Sărbătorile la moldoveni sunt și despre o mare risipă alimentară. Ce-i drept, anul acesta, de Paște, chișinăuienii au aruncat la tomberon mai puțină mâncare. Potrivit Regiei Autosalubritate, în capitală au fost generate cu o mie de metri cubi mai puține deșeuri decât anul trecut. Una dintre explicații este că moldovenii s-au responsabilizat iar alta- că o bună parte din orășeni au plecat la țară de Paște.
În acest an, de Paște, chișinăuienii au generat cu o mie de metri cubi mai puține deșeuri decât în 2023. Asta spune atât Regia Autosalubritate, cât și compania care se ocupă de reciclarea gunoiului din capitală. Un motiv este că oamenii au decis în număr mai mare să plece în sate de Înviere, dar și că nu mai fac atâta risipă de alimente.
„Asta cumva bucură pentru că oamenii, probabil, dacă să ne gândim mai optimist. Oamenii au devenit mai raționali sau invers, oamenii nu au bani să-și cumpere atât de multe produse pentru ca să facă risipă”, a declarat reprezentanta companiei de reciclare, Irina Balica.
Expertul economic, Veaceslav Ioniță, susține, însă, că moldovenii continuă să arunce mâncarea la tomberon, chiar dacă plătesc mai mult pentru produsele alimentare. În primele trei luni ale acestui an, produsele din magazine și piețe s-au scumpit cu peste 60 la sută, aceasta fiind cea mai mare cifră din ultimii 25 de ani. Deși sunt conștienți că aruncă prea multă mâncare la gunoi, oameni dau vina pe... tradiții.
„De Paște e o obișnuință să gătești. Așa ne-am obișnuit. Cu cât mai mult gătești, cu atât mai bună este atmosfera în casă. Este o tradiție masa să fie copioasă. Dar o idee ar fi ca mâncarea rămasă să fie împărțită săracilor, dar nu să fie aruncată. De exemplu, dacă o pui în pachete și gata”.
„- Avem tradiția meselor copioase. Aceasta este problema. Tradiția a rămas, produsele sunt scumpe, dar oricum aruncăm. Sigur că trebuie moderat, fără să facem rezerve.
- Ce ați avut pe masă.
- Bucate tradiționale. Am așteptat mulți oaspeți, dar nu au venit mulți.
- Ați consumat ce a rămas?
- Ne-a salvat frigiderul”.
Totuși, am întâlnit și persoane care spun că s-au învățat să nu gătească mult. Astfel, nu mai irosesc atâția bani pe produsele alimentare. În plus, nu mai suferă de probleme digestive din cauza consumului excesiv de alimente.
„- Nu arunc nimic.
- Dar cum faceți?
- Nu am făcut mult.
- Dar cum vă reușește, pentru că moldovenii spun că e o tradiție ca masa să fie plină cu bucate?
- Cândva, dar asta tot nu se mănâncă și nu trebuie”.
„Nu știu aici, dar la țară nu se aruncă. Mai ai un cățel, mai ai o pisică, mai ai niște găini. Și atunci la țară nu se aruncă. În Germania este o ladă aparte pentru asta. Ei au mâncare în plus acolo. Acolo se adună toată chestiunea asta și se face compost”.
„- Avem frigider mare.
- Și reușiți să mâncați totul?
- Mai chemăm oaspeți.
- Nu ați aruncat nimic?
- Supa de mazăre, care a fost pregătită înainte de sărbători, s-a stricat”.
Cel mai ușor le este celor care merg de sărbători în vizită. Spun că așa nici nu gătesc, dar nici nu fac abuz de mâncare.
„- Risipă, risipă de mâncare. Ar fi bine să fie mai puține feluri, mai puțină mâncare. Să nu fie pe mai multe zile, cum se face la noi, de obicei.
- Dumneavoastră ați aruncat mâncare?
- Noi am fost în ospeție, dar acolo da. Era multă mâncare, care a fost pe mai multe zile. Cred că asta nu este ok. Așa sunt tradițiile noastre și nu cred că vom renunța prea repede la așa mese ale moldovenilor”.
„- Nu este bine, desigur că nu. Eu cred că, totuși, în ultimul an, se consuma mai rațional. Oamenii sunt mai conștienți și au devenit mai responsabili.
- Dumneavoastră cum vă pregătiți de aceste mese?
- Eu mă bucur că am bunei și putem să stăm la masă împreună. Eu scap de toată forfota asta”.
Cei responsabili de reciclare ne amintesc că e extrem de important să sortăm deșeurile menajere.
„Atunci când noi sortăm, cel puțin în două fracții. Reciclabile, ambalaje separat și umede, alimente ori șervețele, tot asta separat. Din momentul în care totul este amestecat devine foarte anevoios de a sorta. Noi nu putem să implementăm tehnologii de automatizare, precum roboții care sortează, deoarece oamenii nu sortează acasă”, a declarat reprezentanta companiei de reciclare, Irina Balica.
Anul trecut, moldovenii au aruncat mâncare în valoare totală de 19,4 miliarde de lei, iar estimările experților arată că în 2024 cifra va crește cu peste un miliard. Totuși, ponderea cheltuielilor pentru produsele alimentare în bugetul gospodăriilor a mai scăzut în ultimii ani.
Dacă în 2021 moldovenii cheltuiau în medie 42 la sută din venituri pentru a cumpăra produse alimentare, anul trecut această rată s-a redus până la 36,7 procente. Pentru comparație, ponderea alimentelor în bugetului unei familii din România este de 24,8 procente, iar media europeană constituie 14,3 la sută. Cei mai puțini bani pentru mâncare sunt cheltuiți în SUA, ponderea medie fiind de 6,5 procente. Doar că trebuie să luăm în calcul și costul mult mic al alimentelor raportat la salariile de acolo.