Duminică, locuitorii regiunii găgăuze își vor alege viitorul bașcan și cei 35 de membri ai Adunării Populare. Scrutinul are loc pe fondul unor tensiuni politice, amplificate și de un val de dezinformare: de la mesaje alarmiste privind lichidarea autonomiei până la îndemnuri de boicot.
„Majoritatea deputaților s-au vândut, doar câțiva au rămas fideli poziției noastre. Toți au participat la elaborarea unor acte ilegale, deși ar fi trebuit să fie de partea găgăuzilor. Niciunul dintre candidații la funcția de bașcan sau la cea de deputat nu avea dreptul moral să participe la aceste alegeri, în condițiile în care știa că sunt încălcate legile noastre fundamentale”, a acuzat bașcanul interimar, Ilia Uzun.
În august 2025, fosta bașcană Evghenia Guțul a fost condamnată la 7 ani de închisoare pentru complicitate la finanțarea ilegală a Partidului Politic „Șor”. Adunarea Populară a declarat oficial postul vacant abia în august 2026, la un an de la pronunțarea sentinței.
Mandatul celor 35 de deputați locali a expirat în noiembrie anul trecut, însă alegerile au fost amânate de mai multe ori din cauza unui blocaj juridic între Chișinău și Comrat. În iulie, Curtea Constituțională s-a pronunțat asupra delimitării de competențe, soluționând astfel criza instituțională.
Pentru prima dată, alegerile din Găgăuzia se desfășoară după Codul electoral al Republicii Moldova. Comisia Electorală Centrală a constituit Consiliul Electoral Central al Găgăuziei, care organizează scrutinul. Acesta este prezentat de unii politicieni drept instrumentul prin care Chișinăul vrea să controleze alegerile.
„CEC-ul de la Chișinău numește președintele. El influențează formarea CEC-urilor locale. Mai mult, acesta stabilește data alegerilor, regulile. Practic, și-a subordonat procesul electoral din Găgăuzia”, a susținut deputatul Bogdan Țîrdea.
Afirmația este manipulatorie. Din cei 15 membri ai Consiliului, doar doi sunt selectați de CEC. Nouă sunt propuși de partidele parlamentare, iar câte doi de Adunarea Populară și de Judecătoria Comrat. Consiliul gestionează întregul proces electoral la nivel local: de la înregistrarea candidaților și acreditarea observatorilor până la validarea mandatelor de deputat. Pe scurt, regulile sunt stabilite la Chișinău, dar votul este organizat la nivel local.
„De fapt, ce ține de înregistrarea candidaților, examinarea contestațiilor privind comportamentul competitorilor electorali, totul rămâne a fi gestionat de organele locale organizate în teritoriu”, a explicat președinta Comisiei Electorale Centrale, Angelica Caraman.
Potrivit raportului de monitorizare al Promo-LEX, principala sursă de informare politică în Găgăuzia este TikTok. Totodată, una dintre cele mai răspândite sperietori rămâne lichidarea autonomiei. Același raport menționează că narațiunea a fost promovată de cel puțin 70 de conturi online și a generat peste 1.400 de distribuiri.
„Cu toții înțelegem că, dacă reprezentanții PAS vor candida, vor prelua funcția de bașcan și vor obține majoritatea în Adunarea Populară, după care vor desființa autonomia. Acest lucru este atât de evident, încât și un arici ar înțelege. Mai trebuie cuiva să-i explicăm?”, a afirmat deputatul Bogdan Țîrdea.
Statutul special al Găgăuziei este garantat de Constituție și poate fi modificat doar cu votul a două treimi din deputații Parlamentului. Deși autonomia nu este în pericol, unii exploatează această teamă pentru că este un mesaj ușor de vândut și eficient în mobilizarea electoratului.
Pe 15 noiembrie, la cele 67 de secții de vot sunt așteptați peste 129.000 de alegători pentru a-și alege viitorii reprezentanți pentru 4 ani.
