05 august 2024, ora 10:00

De-a lungul anilor, mai mulți lucrători medicali din Republica Moldova au fost cercetați penal pentru încălcare, din neglijență, a regulilor de acordare a asistenței medicale. Pe portalul instanțelor de judecată, am găsit că au fost emise 38 de hotărări în privința angajaților medicali. Ministerul Sănătății ne-a declarat anterior că nu duce evidența sancțiunilor. Chiar dacă în legislația Republicii Moldova lipsește noțiunea de „malpraxis” , în Codul Penal există un articol ce prevede sancțiuni pentru această infracțiune. În diferite cercuri de interese, inclusiv în rândurile cadrelor medicale, de mai bine de 10 ani se tot vorbește despre introducerea noțiunii de malpraxis, acest lucru bate pasul pe loc. Susține modificarea legislației și președintele comisiei parlamentare Protecție socială, Sănătate și Familie, Adrian Belîi. 

„În opinia mea personală, elaborarea acestei legi de asigurare profesională a lucrătorului medical, anume pentru a compensa daunele de sănătate produse în timpul acordării asistenței medicale, este absolut necesară. Da, există asemenea precedente în care medicii au obținut condamnări între 1 și 5 ani, fie cu suspendare, fie în penitenciar de tip semi-deschis sau deschis. Acești medici provin în special din 3 specialități, specialitatea anestezie, terapie intensivă, obstetrică-ginecologie și chirurgie. În toată lumea, aceste 3 specialități sunt cele mai predispuse, cu un risc spărit de litigiu.” 

Pentru ca o astfel de propunere legislativă să ajungă să fie supusă votului, Adrian Belîi, medic de profesie, susține că este nevoie ca asociațiile profesionale ale medicilor să vină cu o asemenea solicitare. 

„Este nevoie neapărat, deoarece această lege este o lege cadru foarte mare. Ea trebuie să reglementeze crearea unui organ, fie colegial, fie de alt tip, dar care va juca rolul auto-administrării profesionale. Ideal ar fi colegiul medicilor. Eu consider că noi, ca medici, merităm un colegiu al medicilor, tot așa cum lau meritat și îl au colegiul arhitecților, psihologii, procurorii, judecătorii și cum îl au colegii noștri în toată lumea. Aș recomanda sau chiar aș solicita asociațiilor medicale profesionale să vină cu o hârtie de poziție. De exemplu, noi, Asociația Profesională X, solicităm Guvernului și Parlamentului Republicii Moldova elaborarea și aprobarea legii cu privire la asigurare profesională sau în popor a legii malpraxisului. Și atunci, în țară, noi avem suficienți experți și capacitate de lucru, dar și relații profesionale, internaționale, pentru a elabora, a discuta, a ajunge la consens în punerea unui produs legislativ competitiv și foarte bun.” 

Chiar dacă în legislația Republicii Moldova lipsește noțiunea de „malpraxis”, în Codul Penal există un articol privind încălcarea, din neglijenţă, a regulilor şi metodelor de acordare a asistenţei medicale. Este vorba de articolul 213, din care aflăm că dacă eroarea medicală a cauzat vătămarea gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii ori decesul pacientului, lucrătorul medical riscă închisoare de până la 3 ani. Pe portalul instanțelor de judecată am găsit 38 de hotărâri dictate de judecătoriile de fond, în privința angajaților medicali. În mare parte, pedepsele prevăd închisoare cu suspendare. 

În diferite cercuri de interese, inclusiv în rândurile cadrelor medicale, de mai bine de 10 ani se tot vorbește despre introducerea noțiunii de malpraxis. Într-un studiu publicat recent de Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate, se spune că în Republica Moldova este nevoie de un sistem nou de răspundere pentru erorile medicale și de despăgubire a pacienților.

28 ianuarie 2025, ora 11:52

După recordul de peste 20 la sută atins de energia regenerabilă, autoritățile se așteaptă ca în următoarea perioadă, capacitatea să atingă 30 la sută. Pentru asta, au lansat și o licitație de parcuri fotovoltaice și eoliene, prin care oferă un șir de facilități beneficiarilor. Prin acest proiect, cantitatea de energie regenerabilă ar urma să se majoreze cu 165 de Megawați. Exprimat altfel, acest lucru ar însemna 18 la sută din consumul pe care îl are Moldova, la momentul de față, în decurs de o oră. 

„În acea zi cu soare, trebuie menționat că era destul de însorit, procentul era mai înalt. Probabil ajungea mult peste 25% De ce nu mai mult? Ca țară consumam și aveam 65% din consumul nostru, care era acoperit de producția de energie din Cuciurgan, regenerabile nu erau prioritate, dar și acei producători totuși vindeau mulți din ei, deci aveau și alte pieți. Pentru că prețul era destul de mic, era sub piață”, a declarat secretara de stat la Ministerul Energiei, Carolina Novac.

