01 august 2024, ora 16:35

Șeful Direcției Juridice a Parlamentului, Ion Creangă, bănuit de trădare de patrie și complot împotriva Republicii Moldova nu va scăpa basma curată, consideră fostul director SIS, Valentin Dediu. Asta pentru că legislația a fost modificată, iar cazul a fost bine documentat, precizează generalul.

„SIS până dăunăzi a fost cu mâinile legate, practic nu putea documenta activitatea spionilor și trădătorilor de patrie. Nu puteau efectua nici urmărire vizuală, nici de altă natură, nici operatic-tehnice în privința persoanelor bănuite până nu era pornit dosar penal trebuia să fie pornit în baza unor documente, a unor activități documentate și aici cercul se încheia”, a declarat fostul director SIS, Valentin Dediu.

După modificarea legislației, persoanele care trec de partea inamicului pe timp de război, spionează, sau divulgă un secret de stat, pot fi cercetate penal și riscă până la 20 de ani de pușcărie și nu vor putea ocupa funcții publice între 10 și 15 ani. Potrivit lui Dediu, în acest context, Ion Creangă nu are șanse să scape basma curată, cum s-a întâmplat în cazul altor funcționari și deputați bănuiți de trădare de patrie. 

„Activitatea lui Creangă după cum înțeleg a fost documentată de la A la Z. Deținea informații destul de concrete, el avea sarcini concrete, el știa bine cu cine se întâlnește. Chiar din filmulețul care a fost postat pe rețelele de socializare de SIS se vede foarte bine că ei preiau măsuri de conspirație înainte de a se întâlni”, a declarat fostul director SIS, Valentin Dediu.

Șeful Direcției Juridice a Parlamentului, Ion Creangă, și un polițist de frontieră au fost reținuți acum două zile pentru 72 de ore, fiind bănuiți de trădare de patrie și complot împotriva Republicii Moldova. Potrivit procurorilor, aceștia aveau întrevederi și ofereau sistematic informații asistentului atașatului militar al ambasadei Fderației Ruse la Chișinău, pentru a fi utilizate în detrimentul intereselor țării noastre. Acțiunile au avut loc începând cu anul 2023. Ion Creangă activa în funcția de șef al direcției Juridice a Parlamentului de aproape 15 ani. Având această funcție el putea asista la toate ședințele Comisiilor parlamentare și avea acces la secretele de stat. 

22 decembrie 2024, ora 20:00

A plouat cu amendamente la proiectul legii bugetului de stat pentru 2025. Opoziția a cerut micșorarea salariilor miniștrilor și să fie la fel ca al deputaților, lefurile judecătorilor de la Curtea Constituțională reduse și echivalente ca a celorlați magistrați, însă... propunerile nu au trecut de votul majorității. Totuși, întru-un final, bugetul a fost aprobat. Veniturile în anul 2025 vor însuma 71,55 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile se vor ridica la 85,44 miliarde de lei. Astfel, deficitul bugetar va constitui 13,89 miliarde de lei. Cine, în 2025 se vor bucura de salarii majorate, vedeți imediat.

„Veniturile totale ale bugetului R. Moldova pentru anul viitor sunt estimate la 71,5 miliarde de lei. Cheltuielile 85,4 miliarde de lei vor depăși veniturile cu 13,8 miliarde de lei''.

Cei din opoziție au venit cu amendamente la proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2025. Primul a vizat majorarea salariului pentru cadrele didactice.

„Noi am găsit resurse pentru majorare cu 15%. Veniturile s-au majorat în ultimii ani cu 60 la sută”.

Au urmat alte amendamente, care la fel nu au trecut.

„Propunem micșorarea salariilor miniștrilor la nivelul salariilor deputaților. Acest lucru este necesar pentru a crește responsabilitatea miniștrilor privitor la situația din țară. Vedem că veniturile lor îi detașează de situația reală economică din țară”.

Într-un final, bugetul pentru anul 2024 a fost votat. Acesta prevede o serie de majorări pentru mai multe categorii de angajați la stat și stabilește un salariu minim în sectorul bugetar de 5.500 de lei. 

Astfel, majorări de până la 15,2% vor avea pedagogii care dețin grade didactice. De asemenea, polițiștii și salvatorii, dar și lucrătorii din domeniul penitenciar se numără printre cei care vor beneficia de măriri de salariu de circa 10%. De la 1 ianuarie și lucrătorii medicali vor primi salarii cu 15% mai mari, iar majorările vor oscila în funcție de vechimea în muncă, specialitate și studii. 

În total, de creșteri salariale vor avea parte circa 170.000 de angajați ai sectorului bugetar și 50.000 de angajați din sistemul medical. Conform estimărilor, bugetul de stat pentru anul viitor se va solda cu un deficit de 13,89 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 4,1% din PIB.