03 iulie 2024, ora 16:27

Niciun candidat la funcția de inspector în cadrul Inspecției Procurorilor nu a promovat concursul în acest sens. Aceștia au acumulat prea puține puncte decât cele 7 necesare pentru a trece la proba interviu. Rezultatele au fost anunțate astăzi de Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), care a constatat „încheierea concursului prin nerealizare”.

Potrivit CSP, ex-judecătoarea Natalia Clevadî, care nu a promovat evaluarea externă, a luat 5,72 puncte, în timp ce avocatul Viorel Malanciuc a obținut 5,83 puncte.

La moment, Inspecția Procurorilor activează în minoritate absolută, numărând doar trei membri. Este vorba despre fostul procuror Tudor Gratii, ex-procurorul și fostul consultant al procurorului în Procuratura raionului Orhei, Igor Eșanu, și Mircea Roșioru, fostul adjunct al lui Alexandr Stoianoglo la șefia Procuraturii Generale. 

Președintele CSP, Dumitru Obadă, a explicat pentru TV8 că potrivit legii, Inspecția Procurorilor trebuie să aibă 9 inspectori, inclusiv inspectorul șef, dar ca să fie funcțională, sunt necesari cel puțin 4 inspectori. 

Potrivit lui Dumitru Obadă, la fotoliile de inspectori procurori nu râvnesc acum prea mulți candidați:

„N-au fost din start și nici acum nu vedem prea mulți doritori de a veni în concurs. Nu știu care e cauza, poate salariul nu este atât de atractiv. Responsabilitatea evident este mare, deoarece ai de investigat procurori în funcție. Cauza nu mi-i clară dar nu avem atât de mulți doritori de a se lansa în acest concurs”.

Inspecția Procurorilor este un organ din subordinea CSP, care dispune de autonomie funcțională. Misiunea inspectorilor procurori este de a verifica activitatea procuraturilor, a examina sesizările cu privire la faptele ce pot constitui abateri disciplinare săvârșite de procurori și de a se autosesiza cu privire la faptele ce pot constitui abateri disciplinare săvârșite de săvârșite de procurori. De asemenea, IP prezintă dosarele disciplinare în privința procurorilor în fața Colegiului de disciplină și etică, a CSP și instanțelor de judecată și efectuează, la solicitarea CSP, verificări privind independența și reputația procurorilor. 

28 noiembrie 2024, ora 19:15

În plin proces de evaluare a integrității, 15 judecători de la Bălți, Cahul și Comrat au depus cereri de demisie. Se întâmplă după ce la începutul lunii, la Curțile de Apel din aceste localități a fost declanșat procesul de vetting. CSM urmează să ia o decizie lunea viitoare, iar în condițiile în care la Curtea de Apel Bălți vor rămâne doar 3 magistrați, locurile vor fi suplinite rapid, dau asigurări aceștia. Doar 8 judecători de la cele trei instanțe au acceptat să treacă evaluarea, iar printre cei care vor să plece se numără președintele interimar al Curții de Apel Cahul și doi vicepreședinți de la Curtea de Apel Bălți.

Lista cu magistrații care urmează să plece din funcții a fost publicată pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii, care mai anunță că cererile de demisie vor fi examinate la data de 2 decembrie. 

Magistrații nu au indicat motivul plecării, membrii CSM cred însă că la bază ar sta evaluarea Vetting inițiată la cele 3 instanțe la data de 7 noiembrie. Astfel, instanța de la Bălți ar urma să rămână doar cu 3 judecători, după ce 12 au decis să plece, de la cea de la Cahul pleacă 2 magistrați, iar de la cea din Comrat, unul. CSM afirmă că locurile vor fi suplinite.

„Consiliul Superior al Magistraturii, până la moment, a organizat mai multe concursuri pentru ocuparea funcțiilor vacante de judecători și pentru transfer, neapărat în cadrul acestor instanțe. Ne bucurăm și am anticipat de fapt că vor fi careva demisii și să putem să administrăm examinarea dosarelor în cadrul instanței”, a declarat membrul CSM, Ion Guzun.

Am încercat să discutăm cu magistrații demisionari, dar nu am reușit să dăm de ei. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a evitat să comenteze aceste plecări și faptul că instanța de la Balți va rămâne practic fără angajați.

„CSM este obligat să evalueze aceste riscuri, să afle că există acest risc și să desemneze judecători din alte instituții ca procesele de judecată să meargă mai departe", a spus președintele Parlamentului, Igor Grosu.

Opoziția parlamentară afirmă că plecările au legătură directă cu evaluarea inițiată, la începutul lunii, în cele 3 instanțe.

„Acel pre-vetting pe care au început să îl facă cei de la guvernare, sub așa numitul paravan al reformei justiției, nu are menire strict juridică, ea este politică și sunt aleși doar judecătorii docili. Mulți din aceștia cu verticalitate nu doresc să participe la jocul acesta, dar sunt și din aceia care simt că au în spate anumite păcate”, a zis deputatul socialist, Adrian Albu.

La 7 noiembrie, Comisia Vetting a notificat toți magistrații celor trei instanțe cu privire la începerea evaluării integrității lor financiare și etice. 15 judecători de la Curtea de Apel Bălți, 4 de la Curtea de Apel Cahul și 4 de la Curtea de Apel Comrat au primit de la Comisie primele documente pentru inițierea evaluării. 

Judecătorii notificați au fost rugați să completeze și să transmită Comisiei Declarația de avere și interese personale pentru ultimii 5 ani, Declarația privind persoanele apropiate din sistemul judiciar, procuratură și administrația publică, precum și Chestionarul de etică, care se completează obligatoriu. 

Potrivit Comisiei Vetting, doar 8 magistrați din cele trei instanțe au transmis declarațiile solicitate - 3 de la Curtea de Apel Bălți, 2 de la Cahul și încă 3 de la Comrat. În următoarea etapă a evaluării, ar urma să fie supuși președinții instanțelor.