Stare de asediu în Bangladesh: Cel puțin 73 de morți în timpul manifestațiilor antiguvernamentale
05 august 2024, ora 06:30
Cel puţin 73 de oameni au murit şi alte sute de persoane au fost rănite în confruntările care au avut loc duminică în Bangladesh, unde poliţia a folosit gaze lacrimogene şi gloanţe de cauciuc pentru a dispersa zecile de mii de protestatari care cereau demisia premierului Sheikh Hasina, relatează agenţia Reuters, citată de News.ro și Libertatea.
Guvernul a declarat duminică, începând cu ora locală 18:00, stare de asediu pe termen nelimitat la nivel naţional, fiind prima dată când ia o astfel de măsură de când au început protestele, luna trecută. De asemenea, s-a anunţat o vacanţă generală de trei zile începând de luni. Tulburările, care au determinat guvernul să oprească serviciile de internet, reprezintă cel mai mare test pentru Hasina în cei 20 de ani de regim, după ce a câştigat un al patrulea mandat consecutiv în urma alegerilor care au fost boicotate de principalul partid de opoziţie, Partidul Naţionalist din Bangladesh.
Criticii lui Hasina, împreună cu grupurile pentru drepturile omului, au acuzat guvernul său de folosirea excesivă a forţei împotriva protestatarilor, acuzaţie pe care aceasta şi miniştrii săi o neagă. Protestatarii au blocat marile autostrăzi duminică, în timp ce studenţii manifestanţi au lansat un program de noncooperare pentru a cere demisia guvernului, iar violenţele s-au răspândit în întreaga ţară.
„Cei care protestează pe străzi în acest moment nu sunt studenţi, ci terorişti care încearcă să destabilizeze naţiunea”, a declarat Hasina după o reuniune a Comitetului pentru securitate naţională, la care au participat şefii armatei, marinei, forţelor aeriene, poliţiei şi altor agenţii. „Fac apel la concetăţenii noştri să îi înăbuşe pe aceşti terorişti cu mână forte”.
12 poliţişti au fost ucişi în bătaie
Comisariatele de poliţie şi birourile partidului de guvernământ au fost vizate în timp ce violenţele au zguduit ţara cu 170 de milioane de locuitori. Doisprezece poliţişti au fost ucişi în bătaie în districtul Sirajganj din nord-vestul ţării, a declarat Bijoy Bosak, oficial al poliţiei. Cel puţin opt persoane, inclusiv doi studenţi şi un lider al partidului de guvernământ, au fost ucise şi zeci au fost rănite pe fondul confruntărilor violente din mai multe locuri din capitala Dhaka, au declarat poliţia şi martorii. Doi muncitori în construcţii au fost ucişi în drum spre locul de muncă şi 30 au fost răniţi în districtul central Munsiganj, în timpul unei confruntări în trei direcţii între protestatari, poliţie şi activişti ai partidului de guvernământ, au declarat martorii.
„Au fost aduşi morţi la spital cu răni de gloanţe”, a declarat Abu Hena Mohammad Jamal, superintendentul spitalului districtual. În districtul Pabna din nord-estul ţării, cel puţin trei persoane au fost ucise şi 50 au fost rănite în timpul unei ciocniri între protestatari şi activişti ai partidului Awami League al lui Hasina, aflat la putere, au declarat martorii. Trei persoane au fost ucise în violenţele din districtul nordic Bogura, iar 53 au fost ucise în alte 12 districte, au declarat oficialii spitalelor.
Cine sunt oamenii din umbră care creează partidele marca Ilan Șor? Cât costă coruperea demnitarilor și cum sunt puse pe roate formațiuni politice proeuropene și unioniste la comanda fugarului de la Moscova? Aflați mecanismele din laboratorul politic al celui mai controversat personaj al momentului într-o nouă anchetă Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
De ce investitorii mari pleacă din Republica Moldova? Cum putem atrage investiții străine? De unde țara noastră poate aduce mai multă forță de muncă? Ce trebuie să facă statul pentru a asigura o creștere economică veritabilă? Răspunsurile le aflați de la invitatul emisiunii Cutia Neagră PLUS, omul de afaceri Vasile Tofan.
