28 iulie 2024, ora 21:24

Spațiile comerciale de la Aeroportul Chișinău ar putea avea noi chiriași până la finalul lunii august. Cu o singură condiție - să nu fie din nou anulată. Directorul Agenției Proprietății Publice a declarat la „Cutia Neagră PLUS” că licitația urmează să fie relansată după ce decizia privind bunurile nepasibile privatizării va fi publicată în Monitorul Oficial. Până acum, la licitația suspendată, din cauza unei hotărâri a Înaltei Curți, a depus dosarul o singură companie - cea franceză, ne-a spus Roman Cojuhari.

„Dacă să estimăm, o săptămână după publicarea în Monitorul Oficial, poate mai mult, urmează comisia să se întrunească și să reia acea licitație care a fost suspendată, plus 15 zile prelungit conform cadrului legal, licitația propriu-zisă, desemnarea câștigătorului până la sfârșit de august”, a declarat șeful APP, la TV8.

Licitația va fi desfășurată după condițiile stabilite anterior, precum divizarea acesteia în două loturi distincte: unul pentru magazinele din zona de Travel Retail și unul pentru restaurantele din zona de Food and Beverages. De asemenea, participanții trebuie să își demonstreze activitatea la 7 aeroporturi, iar termenul contractului de locațiune este de 5 ani.

Regulile au fost schimbate după a doua licitație, la solicitarea companiilor mari care vor să investească în Aeroportul de la Chișinău, susține Roman Cojuhari.

„Din discuții cu investitori, agenți pe care noi vrem să-i atragem cu reputație ireproșabilă, din UE, majoritatea din ei s-au expus că termenul de trei ani e prea mic pentru a intra pe o piață nouă”, a menționat șeful APP, subliniind că nu este vorba despre compania franceză care și-a depus dosarul, ci și din Elveția, Germania.

Șeful APP mai spune că va ruga administrația aeroportului să publice un anunț cu câteva zile înainte de reluarea licitației, pentru a fi trimise scrisori către companiile identificate, ce pot participa la concurs.

Dacă și la această licitație va rămâne un singur dosar, concursul va fi prelungit 15 zile conform legii, iar dacă situația nu se va schimba, procesul va continua cu singura companie înregistrată, comisia urmând să stabilească un prag minim.

„Cei care astăzi își desfășoară activitatea în aceste spații trebuie să plece de acolo. Acesta a fost și obiectivul de la început cu care am pornit. Înțelegem despre ce profituri grase e vorba, înțelegem și cât de mult efort pot depune acești oameni pentru a pune piedici desfășurării acestei licitații. Credeți, a fost depus un efort foarte mare, chiar și prin ambasade au fost abordați potențialii participanți și în continuare vom depune maxim efort că în cel mai scurt timp această grupare criminală să fie exclusă din aeroport”, a zis Cojuhari, potrivit căruia chiriașii actuali ar fi obținut, în 2022, profituri de peste 140 de milioane de lei.

Este sau nu în stare APP să organizeze o licitație internațională? Șeful Agenției recunoaște că procesul este foarte birocratic și complicat, dar că își propune să aducă îmbunătățiri:

„El trebuie simplificat și îmbunătățit. Pe partea de licitații petrecute de către APP, dacă luăm mai în trecut, cu părere de rău, nici aici nu putem să lăudăm agenția, nu vorbesc de ultimul an, dar de mai mulți ani, că chiar dacă au fost făcute unele licitații cu renumitul Hotel Național, pe aceleași parteneriate publice-private care au fost anterior desfășurate, ceea ce ne propunem noi acum, că atunci când noi facem caietele de sarcini pentru parteneriate publice și private, pentru concesionări, pentru vânzări, să fie consultate public cât mai mult și să fie atrași experți internaționali”.

Amintim că spațiile din zona Travel Retail & Food din incinta aeroportului, cunoscute ca și zona Duty Free au fost scoase la licitație în 18 ianuarie 2024. De atunci, două concursuri au fost anulate din cauza numărului insuficient de dosare și neprezentarea documentelor necesare de către o companie, iar a treia - sistată pe termen nedeterminat, după o decizie a Curții a Constituționale.

Anterior, ministrul Andrei Spînu a declarat la „Cutia Neagră” că licitația pentru spațiile comerciale de la Aeroportul Chișinău a eșuat în situația în care grupul criminal Șor a făcut presiuni publice permanente pentru ca aceasta să nu aibă o finalitate. Explicația este simplă - fugarul Ilan Șor vrea cu tot dinadinsul să își mențină controlul asupra acestor spații, care îi aduc venituri consistente. Ilan Șor nu a comentat acuzațiile.

24 noiembrie 2024, ora 22:10

Deși Procuraturii Anticorupție (PA) i-au fost oferite toate pârghiile necesare pentru a da rezultate, efectul nu este la măsura așteptărilor, consideră ministra Justiției. Invitată la „Cutia Neagră PLUS”, Veronica Mihailov-Moraru a sugerat că PA nu și-a prioritizat corect activitatea și a subliniat că așteptarea principală a societății este să vadă rezultate concrete în combaterea corupției mari.

