Inspecția Procurorilor (IP) activează, în prezent, în minoritate absolută, numărând doar trei membri, din cei nouă necesari. Din această cauză, adună restanțe mari la verificarea activității procurorilor, constatarea abaterilor disciplinare și prezentarea dosarelor disciplinare în fața Colegiului de disciplină și etică, a Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) și instanțelor de judecată. În situația actuală, prioritatea numărul unu este completarea rândurilor Inspecției Procurorilor pentru ca activitatea instituției să fie cu adevărat viabilă, susține șeful CSP. Potrivit lui Dumitru Obadă, la fotoliile de inspectori procurori nu râvnesc acum prea mulți candidați, iar mulți dintre cei care și-au încercat până de curând norocul, au obținut punctaje prea mici ca să promoveze concursul.
Misiunea și componența Inspecției Procurorilor
Inspecția Procurorilor, organ din subordinea CSP, care are rolul de a verifica integritatea și potențialele abateri disciplinare săvârșite de procurori, se găsește de mai bine de un an în blocaj.
Inspecția Procurorilor ar trebui să numere în mod normal nouă membri. Acum, activitatea instituției este asigurată însă de doar trei membri, toți numiți în funcții în luna martie, în urma unor concursuri publice. Este vorba despre foștii procurori Tudor Gratii, Igor Eșanu și Mircea Roșioru. Ultimul a fost adjunct al procurorului general Alexandru Stoianoglo, iar acum este inspector-șef în cadrul Inspecției Procurorilor.
Mircea Roșioru - inspectorul-șef pus anterior sub urmărire penală
Mircea Roșioru a ajuns inspector în 2022. În martie anul acesta, a fost desemnat inspector-șef al Inspecției Procurorilor, în urma unui concurs la care a acumulat 8,7 puncte. Numirea lui la conducerea Inspecției Procurorilor s-a lăsat cu critici în societate, legate de trecutul lui și dosar penal în care a fost vizat în urmă cu trei ani.
Mircea Roșioru a fost anterior procuror anticorupție, șef de secție în cadrul Procuraturii Generale (PG), dar și președinte al CSP. Ultima funcție pe care a deținut-o în cadrul PG a fost de adjunct al procurorului general Alexandru Stoianoglo.
Roșioru și-a dat demisia din proprie inițiativă pe 14 octombrie 2021, la aproximativ o săptămână după reținerea lui Alexandru Stoianoglo, cercetat penal pentru abuz în serviciu, corupere pasivă, depășirea atribuțiilor de serviciu și darea declarațiilor mincinoase. Stoianoglo a fost ulterior suspendat din funcție, iar doi ani mai târziu, eliberat, printr-un decret al președintei țării, Maia Sandu.
Mircea Roșioru a fost pus sub urmărire penală în dosarul Stoianoglo pentru presupusa complicitate în eliberarea din închisoare a afaceristului Veaceslav Platon. Mai exact, Roșioru ar fi fost cel care ar fi semnat procesul-verbal al ședinței de lucru de la Procuratura Generală, în cadrul căreia s-a decis să se renunțe la învinuirile în privința lui Veaceslav Platon, în dosarul fraudei bancare”.
Ulterior, nu s-au adeverit suspiciunile în privința sa, iar în luna decembrie 2021, fostul procuror general-adjunct a fost scos de sub urmărire penală.
În timpul interviului de la CSP pentru funcția de inspector în cadrul Inspecției Procurorilor, Mircea Roșioru a fost întrebat de către membrul CSP, Andrei Cebotari, despre dosarul în care a figurat. Subiectul a fost discutat însă în cadrul unei ședințe închise.
„Eu îmi cer scuze, rămânem într-o ședință închisă. Ceea ce urmează să vociferez acum e parte a unui proces judiciar și ar putea influența lucrurile”, a menționat atunci Mircea Roșioru.
Explicațiile lui Mircea Roșioru au rămas după ușile ședinței închise, iar în ciuda criticilor, fostul procuror s-a ales cu funcția.