Cutia Neagră PLUS
Octavian Iachimovschi, șeful adjunct al Procuraturii Anticorupție, la Cutia Neagră PLUS cu Mariana Rață.
Cutia Neagră PLUS
Un program de stat de impulsionare a industriei de producere a energiei verzi a fost transformat într-o afacere la limita legalității. Beneficiarii principali sunt câțiva afaceriști. Unul dintre ei, după ce a primit pe gratis de la stat avize pentru a crea zeci de parcuri fotovoltaice, le folosește pentru a construi piramide financiare. Situația e cu atât mai proastă cu cât din totalul de 2000 MW de energie regenerabilă pentru care s-au emis avize, doar 10% din aceste capacități s-au transformat în parcuri fotovoltaice și eoliene. O parte a capacităților a devenit marfă scumpă pe o piață neagră.
Cutia Neagră PLUS
Directorul Agenției Proprietăți Publice, Roman Cojuhari, este invitatul de astăzi al emisiunii Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu, este invitatul de astăzi al emisiunii Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Eșec diplomatic la întâlnirea dintre Trump și Zelenski. S-a pierdut șansa păcii? Cum va fi afectată Republica Moldova?
Cutia Neagră PLUS
Trump și Putin împart lumea? Ce urmează după întâlnirea din Arabia Saudită și declarațiile scandaloase ale președintelui american? Oficialii ruși jubilează. Se va afla și Republica Moldova în meniul Moscovei?
Cutia Neagră PLUS
Ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, este invitata emisiunii „Cutia Neagră PLUS” cu Mariana Rață.
Cutia Neagră PLUS
Businessmanul prin care Rusia intenționa să asigure regiunea transnistreană cu gaz a fost implicat și în trecut în afaceri controversate cu iz rusesc. Cutia Neagră PLUS a descoperit în spatele omului de afaceri o întreagă rețea de companii din Moldova, România, Ucraina și Bulgaria. Mai mult, Arcadie Vicol a fost învinuit recent și de investiții dubioase în România.
Cutia Neagră PLUS
Șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, invitata emisiunii Cutia Neagră PLUS: „Conducerea țării mi-a cerut să plec. Politicienii nu au dreptul constituțional și nici moral să-mi ceară mie demisia”.
Cutia Neagră PLUS
Reforma justiției prinde noi turații. Mănușile albe au fost aruncate Veronicăi Drăgălin?
Cutia Neagră PLUS
Cutie Neagră PLUS cu vicepremierul pentru Reintegrarea Republicii Moldova, Oleg Serebrian
Cutia Neagră PLUS
Investigațiile anului 2024. Analizăm provocările jurnaliștilor și (in)acțiunile autorităților astăzi la Cutia Neagră PLUS. Invitate: Alina Radu, directoarea Ziarului de Gardă și Cornelia Cozonac, directoarea Centrului de Investigații Jurnalistice.
Cutia Neagră PLUS
Fostul prim-ministru al Republicii Moldova, Vlad Filat, este invitatul emisiunii Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Republica Moldova a fost vizitată, în secret, de mai mulți miliardari ruși în 2023. Unii dintre ei se regăsesc pe lista de sancțiuni a Ucrainei, pentru suspiciuni că ar finanța armata rusă. Alții au fost declarați indezirabili în state membre UE pentru aceleași motive. La Chișinău i-a adus un scop comun - obținerea cetățeniei moldovenești. După închiderea programului cetățenie prin investiții, în Moldova s-a dezvoltat o piața neagră de servicii de facilitare a obținerii cetățeniei. Afacerea se bazează pe falsificarea certificatelor de naștere. În calitate de părinți ai oligarhilor ruși sunt persoane decedate, în fragedă copilărie, încă acum 75 de ani. Cutia Neagră PLUS a identificat printre beneficiarii schemei și un businessman rus, care s-a ocupat de administrarea banilor oligarhului Roman Abramovici.
