Continuăm campania „Vreau în Europa” cu istoria altei țări europene, Lituania. Astăzi ne-am propus să vă arătăm care a fost drumul parcurs de fermierii de acolo. Aceștia au fost la început unii dintre cei mai mari sceptici ai aderării. Se temeau că vor rămâne fără producție și chiar fără pământuri după venirea în țara lor a companiilor multinaționale. În realitate, însă, ei nu doar că și-au păstrat pământurile, dar în cei 20 de ani de la aderare, au primit din partea Uniunii Europene fonduri de peste 12 miliarde de euro. Asta le-a permis să dezvolte o agricultură performantă de invidiat: cu produse calitative, pe care le vând la prețuri foarte bune pe piața comunitară.
Pentru a vedea cum trăiesc fermierii lituanieni și cum s-a schimbat viața lor după aderarea la Uniunea Europeană, am mers în regiunea Kedainiai, situată la aproape 150 de kilometri de capitala țării, Vilnius. Ausrys Maciujauskas deține aici peste 1000 de hectare de pământ, pe care crește grâu, rapiță, porumb, sfeclă și cartofi. În anii 2000, la fel ca alți mii de fermier din această țară, privea sceptic aderarea la Uniunea Europeană.
„Se temeau că vor veni străinii și lor nu le va trebui producția noastră, le va trebui doar piața. Ei vor aduce toate produsele, iar noi nu vom produce nimic, au fost astfel de discuții. Dar viața ne-a arătat că nu a venit nimeni”, a declarat fermierul lituanian, Ausrys Macijauskas.
Probleme erau multe și mari, iar pe de altă parte - prețul de vânzare al produselor - foarte mic.
„Cea mai mare problemă acum 20 de ani era că nu aveam aceste utilaje și trebuia să vindem grâul chiar de la combină din câmp. Nu puteai controla nimic, cât ți se propunea în acea zi cu atât vindeai, nu aveam cu ce cerne grâul, cu ce să-l uscăm sau unde să-l păstrăm, nu erau depozite”, a declarat fermierul lituanian, Ausrys Macijauskas.
În cei 20 de ani de la aderare la UE, fermierul spune că a primit granturi de sute de mii de euro. Cu acești bani și-a construit cinci depozite, iar tractoarele vechi, de producție rusească și belarusă le-a înlocuit cu tehnică modernă. Acum spune că își comercializează ușor marfa, la traderi internaționali, cu preț de bursă, astfel că produsele sale pot ajunge în orice colț al lumii.
„Țări din Africa precum Nigeria, în Brazilia, America de Nord, Asia. Pot face contract prin telefon, nicio problemă nu există”, a declarat fermierul lituanian, Ausrys Macijauskas.
Deși Lituania nu se confruntă cu seceta, așa cum este în Moldova, agricultorul a primit bani din partea UE și pentru irigare. Cu ei a construit fântâni și a cumpărat pompe electrice. Curentul electric pentru ele îl obține gratuit de la panourile solare, pe care le-a instalat pe câmp tot cu ajutorul banilor europeni. Datorită acestor investiții, în acest an el are o roadă medie de 8 tone de grâu la hectar, dar spune că poate ajunge ușor și la o zece tone.
„Parlamentul nostru a aprobat de curând legea care permite fermierilor să construiască liber pe pământul lor stații electrice cu o putere de până la 100 de kilowați. Primim subvenții mari pentru asta de până la 70 de procente din investiție din UE. Asta pentru că Lituania a decis ca până în 2030 să asigure sută la sută consumul intern de energie electrică din energia solară și eoliană”, a declarat fermierul lituanian, Ausrys Macijauskas.
La câteva sute de metri de ferma sa este o autostradă, pe care circulă zilnic mii de camioane. Spune că poate constata după fluxul de transport cât de bine merg lucrurile în țară.
„ Acest drum merge de la Varșovia spre Vilnius, Riga, Tallin și Helsinki. Când economia crește vedem deodată, dacă dispar camioanele înseamnă că e criză. Nu știu dar sunt multe pe zi, ne temem să ieșim cu tractoarele pe acest drum, este un flux permanent”.
La câțiva kilometri, un fermier deține o fermă cu peste 1100 de vaci de rasa Holstein, cea mai productivă din lume la cantitatea de lapte. Proprietarul spune că a primit în ultimii ani granturi de peste două milioane de euro pentru modernizarea fermei. Vacile sunt mulse de opt roboți, care funcționează nonstop. Aceștia sunt multifuncționali, iar fiecare costă în jur de 200 de mii de euro. Potrivit fermierului, 50 la sută din sumă i-a fost subvenționată de Uniunea Europeană. Lucrurile sunt foarte bine puse la punct, astfel că atunci când e timpul, animalele se merg singure la muls, în timp ce robotul deschide poarta.
Ulterior, tot robotul face toată treaba.
„Știe dacă trebuie de muls această vacă sau nu. Dacă trebuie atunci se face pregătirea. Este apă și atunci se spală. Totodată, verifică calitatea laptelui dacă nu este sânge în el și dacă vaca e sănătoasă sau nu. Totul este automat nu trebuie altceva de făcut nimic”, a declarat fermierul lituanian, Robertas Lukosius.
La fermă fiecare vacă este monitorizată electronic.
„Fiecare vacă are o centură electronică. Datorită acesteia știm câți litri de lapte dă vaca, cum se simte, cât timp mănâncă, cât timp stă jos, cât timp merge. Dacă stă mult timp jos nu mănâncă înseamnă că e bolnavă. Trebuie să văd ce este cu cinci vaci sunt la însămânțare, 20 trebuie să văd poate sunt bolnave”, a declarat fermierul lituanian, Robertas Lukosius.
„În ultimii ani, datorită investițiilor europene, cantitatea de lapte produsă de o vacă de aici, din Lituania, a crescut de la 6 tone până la 12 tone pe an. Asta nu acoperă doar consumul intern al țării, dar permite și exporturi de cantități impunătoare de lapte”.
Fostul ministru al Agriculturii din Lituania din perioada anilor 2008- 2012, Kazys Starkevicius, susține că în anii 2000 sectorul era aproape la pământ. Acum, însă, datorită investițiilor masive ale UE, țara se poate mândri cu produse agricole de calitate, iar asta i-a permis să renunțe total la exporturile în Federația Rusă. În prezent, agricultorii din Lituania beneficază de câte 170 de euro- plăți directe pentru fiecare hectar, iar suma crește anual.
„Pot să vă spun foarte ferm că dacă nu era UE, nu am fi avut o așa dezvoltare, asta e precis. Vedem că fermele, care lucrează de peste 30 de ani, sunt preluate de copiii fermierilor, de fii și fiice. Asta înseamnă că procesul s-a pornit, ei nu își mai vând fermele. În plus, practic nicio fermă nu a falimentat în această perioadă, deci totul în UE este în regulă”, a declarat fostul ministru al Agriculturii din Lituania (2008-2012), Kazys Starkevičius.
În total, de la aderarea la Uniunea Europeană în anul 2004, fermierii lituanieni au primit fonduri nerambursabile de peste 12 miliarde de euro.