„Legea presupune clar ce înseamnă reputație ireproșabilă, respectiv în cadrul concursului nu s-a stabilit că acest candidat cade sub incidența legii cu privire la procuratură. De asta și Consiliul a admis candidatura. Noi avem legea căreia ne conformăm, speculații pot exista multe”, a precizat șeful CSP, Dumitru Obadă.
Iar membrul CSP Andrei Cebotari susține că Mircea Roșioru are suficient timp să demonstreze că își merită funcția și că activitatea sa va fi evaluată, așa cum prevăd normele.
„Peste un an-doi, în calitate de organ colegial vom examina în ce măsură domnul Roșioru face față sau nu funcției”, a menționat Andrei Cebotari.
După ce a plecat din sistemul Procuraturii, Mircea Roșioru și-a încercat norocul în avocatură. A fost respins, însă, iar în toamna anului trecut, fostul procuror a câștigat în prima instanță litigiul împotriva Uniunii Avocaților (UAM), ultima fiind obligată să emită acte favorabile pe numele său. Decizia primei instanțe a fost menținută, în aprilie 2024, și de Curtea de Apel Chișinău.
Potrivit declarației de avere pentru anul 2023, familia lui Mircea Roșioru deține o avere consistentă. Roșioru a indicat peste 20 de terenuri, pe numele soției sale, toate dobândite anul trecut, majoritatea din ele - prin contracte de mostenire . Toate sunt în proces de departajare.
„Terenurile au fost obținute de către soție de la tata socru, care a decedat în anul 2022. Sunt două surori în familie și proprietățile urmează a fi împărțite, de aceea sunt în proces de partajare”, a explicat șeful Inspecției Procurorilor, Mircea Roșioru pentru TV8.md.
Familia Roșioru are și două terenuri intravilane, unul dobândit în anul 2013, iar altul în 2023. Ultimul a fost obținut tot prin moștenire de la socru. Și acest teren s-ar afla în proces de partajare.
Terenul intravilan dobândit de Mircea Roșioru în urmă cu 11 ani a fost oferit gratuit de Consiliul orășenesc Ialoveni. Potrivit șefului Inspecției Procurorilor, terenul a fost oferit familiei Roșioru conform Codului Funciar, la șase ani după încheierea căsătoriei sale, pentru construcția unei locuințe. Mircea Roșioru dă asigurări că pe acel teren nu a mai construit nimic nici până în prezent și că, de când s-a căsătorit, până în anul 2021, a locuit la Ialoveni, în apartamentul tatălui său, dobândit în anul 1986. Între timp, imobilul ar fi fost vândut chiar de către părintele său.
Roșioru susține că el, soția sa și cei doi copii ai lor s-au mutat la Chișinău abia în anul 2021, în apartamentul de pe strada Melestiu, un complex rezidențial în care locuiesc mai mulți procurori.
Șeful IP dă asigurări că nu deține nicio altă locuință în afară de acel apartament care, potrivit declarației de avere, are o suprafață de 121 de metri pătrați și ar fi fost dobândit în 2018.
Casa cu o suprafață de 111 metri pătrați, indicată de familia Roșioru în declarația de la ANI, ar fi moștenirea soției de la tatăl ei, decedat în 2023. Și acea proprietate ar fi în proces de partajare cu singura ei soră, ne-a spus inspectorul-șef al Inspecției Procurorilor. Pe numele lui Mircea Roșioru mai sunt trecute un garaj și o altă avere imobiliară, ambele achiziționate în 2018.
Roșioru a declarat două automobile, un Volkswagen cumpărat în 2023 și o Toyota achiziționată în 2022. Familia lui Mircea Roșioru deține un cont curent la o bancă din Moldova, pe care are depozitați aproape 230 de mii de lei, unul în care deține 5100 de euro și altul la o bancă română, cu banii din alocațiile copiilor, circa 3750 de RONI.
Tudor Gratii este inspector procuror din anul 2022, iar la începutul lunii martie 2024 a fost reales.