Cutia Neagră PLUS
Comisia Pre-vetting a ajuns pe final de mandat. Despre cele mai importante provocări și scandaluri legate de procesul de evaluare a candidaților și de membrii Comisiei. Invitați: Herman von Hebel și Nadejda Hriptievschi.
Cutia Neagră PLUS
De ce trenează schimbările în justiție? Cum a ajuns reforma anticorupție un eșec? De ce durează atât de mult curățenia în sistem? Aflăm răspunsurile de la ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS a intrat în posesia mai multor ore de înregistrări audio ale discuțiilor purtate de Veaceslav Platon cu Ilan Șor, doi prieteni buni în acea perioadă. Discuțiile ne-au ajutat să reconstruim, piesă cu piesă, întregul puzzle al celei mai mari crime financiare din istoria Republicii Moldova - „Furtul miliardului”.
Cutia Neagră PLUS
Vettingul este cea mai discutată reformă din domeniul Justiției. Urmează noi demisii la Curțile de apel Bălți, Cahul și Comrat? Câți judecători de la Curtea de Apel Chișinău vor promova testul de integritate? Cine și cum influențează procesul de evaluare a magistraților? Cum se simte vettingul pe interior, dar și care este impactul acestuia asupra întregului sistem, discutăm la Cutia Neagră PLUS. Invitați: vicepreședintele Comisiei Vetting Andrei Bivol și judecătorul Dumitru Racoviță.
Un microbuz a căzut în Dunăre în România: Șoferul, găsit de scafandri după 3 ore de căutări. Pompierii caută alte posibile victime
/PROMO/ „Bătrânii noștri”: După o viață plină de muzică și glasuri de copii, o bătrânețe în tăcere. Cum o poți ajuta pe mătușa Liubov
Ar putea urma demisii după moartea gravidei de la Edineț. Nemerenco: „Comisia a constatat încălcări grave”
/PROMO/ „Bătrânii noștri”: După o viață plină de greutăți, deplânge pierderea fiului în singurătate. Cum o poți ajuta pe mătușa Olga
/VIDEO/ Unde se află acum Nesterovschi și Lozovan? Cernăuțeanu: „Nu sunt suficiente măsuri de a acționa”
/VIDEO/ Ce salarii achita Ilan Șor? Detalii din dosarul de finanțare ilegală a Partidului Renaștere
/VIDEO/ „Bătrânii noștri”: Cum o poți ajuta pe mătușa Valentina, rămasă singură la 88 de ani
/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1146: Carnagiu de Florii, critici Rusiei și Taurus în plan. Zelenski: Risc de Al Treilea Război Mondial
/VIDEO/ Surpriză pentru eroii campaniei „Bătrânii noștri”: Cine sunt artiștii care le-au pășit pragul și i-au încântat
Un microbuz a căzut în Dunăre în România: Șoferul, găsit de scafandri după 3 ore de căutări. Pompierii caută alte posibile victime
/PROMO/ „Bătrânii noștri”: După o viață plină de muzică și glasuri de copii, o bătrânețe în tăcere. Cum o poți ajuta pe mătușa Liubov
Ar putea urma demisii după moartea gravidei de la Edineț. Nemerenco: „Comisia a constatat încălcări grave”
/PROMO/ „Bătrânii noștri”: După o viață plină de greutăți, deplânge pierderea fiului în singurătate. Cum o poți ajuta pe mătușa Olga
/VIDEO/ Unde se află acum Nesterovschi și Lozovan? Cernăuțeanu: „Nu sunt suficiente măsuri de a acționa”
/VIDEO/ Ce salarii achita Ilan Șor? Detalii din dosarul de finanțare ilegală a Partidului Renaștere
/VIDEO/ „Bătrânii noștri”: Cum o poți ajuta pe mătușa Valentina, rămasă singură la 88 de ani
/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1146: Carnagiu de Florii, critici Rusiei și Taurus în plan. Zelenski: Risc de Al Treilea Război Mondial
/VIDEO/ Surpriză pentru eroii campaniei „Bătrânii noștri”: Cine sunt artiștii care le-au pășit pragul și i-au încântat
