Trebuie să economisim mai mult ca niciodată?

Răspunsul este clar: da, trebuie să economisim mai mult ca niciodată! Expertul a explicat că fiecare consumator poate contribui la reducerea impactului crizei energetice prin economisirea energiei, în special în orele de vârf. Reducerea consumului, cum ar fi stingerea luminilor inutile și evitarea utilizării electrocasnicelor mari în intervalele de consum maxim, poate ajuta la evitarea unor creșteri semnificative ale facturilor și la prevenirea deconectărilor.

„Deficitul este cel mai mare seara, când cu toții revenim acasă, pornim becurile, televizoarele, ceainicele electrice, punem rufele la spălat și așa mai departe. Atunci noi suntem nevoiți să importăm mai multă energie de pe bursa din România, când prețurile sunt triple față de Cuciurgan”. 

Ce soluții avem

Autoritățile moldovene încearcă să găsească soluții pe termen scurt pentru a compensa deficitul de energie. Termoelectrica va putea produce aproximativ 50 de megawați suplimentari, iar autoritățile iau în considerare restricționarea exporturilor de energie regenerabilă pentru a suplini deficitul. Totuși, aceste măsuri nu vor fi suficiente pentru a preveni o creștere semnificativă a prețurilor.

„Este important însă să facem tot posibilul să evităm potențialele deconectări ca să acoperim deficitul de energie. Trebuie nu doar să creștem oferta, dar și să scădem cererea, adică să reducem consumul mai ales în orele de vârf, atunci când deficitul este cel mai grav, iar prețul cel mai scump în România, prețul pe bursă al energiei electrice poate fi și de 8 ori mai mare în orele de vârf față de orele cu cel mai scăzut consum. Cu cât mai puțin va trebui să importăm de pe piața liberă sau în regim de avarie, cu atât mai puțin va trebui să ajustăm tarifele și cu atât mai mult vom reduce riscul deconectării lor”, a punctat Eugen Muravschi.

TV8.md amintește că în Republica Moldova a fost instituită stare de urgență așa cum de la întâi ianuarie, regiunea transnistreană ar putea să nu mai primească gaz de la Gazprom. Situația ar putea duce la o catastrofă umanitară pe malul stâng, iar Chișinăul se pregătește să intervină de urgență.