Tudor Gratii a muncit dintotdeauna la stat. Acesta și-a început activitatea juridică în anul 2005 în funcție de ofițer de urmărire penală, în cadrul Comisariatului de Poliție Sângerei. În perioada anilor 2008-2017 a deținut funcția de procuror în Procuratura raionului Sângerei, iar între 2017-2021 a fost transferat în funcția de procuror în Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS). Și el și-a dorit o carieră în avocatură, însă nu a fost admis de către Uniunea Avocaților, pe motiv că între timp, legislația s-a modificat, iar experiența de 10 ani în sistemul justiției nu mai reprezenta un criteriu de a obține licența de avocat. Tudor Gratii a acționat în judecată Uniunea Avocaților. În prezent, procesul se află pe rol la Curtea de Apel Chișinău.
Deși a muncit pe parcursul întregii sale cariere la stat, Tudor Gratii declară o avere destul de impresionantă. Din declarațiile de avere depuse la ANI în ultimii ani, vedem că fostul procuror cumpără frecvent terenuri și/sau locuințe, iar pe unele dintre ele le vinde. Contactat telefonic, Gratii ne-a declarat că este adeptul investițiilor în imobiliare.
Bunăoară, un teren intravilan cumpărat în 2017 nu se mai regăsește în declarația pentru anul trecut. În schimb, Gratii a indicat un alt teren pe care l-a cumpărat în 2024 și care ar valora 30 de mii de euro. Terenul extravilan cumpărat în 2021 îl păstrează și în prezent, însă casa aflată la Bubuieci, pe care a cumpărat-o în anul 2018, a vândut-o la începutul acestui an. Contractul de vânzare-cumpărare a fost încheiat pe 23 ianuarie 2024 cu suma de 125 de mii de euro.
Solicitat de TV8.md, Tudor Gratii a precizat că după vânzarea casei de la Bubuieci, a avut drept de abitație asupra imobilului cu pricina până în aprilie 2024, când bunul a fost predat noilor proprietari.
În prezent, Tudor Gratii ar locui împreună cu familia în apartamentul de la Chișinău pe care l-a cumpărat în 2023 și care ar valora 40 de mii de euro.
Familia Gratii a mai indicat alte două apartamente, ambele cumpărate în 2024, care se află la etapa de construcție. Inspectorul a mai declarat un Hyundai cumpărat în 2023, câteva conturi la bancă, pe care ar avea puțin peste 7 mii de lei, dar și datorii de câteva zeci de mii de lei.
Anul trecut, familia lui Tudor Gratii a mai obținut venituri de alte câteva sute de mii de lei din înstrăinarea unui automobil și a unei grădini cu suprafața de 0,0498 ha.
Igor Eșanu a fost desemnat inspector în cadrul Inspecției Procurorilor la fel în martie anul curent, atunci când el, Tudor Gratii și Mircea Roșioru au fost singurii învingători ai concursului. Eșanu a luat cel mai mic punctaj dintre cei trei - 7,69, în timp ce Gratii a acumulat 8,58, iar Roșioru - 9,05.
Igor Eșanu are o experiență în sistemul juridic de peste 29 de ani. Și-a început cariera în sistemul justiției în anul 1993 din funcția de specialist, ulterior specialist principal în cadrul Ministerului Justiției. A fost ulterior, șef al secției juridice din cadrul Ministerului Justiției, jurist în cadrul unei societăți pe acțiuni și viceministru al Justiției. În organele Procuraturii a ajuns în anul 2004, când a fost ajutor al procurorului de sector. A fost apoi adjunct al procurorului șef din raionul Ialoveni, funcție în care s-a regăsit până în anul 2022. În prezent deținând funcția de consultant al procurorului.
Potrivit declarației de avere pentru anul 2023, familia lui Igor Eșanu deține în proprietate un apartament cu o suprafață de 118 metri pătrați, cumpărat în 2011 și o Toyota Auris, fabricată în 2013, dar achiziționată în 2021. În declarația din 2021, Eșanu mai indica un apartament de doar 24 de metri pătrați, cumpărat în 2018.