Un microbuz a căzut în Dunăre în România: Șoferul, găsit de scafandri după 3 ore de căutări. Pompierii caută alte posibile victime
/PROMO/ „Bătrânii noștri”: După o viață plină de muzică și glasuri de copii, o bătrânețe în tăcere. Cum o poți ajuta pe mătușa Liubov
Ar putea urma demisii după moartea gravidei de la Edineț. Nemerenco: „Comisia a constatat încălcări grave”
/PROMO/ „Bătrânii noștri”: După o viață plină de greutăți, deplânge pierderea fiului în singurătate. Cum o poți ajuta pe mătușa Olga
/VIDEO/ Unde se află acum Nesterovschi și Lozovan? Cernăuțeanu: „Nu sunt suficiente măsuri de a acționa”
externe
/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1147: Atac nou la Sumî. Trump numește 3 vinovați, Rusia amenință NATO, iar Zelenski acuză Moscova
Donald Trump dă vina pe Vladimir Putin, Joe Biden și Volodimir Zelenski pentru declanșarea războiului din Ucraina. Declarațiile sale vin după ce Rusia a încercat să justifice atacul mortal asupra orașului Sumî, afirmând că a lovit o reuniune militară. Trump, care anterior „a înțeles” că atacul ar fi fost o „greșeală”, a reiterat opinia că războiul nu ar fi început dacă cei implicați ar fi fost competenți, potrivit Sky News.
The media could not be loaded, either because the server or network failed or because the format is not supported.
Beginning of dialog window. Escape will cancel and close the window.
End of dialog window.
Pe de altă parte, emisarul preşedintelui american Donald Trump, Steve Witkoff, a afirmat luni, la trei zile după o nouă întrevedere cu Vladimir Putin, că preşedintele rus doreşte o „pace durabilă" în Ucraina. Între timp, Rusia a lansat un atac cu rachete asupra orașului Sumî, dar nu au fost raportate victime civile. Alte atacuri rusești în Ucraina au dus la 6 morți și 17 răniți în ultimele 24 de ore. În Sumî, o persoană a fost rănită într-un atac asupra comunității Myropillia. Totodată, Rusia anunță că un atac cu drone al Ucrainei asupra regiunii Kursk s-a soldat cu un mort și nouă răniți.
UPDATE Șeful spionajului rusesc, Serghei Narîșkin, amenință din nou țările NATO de pe flancul estic. Acesta spune că serviciile de securitate ale Rusiei și Belarusului sunt pregătite să acționeze proactiv, acuzând o „escaladare” crescută din partea Europei cu privire la Ucraina. Potrivit lui Narîșkin, în cazul unui atac asupra Rusiei sau Belarusului, Rusia va riposta împotriva NATO în ansamblu, dar Polonia și statele baltice vor suferi primele. Declarațiile au fost făcute după întâlnirea sa cu președintele belarus Aleksandr Lukașenko la Minsk.
UPDATE Reprezentantul guvernului în legislativul de la Kiev, Taras Melniciuk, a declarat că, de la începutul invaziei ruse la scară largă, aproximativ 20.000 de voluntari străini s-au alăturat Forțelor Armate ale Ucrainei. Guvernul ucrainean a simplificat deja acest proces. Potrivit lui Melniciuk, Cabinetul de Miniștri de la Kiev a modificat în acest sens regulamentul privind centrele teritoriale de recrutare şi asistență socială, regulamentul referitor la particularitățile achizițiilor publice în condiţiile legii marțiale, regulamentul privind centrele de recrutare ale Forțelor Armate ale Ucrainei și regulamentul centrului de recrutare pentru străini și apatrizi. Competențele centrelor de recrutare, inclusiv cele pentru străini și apatrizi, au fost extinse pentru a desfășura activități legate de transportul cetăţenilor străinilor şi apatrizilor care vor să se alăture armatei ucrainene, astfel încât aceştia să poată ajunge de pe teritoriul altor state în Ucraina, scrie Rador.
