02 august 2024, ora 13:05

Creștinii ortodocși îl sărbătoresc pe 2 august pe Sfântul Ilie. Acesta este cunoscut ca stăpân peste ploaie, grindină, fulgere, tunete, trăsnete şi foc. Toate aceste cumpene fiind trimise, se zice, peste ogoarele acelora, care nu ţin ziua lui Sf. Ilie.

Pe vremuri, sărbătoarea Sf. Ilie se ţinea trei zile, cuprinzând şi ziua lui Ilie Pălie (din 21.07./03.08) şi Foca (22.07/04.08). O mărturie a faptului, că oamenii ţin această zi şi nu lucrează o găsim în una dintre numeroasele legende legate de Sf. Ilie. 

Oamenii nu ar trebui să lucreze în această zi

Se zice că: „la începutul lumii Dumnezeu a dat pământul în stăpânirea Dracului, numai ca să se poarte bine. Sf. Ilie s-a rugat la Dumnezeu să-i dea putere asupra Diavolului. Dumnezeu i-a dat car de foc şi patru cai cu aripi, tunetul şi fulgerul. Când Sf. Ilie a slobozit tunetul în draci, cu gândul să-i prăpădească s-a cutremurat cerul şi pământul. Dumnezeu atunci pedepsindu-l i-a luat o mână şi un picior ca nu cumva să prăpădească lumea. Dracii încercau să scape de furiosul Sf. Ilie ascunzându-se în animale (în câini, pisici), în scorburile copacilor, sub pragurile caselor. Sf. Ilie nu ezita să trăsnească oriunde s-ar ascunde Michiduţă. Oamenii obişnuiau să-și facă după fiecare fulger, cruce ştiind că Dumnezeu i-a poruncit să dea în toate, numai în cruce nu”.

Şi astăzi oamenii respectă această credinţă şi atunci când tună şi fulgeră tare ei îşi fac semnul crucii, pun lopata şi cociorva în cruce pe prag să-i scape de grozăvii. Când pe cineva îl apucă ploaia pe drum, când tună şi fulgeră, nu se adăpostesc pe sub copacii înalţi şi mai cu seamă sub stejari, căci ucigă-l crucea se ascunde în ei şi se întâmplă să moară din cauza fulgerului.

Tradiții, obiceiuri și superstiții

În ziua de Sf. Ilie nu se lucrează ca să nu bată grindina ogoarele.

În trecut în noaptea de Sf. Ilie fetele se duceau pe câmpul, unde creştea cânepa, se dezbrăcau şi se tăvăleau în ea. Dacă peste noapte visau cânepa verde era semn că se vor mărita cu un flăcău, dacă visau cânepă uscată trebuiau să se mărite cu un bătrân.

În zorii zilei Sf. Ilie femeile culeg plante de leac, mai ales busuioc. Pus între haine busuiocul apără hainele de molii, se pune în scăldătoarea copiilor, acelora bolnavi de picioare.

Se zice că Sf. Ilie este patronul apicultorilor şi în ziua aceasta se deschid ştiubeiele sau stupii şi se duc faguri de miere la biserică.

În unele localităţi este datina ca din apă cu miere, numită mursa să prepare o băutură „mied”.

Se crede că tunetul în ziua de Sf. Ilie seacă miezul alunilor şi nucilor, pe când ploaia este un semn bun pentru roade.

Ca la orice sărbătoare oamenii îşi aduc aminte de sufletele morţilor, îndeosebi a copiilor, dînd de pomană mere. De fapt este vorba de mărul sacru, ca pom al vieţii, al binelui şi al răului. Astfel, se poate explica faptul, că până la sărbătoarea Sf. Ilie nu se mănâncă mere şi pere. Astăzi această tradiţie se respectă mai puţin de către generaţia tânără.

14 februarie 2025, ora 22:30

Investițiile în resurse alternative de energie s-au dovedit a fi cele mai raționale. Patronii care au reușit să-și reducă factura la curent până la declanșarea crizei energetice, câștigă competiția în fața celor dependenți de furnizorul de bază. Au costuri de producție mai mici și rămân sustenabili după scumpirea luminii cu 50 la sută. Povestea de succes a unei companii textile de la noi o urmăriți în reportajul ce urmează. 

„Compania și-a instalat aceste panouri fotovoltaice acum doi ani. Deși investiția încă nu a fost recuperată în totalitate, acest lucru deja se resimte în factură. 80 la sută din consumul de energiei a întreprinderii este acoperit din energie regenerabilă”, a menționat jurnalistă TV8, Liubov Plămădeală.

Patronii își amintesc și acum ziua în care au aplicat la un proiectul Organizației de Dezvoltare a Antreprenoriatului. Recunosc faptul că nu erau siguri că vor obține finanțarea. Dar, în momentul în care s-au prins că statul le oferă un milion și jumătate de lei din investiția de patru milioane, s-au apucat de treabă. În 2023 acoperișul s-a umplut cu baterii solare. 

„Primul punct ar fi evident costurile. Pentru orice afacere este important fiecare bănuț. În al doilea rând, care poate este mai puțin interesant pentru consumatorii locali, dar foarte important pentru clienții finali internaționali cu care noi lucrăm, Noi producem mărci internaționale, în afară de marca proprie și avem cerințe pentru energia verde și în general pentru consum reciclabil”, a punctat designerul și fondatoarea companiei, Georgeta Mir.

Panourile fotovoltaice instalate pe acoperișul fabricii de textile produc în medie câte 150 de kilowați pe zi și acoperă acoperă 80 la sută din necesitățile fabricii. Producția de energie verde înregistrează un salt spectaculos. Față de 2020, anul trecut producția de energie regenerabilă a crescut de opt ori sau aproape 17 la sută din totalul curentului consumat în dreapta Nistrului. Inginerii susțin că abia de fac față cererii mari pentru panouri fotovoltaice.

„Noi anul trecut am instalat în jur de șase megawați de panouri. Ele sunt panouri fotovoltaice bifaciale. Sunt de ultimă generație. Adică au posibilitatea de a genera nu doar pe partea frontală, dar și pe cea din spate. Mai ales când sunt la înălțime, au surplus de generare și pe partea din spate”, a subliniat inginer, Sabin Dulap.

Autoritățile susțin că recent au eliminat mai multe bariere din strategie de promovare a energiei verzi. Astfel, a fost creată și baza legală pentru formarea comunităților energetice.

„Se pot instala capacități până în o mie de kilowați, un megawatt putere instalată. Nu sunt costuri de dezechilibre. Deci reprezintă un fel de cooperativă între mai mulți membri. Acest lucru este o soluție pentru instituții publice, business și consumatori casnici. Ceea ce mai este important după modificările la lege este că punctul de generare poate să difere de punctul de consum”, a menționat secretara de Stat a Ministerului Energiei, Carolina Novac.

Planul autorităților este să crească și mai mult interesul pentru energia verde, în contextul în care asta înseamnă și mai multă securitate energetică.

„Pe viitor noi noi analizăm și opțiunea de acordare a bateriilor de stocare solare pentru surplus. Pentru că pentru securitatea energetică este nevoie să încurajăm instalarea bateriilor de stocare. În egală măsură, următorul pas spre care ne îndreptăm este organizarea și planificarea a unei noi licitații pentru energia regenerabilă, deci capacitățile mari”, a punctat secretara de Stat a Ministerului Energiei, Carolina Novac.

În prezent, în țara noastră există aproximativ 6300 de producători de energie din panouri solare, dintre care 4700 sunt persoane fizice.