Locuința nu mai figurează în declarația de avere pentru 2023, însă inspectorul a menționat că a vândut anul trecut un apartament, tranzacție în urmă căreia ar fi obținut un venit de 10 mii de euro. Cel mai probabil este vorba despre aceeași locuință de 24 de metri pătrați.
Familia a Eșanu a mai declarat zeci de mii de lei din ajutor de șomaj, alocații și suport financiar de la CNAS. Anul trecut, Igor Eșanu a declarat 35627.34 de lei salariu de la Procuratura Generală.
Astăzi Inspecția Procurorilor activează doar cu ⅓ din membri, fiind practic blocată din cauza volumului mare de lucru, cu restanțe la Colegiul de disciplină și etică, precum și pe rolul CSP. Pentru ca lucrurile să meargă mai bine, componența Inspecției Procurorilor ar trebuie completată cât mai urgent. Șeful CSP, Dumitru Obadă, afirmă însă că funcțiile de inspectori nu sunt prea atractive.
„Noi am lansat concursurile, n-au fost din start și nici acum nu vedem prea mulți doritori de a veni în concurs. Nu știu care e cauza, poate salariul nu este atât de atractiv, responsabilitatea evident e mare deoarece ai de investigat procurori în funcție. Cauza nu mi-i clară, dar nu avem atât de mulți doritori de a se lansa în acest concurs. În concursurile anterioare au fost participanți care pur și simplu nu au acumulat punctajul necesar. Pentru a fi inspector, trebuie să ai cel puțin nota 7, au fost unii care au ridicat nota mai jos de 7, a declarat șeful CSP, Dumitru Obadă pentru TV8.md.
Membrul CSP, Andrei Cebotari, confirmă că cei care au încercat până acum să obțină prin concurs un loc în Inspecția Procurorilor au demonstrat rezultate extrem de slabe la proba scrisă. Asta deși au zeci de ani de experiență în spate.
„Nu îmi pot explica de ce o persoană cu experiență de 20 de ani răspunde la 2 întrebări din 10”, a menționat Andrei Cebotari.
Potrivit lui Cebotari, acum activitatea IP se rezumă la examinarea cauzelor, însă pentru că sunt în minoritate, nu pot emite soluții.
Pentru a putea ieși din impas, CSP propune ca legislația să fie modificată în așa fel încât activitatea IP să fie viabilă doar cu trei membri, în loc de patru.
Cebotari speră că modificările propuse vor fi examinate până la încheierea actualei sesiuni legislative și se vor bucura de sprijin în Parlament.
Un concurs lansat recent pentru funcția de inspector în cadrul Inspecției Procurorilor a eșuat. Niciunul dintre singurii doi candidați nu a promovat concursul, după ce au acumulat mai puține puncte decât cele 7 necesare pentru a trece proba interviului. Fosta judecătoare Natalia Clevadî, care a picat și evaluarea externă, a acumulat doar 5,72 de puncte, iar avocatul Viorel Malanciuc a luat 5,83 de puncte.
CSP a lansat un alt concurs pentru selectarea a trei candidați la funcția de inspector procuror. Aspiranții la aceste fotolii au fost așteptați să își depună dosarele până în data de 29 iulie. Candidaturile altor trei pretendenți urmau a fi examinate la începutul lunii iulie, însă chestiunea a fost amânată pentru altă dată. Este vorba despre Eduard Bulat, Constantin Miron și Ghenadie Gurițanu. Bulat a fost anterior adjunct al procurorului general în perioada lui Dumitru Robu și a lui Ion Munteanu. Gurițanu a fost eliminat din concursul anterior pentru că ar fi încălcat regulamentul concursului. Mai exact, este vorba despre înscrierea datelor de identificare sau a unor semne distinctive în alt loc, decât în colțul din dreapta al lucrării de concurs.
Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Încurajarea Transparenței Judiciare prin Instrumente Digitale”, implementat de A.O. „Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul National Endowment for Democracy, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicat.