UPDATE Viitorul cancelar german Friedrich Merz ar putea efectua prima sa vizită externă în funcție în Ucraina, potrivit Welt și Ukrainska Pravda. Welt, care citează surse de la Berlin și Bruxelles, a scris că potențiala vizită a lui Merz în Ucraina la începutul lunii mai este deja în curs de pregătire. Potrivit publicației germane, este de așteptat ca vizita să coincidă cu summitul „Coaliției Bunăvoinței” din 9 mai, care va avea loc la Kiev. Acolo este așteptată și sosirea președintelui francez Emmanuel Macron și a premierului polonez Donald Tusk, scrie HotNews.
UPDATE Europa este „aliatul nostru”, însă nu poate fi un „vasal permanent” al Statelor Unite pentru securitatea și comerțul său, a declarat marți vicepreședintele american JD Vance, relatează AFP. „Considerăm Europa aliatul nostru. Vrem doar o alianță în care europenii să fie puțin mai independenți, iar relațiile noastre comerciale și în materie de securitate vor reflecta acest lucru”, a spus JD Vance, într-un interviu acordat site-ului britanic UnHerd.
UPDATE Șeful serviciului de spionaj extern al Rusiei, Serghei Narîșkin, a declarat că serviciile de securitate ale Rusiei și Belarusului sunt pregătite să acționeze proactiv, având în vedere ceea ce el a calificat drept o escaladare crescută din Europa cu privire la Ucraina. Narîșkin a declarat că, în cazul unui atac asupra Rusiei sau Belarusului, Rusia va riposta împotriva NATO în ansamblu, dar că Polonia și statele baltice vor suferi primele, potrivit agenției ruse de știri RIA.
UPDATE „Rusia poartă un război total împotriva Ucrainei”, a declarat Mîkola Bielieskov, analist militar şi cercetător la Institutul Naţional Ucrainean pentru Studii Strategice. „Scopul acestui război total este de a forţa civilii să creeze presiune asupra autorităților ucrainene pentru a negocia o înțelegere în termenii Rusiei. Până acum, ruşii au eşuat, dar ei cred că există un punct de cotitură dincolo de care civilii vor începe să îşi îndrepte ura nu către Federația Rusă, ci către guvernul nostru”, a adăugat el. Este o tactică pe care ţările au folosit-o una împotriva celeilalte încă de la apariția războiului aerian în secolul al XX-lea, dar există puţine sau chiar niciun exemplu de bombardamente teroriste care să fi fost eficiente în a determina civilii să se revolte împotriva guvernului lor. De obicei, răspunsul la astfel de atacuri este opus, notează POLITICO, citat de news.ro.
UPDATE Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, se va deplasa săptămâna aceasta la Moscova pentru a discuta despre negocierile dintre Iran şi Statele Unite, înaintea unei noi runde de discuţii cu Washingtonul, care va avea loc sâmbătă la Roma sau Muscat, transmit AFP şi Reuters.
UPDATE Asistența totală alocată de Europa Ucrainei începând din 2022 se ridică la 138 de miliarde de euro (157 de miliarde de dolari), cu 23 de miliarde de euro (26 de miliarde de dolari) mai mult decât SUA, conform unui raport din 15 aprilie al Institutului Kiel pentru Economia Mondială, Ukraine Aid Tracker, potrivit Digi24.
UPDATE Natalitatea s-a prăbușit în Rusia la cel mai redus nivel din ultimele două secole. Datele arată o scădere a populației în următorii ani. Statisticile citate de The Moscow Times, arată că numai în primele două luni ale anului 2025, Rusia a înregistrat o scădere naturală a populației de aproape 119.000 de persoane, scrie HotNews.
UPDATE Președintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a acuzat pe vicepreședintele american JD Vance că „justifică cumva” invazia brutală a Rusiei în Ucraina, acesta fiind cel mai critic comentariu pe care liderul de la Kiev l-a făcut la adresa oficialului american după schimbul lor aprins de replici din Biroul Oval de la Casa Albă, din februarie, a scris luni Politico.
