29 iulie 2024, ora 23:21

Conduce o mașină de lux, dar spune că nu e a lui. Pretorul sectorului Centru al Capitalei, Vadim Hîncu, a fost surprins la volanul unui automobil de marca BMW X5, de circa 700.000 de lei. Vehiculul ar aparține companiei SRL „Rusu Lintax", fondată de Vladimir Russu. Totuși, Vadim Hîncu a declarat pentru TV8 că mașina aparține socrului său, dar care nu este „controversatul om de afaceri”, deși poartă același nume. 

Din imaginile surprinse de Valeriu Zaporojan se vede cum Vadim Hîncu parchează în preajma Preturii Centru un automobil de lux. Întrebat cât costă mașina, acesta a răspuns că nu este a lui.  

Potrivit declarației de avere și interese personale pentru anul 2023, pretorul sectorului Centru a indicat că a vândut un automobil de marca BMW X5 la prețul de 500.000 de lei, dar mai are în folosință un automobil similar.

Mașina este înregistrată pe numele companiei SRL „Rusu Lintax”, care aparține lui Vladimir Russu. Firma este specializată în cultivarea cerealelor, plantelor leguminoase și a plantelor producătoare de semințe oleaginoase. 

Contactat pentru o reacție, Vadim Hîncu a declarat pentru TV8 că mașina într-adevăr nu îi aparține: „Având în vedere că anul trecut am vândut automobilul tot de marca BMW X5, care îmi aparținea, este foarte posibil să fiu văzut pe mașina care aparține socrului meu Vladimir Russu. Automobilul a fost introdus și în declarația mea de avere în rubrica „folosință”. Până la momentul dat nu am reușit să procur alt automobil”.

Totodată, conform declarației de avere a pretorului Vadim Hîncu, soția sa a ridicat anul trecut 83.019 lei - salariu de la compania de „Calbor Grup” SRL, care de asemenea ar aparține lui Vladimir Russu. 

Totuși, pretorul ne-a asigurat că socrul său nu este controversatul om de afaceri Vladimir Russu, care a deținut „Casa Modei” și care ar fi vândut așa-numită „Casa Albă” oligarhului Vladimir Plahotniuc: „Atrag atenția că numele socrului este Vladimir Russu și nu este controversatul om de afaceri Vladimir Rusu”.

Pretorul mai deține o motocicletă marca Honda Goldwing de circa 120.000 de lei, un apartament în valoare de 60.000 de euro, dar este și fondatorul companiei SRL Business Innovations & Technologies.

21 decembrie 2024, ora 18:06

Astăzi vorbim Verde-n ochi despre educație și salariile mizerabile pe care le primesc profesorii din R. Moldova versus majorările obraznice la pensii pe care le-ar putea primi din anul viitor judecătorii Curții Constituționale.

Zilele trecute, profesorii au ieșit la proteste să ceară salarii decente. În urmă cu o lună, Guvernul  le-au promis majorări de 15% de la începutul anului viitor, dar pe ultima sută de metri le-a înjumătățit. În formula votată de Parlament la început de decembrie, profesorii ar urma să beneficieze de o majorare salarială netă între 600 și 900 de lei. Asta în condițiile în care salariul mediu pe economie va crește anul viitor cu 2.400 de lei. Simțiți diferența?

Cu sau fără această majorare, un lucru este cert: Profesorii sunt printre cei mai prost plătiți salariați din R. Moldova. Salarii mai mici au doar angajații din agricultură și cei din domeniul artei. Chiar dacă toate guvernările din ultimii 20 de ani au promis că educația va reprezenta o prioritate pentru ei, salariile cadrelor didactice au fost dintotdeauna sub media pe economie.

De exemplu, în 2020, salariul mediu din învățământ era de circa 7.000 de lei, cu 12 % mai puțin decât media pe economia. În 2024, chiar dacă salariul unui profesor a crescut până la aproape 11.000 de lei, el este de fapt cu 24% mai mic decât salariu mediu pe țară. Astăzi, în Moldova, un sudor, electrician sau croitor este mai bine plătit decât un dascăl, pe umerii căruia stă sarcina de a educa următoarea generație de cetățeni.  

Dincolo de declarațiile siropoase ale politicienilor despre importanța imensă a învățătorilor, cifrele oficiale cu privire la distribuția bugetelor arată o realitate total diferită. De exemplu, în 2012, cheltuielile statului pentru învățământ reprezentau 8,4 % din PIB, iar anul acesta – ele au scăzut până la 5,4 % din PIB. Cei mai mulți bani au fost alocați protecție sociale, adică compensațiilor și ajutoarelor pentru cei vulnerabili financiar.

Și dacă alocarea banilor pentru compensații la facturi este de înțeles, atunci o ultimă inițiativă a Guvernului care își propune să vină cu stabilirea unor pensii nesimțit de mari pentru judecătorii Curții Constituționale este de-a dreptul scandaloasă. Dacă această modificare va fi acceptată de Parlament, cei șase judecători ai Curții vor putea beneficia de pensii în valoare de până la 80 la sută din salariile lor de funcție. Salariul unui judecător constituțional este de 82.000 de lei, astfel pensia acestuia ar putea ajunge la 65.000 de lei.

Când statul spune că nu are bani pentru profesori, dar îi găsește cu ușurință pentru un cerc de elită de judecători, revolta publică este firească. Salarii mici pentru învățători înseamnă și o educație mai proastă, iar prin consecință și o economie mai puțin dezvoltată. Această relație cauzala este demult demonstrată. Statele în care s-a investit sistematic în educație au ajuns economii mondiale. Statele care au neglijat domeniul educației se bălăcesc în sărăcie și corupție.  

Cât despre salarii, profesorii moldoveni pot doar visa la veniturile unor dascăli din Uniunea Europeană. Spre exemplu, un profesor din Olanda sau Danemarca are un salariu mediu lunar de 5600 de euro, iar unul din România sau Bulgaria – de circa 1100 de euro lunar. Și asta în condițiile în care prețurile de la noi și cele din România sunt aproape identice.

În concluzie, vă spun verde-n ochi, profesorii noștri merită mult mai mult, iar preocupările Guvernului și Parlamentului pentru confortul financiar nesimțit de mare al judecătorilor Curții Constituționale sunt cel puțin amorale în actualul context economic al țării. 

Pentru ce merite deosebite au meritat magistrații constituționale venituri lunare de peste 7000 de euro, într-o țară în care profesorii ies la proteste pentru salarii care să-i scape de sărăcie?