28 iulie 2024, ora 15:15

Spre bucuria bancherilor, moldovenii au prins gustul creditelor. În prima jumătate a anului, persoanele fizice și juridice s-au împrumutat cu 5,7 miliarde de lei, ceea ce înseamnă de peste două ori mai mult în comparație cu tot anul trecut. Experții constată că împrumuturile devin mai atractive pe măsură ce băncile reduc dobânzile, în urma măsurilor luate de Banca Națională. 

Dacă până în 2022, băncile mizau mai mult companii, pentru al doilea an consecutiv, persoanele fizice se împrumută mai mult decât firmele. Analistul economic Veaceslav Ioniță susține că cifrele denotă o problemă gravă pentru economie - avem companii cu depozite în bănci și fără inițiativă de a mai investi în dezvoltare

„Avem o creditare netă a business-ului de la bănci. Ce înseamnă lucrul acesta? Asta înseamnă că agenții economici țin mai mulți bani la bănci decât au luat credite. Ei nu doar că nu iau credite pentru dezvoltarea afacerilor, dar și banii lor care au preferă să-i țină în bănci și nu-i investesc. Acest lucru arată că situația este una foarte și foarte dramatică în economia noastră. Avem o situație paradoxală. Dacă în toată lumea populația aduce bani la bancă și agenții economici iau banii populației și îi investesc, noi avem o situație inversă”.

Partea bună este că leul moldovenesc are viitor, în condițiile în care ponderea împrumuturilor în valută națională crește de la o lună la alta.

Deși ne credem săraci, economiile moldovenilor păstrate în bănci sunt cu mult peste volumul creditelor acordate de aceleași instituții bancare. În timp ce portofoliul de credite este de aproape 70 de miliarde, depozitele au depășit cifra de 120 de miliarde. 

23 ianuarie 2025, ora 21:09

Puterea de la Kremlin nu a luat deocamdată o decizie finală dacă va relua sau nu livrările de gaz către malul stâng al Nistrului. Expertul în energetică Sergiu Tofilat crede că Moscova este în continuare interesată de tranzitul prin Ucraina, fără de care exporturile de gaze rusești s-ar reduce cel puțin în jumătate. Opinia a fost exprimată la „Cutia Neagră” de la TV8.

„Putin înțelege că fără tranzitul prin Ucraina, Gazprom pierde jumătate din export. Pe Putin îl interesează banii, să aibă cu ce finanța agresiunea militară împotriva Ucrainei. Iată scopul lui”, a subliniat Tofilat. 

Expertul în  energetică are și alte argumente care îl fac să creadă că Moscova nu s-a dezis în totalitate de tranzitul prin Ucraina. 

„Dacă Putin s-ar fi dezis total de tranzitul prin Ucraina, am fi observat cum armata rusă bombardează anume infrastructura de gaze. Centralele electrice au fost practic totalmente distruse, dar infrastructura de gaze încă stă. Au fost câteva atacuri dar nesemnificative”, a remarcat Tofilat.

Expertul crede că dacă Rusia ar fi dorit cu adevărat să livreze gaz regiunii transnistrene ar fi găsit soluții și dincolo de posibilitatea tranzitării prin Ucraina.

„Ei pot solicita de la Moldovagaz să modifice contractul și să schimbe punctul de livrare a gazului. Să spună că putem să aducem de pildă până la Isaccea. Așa adresare nu a fost, deci dorință nu este”, a menționat Sergiu Tofilat. 

Pentru a lua o decizie finală cu privire la reluarea livrărilor de gaze, liderul de la Kremlin, Vladimir Putin ar aștepta să poarte discuții cu proaspătul președinte american, Donald Trump, de la care s-ar aștepta să influențeze într-o anumită măsură Kievul. 

În opinia lui Sergiu Tofilat, atunci când a decis să sisteze livrările de gaze către malul stâng al Nistrului, Kremlinul a urmărit mai multe scopuri. Unul dintre ele a fost să pună presiune pe Kiev pentru a permite în continuare tranzitul de gaze rusești pe teritoriul său. 

„Al doilea scop urmărit de Putin este tensionarea situației în Republica Moldova, ca noi să avem facturi mai mari, să fim nemulțumiți și să îi votăm pe cei care o să ne salveze, o să ne dea gaz ieftin, lumină ieftină și așa mai departe. De aceea, da, Kremlinul este interesat să influențeze și rezultatele alegerilor parlamentare din Republica Moldova”, a explicat Sergiu Tofilat. 

TV8.md amintește că de la 1 ianuarie 2025, regiunea transnistreană, care produce energie electrică și pentru malul drept al Nistrului, nu a mai primit gaz rusesc. Gazprom a sistat livrările, invocând pretinsa datorie a Moldovagaz drept motiv. Restanțele pe care le pretinde Rusia sunt de 709 milioane de dolari, asta în timp ce un audit internațional a constatat că suma pe care o datorăm Gazpromului este de 8,6 milioane de dolari, adică de aproape 80 de ori mai mică. 

Premierul Dorin Recean a condamnat decizia Gazpromului și a dat asigurări că Republica Moldova este pregătită să gestioneze orice situație generată de acțiunile Rusiei. De asemenea, Executivul nu exclude recurgerea la arbitraj internațional pentru a solicita despăgubiri, subliniind că deciziile Kremlinului afectează siguranța cetățenilor și provoacă pierderi economice. 

Între timp, Centrala de la Cuciurgan a început să producă energie pe bază de cărbune, iar din 10 ianuarie, au loc întreruperi programate de energie electrică cu durata de 5 ore, o dată pe zi.