UPDATE Comandatul-şef din Ucraina, Oleksandr Sîrski, a declarat luni că armata ţării sale a distrus mii de vehicule militare ruseşti de la începutul anului, ca parte a eforturilor de a perturba logistica Moscovei de-a lungul liniei frontului, informează dpa. "De la începutul acestui an, inamicul a pierdut 11.583 de vehicule şi echipamente speciale", a scris el pe Telegram, adăugând că distrugerea logisticii ruse rămâne o sarcină cheie pentru forţele ucrainene. Sîrski a declarat că un total de peste 35.000 de vehicule militare ruseşti au fost distruse în 2024 şi a distribuit un video care arată drone ce atacă o serie de echipamente ruseşti, inclusiv tancuri.
The media could not be loaded, either because the server or network failed or because the format is not supported.
Beginning of dialog window. Escape will cancel and close the window.
End of dialog window.
UPDATE Administraţia Trump intenţionează să reducă la jumătate bugetul Departamentului de Stat în anul fiscal 2026, au declarat pentru Reuters patru surse familiarizate cu acest plan, ceea ce ar însemna o reducere de 30 de miliarde de dolari care ar urma să oblige SUA să închidă aproximativ 30 de misiuni diplomatice şi să reducă cu 75% ajutorul acordat ţărilor străine, scrie Digi24.
UPDATE Anunț îngrozitor din partea Rusiei în timp ce se duc discuții pentru negocieri de pace. Vladimir Putin a anunțat că va crea o nouă forță militară cu 100 de miliarde de dolari. Oficialii de la Kremlin au transmis că se vor construi nave care vor moderniza Flota Rusiei pentru a concura forțele navale ale Statelor Unite ale Americii, potrivit Realitatea.
UPDATE Preşedintele american Donald Trump a descris dublul atac cu rachete balistice al Rusiei din Duminica Floriilor asupra oraşului ucrainean Sumî, care a ucis 35 de persoane şi a rănit 117, drept o „greșeală” a ruşilor. Dar nu este vorba de aşa ceva. Atacul de duminică, 13 aprilie, asupra oraşului Sumî, ca şi atacul din 4 aprilie asupra oraşului Krivoi Rog, unde o rachetă balistică rusească încărcată cu muniţie cu dispersie a ucis 20 de persoane şi a rănit 80, face de fapt parte dintr-o strategie militară rusă.Scopul este de a teroriza populaţia civilă şi de a o întoarce împotriva armatei şi guvernului ucrainean, forțându-i să ceară pacea cu Moscova, scrie POLITICO, citată de Ziare.com.
UPDATE Preşedintele Volodimir Zelenski a anunţat că, săptămâna aceasta, vor avea loc mai multe întâlniri cu privire la desfăşurarea unui contingent de militari străini pe teritoriul țării. Într-un mesaj transmis luni seară, liderul de la Kiev a precizat că se lucrează deja la tot ce ține de baza unui astfel de demers, potrivit Rador.
UPDATE Forțele Kievului au lovit regiunea rusă Kursk, care se învecinează cu Ucraina, cu zeci de drone, ucigând o femeie în vârstă, rănind nouă persoane și declanșând incendii în mai multe clădiri din centrul administrativ al regiunii, au declarat marți autoritățile ruse, potrivit Reuters. Unitățile ruse de apărare aeriană au interceptat și distrus 115 drone ucrainene luni noapte, a informat, marți, agenția de presă RIA, citând Ministerul rus al Apărării.
UPDATE Şeful Administraţiei Militare Regionale Dnipropetrovsk, Serhi Lisak, a raportat că trupele ruse au atacat, luni seară, raionul Nikopol, rănind o femeie de 78 de ani. Potrivit lui Lisak, în timpul atacului cu drone kamikaze, ruşii au lovit comunele Mirove și Marhaneţ, avariind mai multe locuințe. Comuna Velikomihailivka, de asemenea, a fost vizată de bombardamente. Ruşii au lansat acolo atacuri cu bombe aeriene ghidate, avariind șase case particulare, scrie Rador.