„Cred că din partea PA, unii din ei sau mă refer la conducere, probabil nu a fost o focusare pe priorități pentru a avea foarte clare obiectivele că pe anumite dosare trebuie neapărat să depunem maximum efort, fiindcă trebuie să recunoaștem cu regret, în spate, noi am avut și cazuri când atenția PA a fost pe alte segmente, ce ține de vetting sau discuții pe marginea sediului. Acestea nu erau impedimente ca ei să-și facă lucrul. Așteptarea majoră a societății era să avem o claritate, finalitate pe corupția mare, aici e marea așteptare să facă curățenie.

Noi avem PA responsabilă de corupția mare, finanțarea ilegală a partidelor, (...), plus la asta nu putem spune că avem niște sentințe de condamnare, fiindcă asta este pe aceste cazuri de corupție care ar fi creat acel sentiment de răspundere și de dreptate. Pe de o parte, legislația a fost modificată, s-au oferit pârghii și se vede că tot nu a fost eficient.”, a spus Veronica Mihailov-Moraru.

Ministra a mai menționat că, în cadrul Consiliului Suprem de Securitate (CSS), s-a discutat necesitatea unei analize pentru a identifica vulnerabilitățile instituționale:

„S-a pus în discuție și în cadrul CSS necesitatea de a pune în discuții cele întâmplate pentru a înțelege unde au fost vulnerabilitățile. Că e vorba de incapacitatea instituțiilor de a preveni și de a lua măsuri necesare, că e vorba de neglijență, rea credință sau e despre altceva. Nu este o concluzie definitivă. Opiniile pot fi diferite, dar cred că opinia majorității totuși arată că ceva nu funcționează bine. Ne uităm după rezultatele așteptate”.

Ministra Justiției a precizat că PA a beneficiat de sprijin din partea Guvernului și a Parlamentului:

„Procuraturii Anticorupție i-au fost oferite toate pârghiile, poate nu pe deplin cum s-a dorit, dar cel puțin toate pârghiile necesare ca să dea rezultate și, respectiv, să-și îndeplinească atribuțiile.

Guvernul a avut acel angajament de a oferi bugetul separat pentru PA. Bugetul separat a fost acordat la începutul anului curent, dar înțeleg că asta cumva a luat prin surprindere, pentru că nu au fost pregătiți ce ține de gestionarea bugetului. După care, Guvernul și Parlamentul au avut obligația, ca urmare a delimitării competențelor, să ofere personal suplimentar. Împreună cu PA, noi am analizat, am făcut și impact financiar, s-au dat 54 de unități de personal, pentru ca PA să-și poată detașa, a avea personal ce ține de ofițeri de investigație, ofițeri de urmărire penală și a angaja specialiști de care avem nevoie. Lucrul acesta s-a întâmplat în februarie anul trecut. Nu știu din care considerente, ulterior, am înțeles că nu a fost aprobată într-un final structura, organigrama nemijlocit ca procuratura să-și facă angajările. Am înțeles că ulterior a fost legat de faptul că la nivel de Procuratura Generală, odată ce a fost adoptată harta judiciară, se dorea să se meargă la pachet.

Din sursele care le-au dat colegii de la PA, ei au spus că au în jur de 13 ofițeri de urmărire penală și 10 sau 12 ofițeri de investigație. Chiar și cu aceștia, oare nu putem face destule urmăriri penale?”

Întrebată despre o posibilă desființare a Procuraturii Anticorupție, Mihailov-Moraru a respins ideea, declarând că preferă să se concentreze pe îmbunătățirea activității instituției:

„Eu personal, până la moment, nu am luat în calcul o asemenea opțiune, mă concentrez să vedem cum eficientizăm activitatea procuraturii. Este foarte ușor să distrugi, dar este mult mai greu să construiești, fiindcă atunci când construiești, provocările apar mai ales când sunt și interese meschine. Poate este mai bine să avem o altă abordare, mai proactivă, fiindcă noi încă nu avem acea maturitate de a comunica și de a găsi soluții proactive. Trebuie să avem o evaluare temeinică și să vedem soluțiile cele mai puțin intruzive și eficiente pe termen scurt și pe termen lung”.

Ministra a mai menționat că nu a participat la discuții privind o eventuală plecare sau demisie a șefei Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin: „Nu cunosc dacă sunt careva planuri în acest sens”.

TV8.md amintește că acum două săptămâni, președinta Maia Sandu a sugerat anumite schimbări la Procuratura Anticorupție, declarând că în activitatea instituției s-a înregistrat un eșec total. În replică, Procuratura Anticorupție a dat vina pe mai multe lipsuri, cum ar fi un sediu corespunzător și deficitul acut de cadre. 

Ulterior, și premierul Dorin Recean a criticat activitatea managementului instituției. Acesta a mai spus că explicațiile Procuraturii Anticorupție cu privire la sediu și lipsa acută de personal nu justifică lipsa rezultatelor. 

Iar președintele Parlamentului, Igor Grosu, a spus că instituția a avut tot sprijinul necondiționat atât legislativ, cât și politic pentru a duce la capăt dosarele de corupție, însă eforturile nu au dat rezultatelor așteptate. Grosu sugerează că șefa de la anticorupție, Veronica Dragalin ar trebui demisă, însă decizia îi aparține Consiliului Superior al Procurorilor.