UPDATE Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a spus că nu este ușor să se ajungă la un acord cu Statele Unite cu privire la elementele cheie ale unui posibile înțelegeri de pace în Ucraina. „Nu este ușor să ajungem la un acord cu privire la componentele-cheie ale unei înțelegeri. Acestea sunt discutate”, a declarat Lavrov într-un interviu acordat ziarului Kommersant. „Știm foarte bine cu arată un acord care să fie în beneficiul tuturor, lucru pe care nu l-am respins niciodată, dar și cum arată o înțelegere care ar putea să ne ducă în altă capcană”, a adăugat șeful diplomației ruse, potrivit HotNews.
UPDATE Președintele Volodimir Zelenski a declarat că Rusia a refuzat în mod deschis să respecte încetarea focului de acum 34 de zile și că liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, rămâne concentrat pe continuarea războiului, potrivit AlephNews. „Au trecut 34 de zile de când Ucraina a răspuns pozitiv la propunerea SUA de încetare totală și necondiționată a focului – de a opri toate loviturile precum cele asupra orașelor Sumî, Kryvyi Rih, Dnipro, Kupiansk și Beryslav, precum și de-a lungul întregii linii a frontului. Și de 34 de zile, Rusia ignoră în mod deschis acest lucru. Astăzi – la fel ca de-a lungul anilor – Putin este concentrat pe continuarea războiului”, a declarat Zelenski. Președintele a menționat că propagandiștii statului rus își pregătesc publicul pentru ideea că diplomația și negocierile nu vor aduce rezultate. „Și există un singur motiv pentru aceasta – Moscova nu se teme în acest moment. Și dacă nu există o presiune suficient de puternică asupra Rusiei, vor continua să facă ceea ce sunt obișnuiți să facă – vor continua să lupte”.
The media could not be loaded, either because the server or network failed or because the format is not supported.
Beginning of dialog window. Escape will cancel and close the window.
End of dialog window.
UPDATE Forțele ruse au lansat un nou atac cu rachete asupra orașului Sumî, în estul Ucrainei. Potrivit Air Force al Forțelor Armate Ucrainei, rachetele balistice au lovit orașul Sumî, dar primele informații nu indică victime civile. Atacul a avut loc luni seară, în jurul orei 21:02, în zona periferică a Sumî. Potrivit autorităților din Sumî, citate de Pravda, doar pagube materiale au fost înregistrate, dar nu au fost raportate victime în rândul civililor până în acest moment. Acest atac vine după un alt atac cu rachete rusesc asupra orașului Sumî, pe 13 aprilie, când 35 de persoane au fost ucise, potrivit Spotmedia.
UPDATE Vorbind în Biroul Oval al Casei Albe, la o întâlnire cu liderul din El Salvador, Trump a declarat: „Dacă Biden ar fi fost competent și dacă Zelenski ar fi fost competent – și nu știu dacă este – acest război nu ar fi trebuit să aibă loc în niciun caz”. Trump a adăugat că Biden ar fi putut să oprească războiul și că Zelenski, la fel, ar fi avut capacitatea de a-l preveni. „Putin nu ar fi trebuit să-l înceapă niciodată”, a spus Trump.
UPDATE Europa se confruntă cu o criză energetică acută, iar companii din Franța și Germania iau în considerare reluarea importurilor de gaz din Rusia, potrivit unui reportaj publicat de Reuters. Decizia ar marca o schimbare semnificativă de strategie, după ce Uniunea Europeană a impus restricții dure asupra energiei rusești în urma războiului din Ucraina.
UPDATE La mai bine de trei ani de la invazia Rusiei în Ucraina, securitatea energetică a Europei rămâne fragilă. Gazul natural lichefiat (LNG) din SUA a compensat o mare parte din pierderea importurilor din Rusia în perioada crizei energetice din 2022-2023, dar schimbările politice din SUA, sub preşedintele Donald Trump, au produs îngrijorări cu privire la o posibilă nouă vulnerabilitate: dependenţa de energia americană, relatează Reuters, informează News.ro.
UPDATE Mai multe guverne din Uniunea Europeană consideră că au găsit o soluție pentru a preveni ca premierul ungar Viktor Orbán, considerat calul troian al Rusiei, să blocheze sancțiunile împotriva Moscovei, scrie Politico. E vorba despre transformarea acestor sancțiuni în decizii naționale care nu necesită consens european, potrivit Ziare.com.
UPDATE Potrivit Kyiv Independent, în ultimele 24 de ore, în alte regiuni ale Ucrainei, cel puțin șase civili au fost uciși și alți 17 răniți, inclusiv un copil, ca urmare a atacurilor rusești. În regiunea Nikopol din Oblastul Dnipropetrovsk, o femeie de 78 de ani a fost rănită în timpul unui atac cu drone, a anunțat guvernatorul Serhii Lysak. De asemenea, în Oblastul Donetsk, o persoană a murit și alta a rănită în urma atacurilor din Pokrovsk. În Kharkiv Oblast, patru persoane au fost ucise și trei rănite. În Herson, opt persoane au fost rănite, printre care un copil. În Sumî Oblast, o persoană a fost rănită în atacurile din comunitatea Myropillia. Guvernatorul local a confirmat informațiile, scrie Spotmedia.
UPDATE „Suntem probabil pe punctul de a obţine ceva foarte, foarte important pentru întreaga lume", a declarat de asemenea Steve Witkoff, într-un interviu pentru canalul de televiziune conservator Fox News, informează marţi AFP, potrivit Agerpres.
UPDATE Ocupanții ruși au lansat drone de atac asupra Ucrainei, marţi dimineaţă, sirenele de raid aerian sunând în mai multe regiuni ale ţării. Potrivit Forțelor Aeriene ale Ucrainei, alerta de raid aerian a fost declanşată, după ora 06:00, în regiuni din nordul, estul, sudul și centrul țării. Sunt vizate de atacuri cu drone Shahed regiunile Poltava, Dnipropetrovsk, Zaporijjia, Donețk și Harkiv, notează Rador.
UPDATE Japonia a anunţat că intenţionează să crească cheltuielile destinate apărării până la 9,9 trilioane de yeni (aproximativ 61,746 miliarde de euro), echivalentul a 1,8% din PIB, informează EFE. Această măsură vine în contextul îngrijorării legată de presiunea exercitată de administrația Trump ca Tokio să îşi asume o parte mai mare din costurile securităţii sale, scrie B1.
UPDATE Cei doi cetățeni chinezi capturați de Ucraina luna aceasta în timp ce luptau în armata rusă au apărut luni într-o conferință de presă la Kiev, declarând că doresc să fie parte dintr-un schimb pentru a se întoarce acasă și făcând apel la concetățenii lor să nu le urmeze exemplul, transmite AFP. Cei doi bărbați au vorbit cu jurnaliștii în timp ce aveau lângă ei soldați ucraineni înarmați și mascați. Îmbrăcați în uniforme militare și încătușați, cei doi au descris în mandarină modul în care au fost capturați în timpul luptelor din regiunea Donețk din estul Ucrainei, după ce s-au alăturat armatei ruse prin intermediul anunțurilor online. „Sper ca China să mă poată schimba cu Rusia și Ucraina și să mă aducă înapoi în China”, a declarat unul dintre ei, identificat drept Zhang Renbo, în vârstă de 26 de ani. Celălalt, identificat drept Wang Guangjun, 33 de ani, a făcut apel la „compatrioții săi care doresc să ia parte la războiul din Ucraina” să nu o facă. „Nu luați parte la acest război”, a spus el. El a declarat că a fost recrutat în armata rusă prin intermediul „anunțurilor de recrutare de pe anumite aplicații chinezești precum Kuaishou și Douyin”. Ambii bărbați au negat că ar avea vreo legătură cu guvernul chinez.