Autoritățile din domeniul energetic își propun să atingă cota maximă de producție a energiei regenerabile, care este de 30 la sută. Un proiect ambițios, aflat acum în desfășurare, este construcția parcurilor eoliene și fotovoltaice cu capacitatea totală de 165 MW. Licitația pentru aceste centrale se va încheia pe 31 martie, rezultatele urmând să fie anunțate în luna iunie. Investitorii vor primi, în urma licitației, statutul de producător eligibil mare și vor beneficia de garanții că li se va procura energia pentru o perioadă de 15 ani. 

„Statul garantează că timp de 15 ani, acel producător își va livra volumul de energie electrică din acea turbină și va primi un preț pe care respectivul investitor îl va licita și va fi un venit garantat timp de 15 ani Timp de 15 ani, statul îți promite că investiția ta este bine protejată și un venit cert la ei Acum, în piața liberă, ca să diferența între acest mecanism de sprijină, că este un mecanism de sprijin. Ai contract de 15 ani și că ai acel furnizor obligat, în cazul ăsta să fie Energocom, să-ți ia energie electrică. Nu mai bătăi de cap, așa cum sunt acei producători în piața liberă care semnează în fiecare an câte un alt contract cu furnizorul de energie electrică și îl negociază”. 

La fel, licitațiile ar putea atrage investiții în sector în jur de 190 milioane de euro.

„Acum licitațiile deja se desfășoară. După 31 martie vom ști cine sunt câștigători. În paralel vin noi alții investitori. Chiar mergeam de curând și în zona Taraclia, Căușeni și acolo am văzut oamenii Sunt investitori locale și instalau câteva turbine eoliene Am mai mers și prin alte sate După această licitație o să vedeam Republica Moldova, parcuri mari, solide”. 

Iar vara, producția de energie verde ar putea chiar să se dubleze.

„Noi ar trebui să anticipăm, ca vara, să vedem o dublă pondere a energiei regenerabile în tot consumul de energie electrică. Vom vedea, pentru că este și un fenomen an de an și o creștere pe consumul de energie electrică datorită instalării aerelor condiționate de către cetățeni. Asta vine și pe fondul încălzirii globale, prin care trece și Republica Moldova. Va fi un lucru interesant.

Sigur că noi am făcut mai mulți pași în această direcție. Faptul că noi am reușit să ne creștem ponderea de energie regenerabilă în sectorul de energie electrică, de la 3% de 6 ori practic a crescut din 2019 până în 2024, acest lucru spune mai multe Acest lucru spune, pe de-o parte, că această tehnologie și, în primul rând, aici noi vedem 580 MW capacitate instalată, cea mai mare pondere o dețin fotovoltaicele cu 400 MW Apropo, pentru că am făcut niște modificări, fiind starea de urgență și pentru că contează orice kilowatt capacitate instalată, am rapidizat și alte capacități pe energie eoliană”.

Se așteaptă la o explozie a producției de energie verde și președintele asociației de ramură. 

„Randamentul nostru de instalație, de punere în instalare, în ultimii 3 ani de zile consecutivi, e 183% 182,35% pe fotovoltaice și 183% pe eoliene. Cifrele noastre ne arată că, de fapt, și următorii 2-3 ani, cam 180-200% randamentul va crește, va fi. Respectiv, ceea ce aveam noi acum și statul astăzi comunica că, hai să-i spunem, până în primăvara anului dat, peste o lună de zile vom avea practic 600 de megawați instalați, noi presupunem cândva la sfârșitul verii noi deja vom trece de cifra de 800 de megawați de capacități instalate”, a menționat președintele asociației de energie electrică, eoliană și fotovoltaică din Republica Moldova, Eugen Gîrlea.

Conform datelor actuale, cele mai multe investiții sunt concentrate în parcurile fotovoltaice. Și asta pentru că e vorba de costuri mai reduse, iar recuperarea banilor este mai rapidă. 

„Totul depinde de capacități, ce capacități tu vrei să instalezi, randamentul de rentabilitate, tehnologie. Aceleași panouri, ele diferă. Ele se împartă în 3 clase, care cu un preț mai scăzut și un randament mai scăzut, un preț mediu, mai scump, respectiv cu un randament mai mare. Eolienele sunt, vorbind ca și investiții, și din percepția mea proprie văzând lucrurile la noi în asociație, dacă cineva a instalat cândva un parc mic fotovoltaic, a doua instalând o eoliană, tot ce e probabil a treia investiție va fi iarăși într-o eoliană. Dar dacă vorbim de capacități mai mari, atunci la parcuri începând cu 15 MW în sus, costul unui parc de ăsta pentru așa o capacitate cred că ar fi mai atractiv pentru tehnologie fotovoltaică”.

Confirmând informația că turbinele eoliene de la noi sunt toate la mâna a doua, acesta s-a arătat încrezător că anul acesta investitorii vor aduce instalații noi, iar cele existente pe piață în momentul de față vor fi revândute în alte state. 

„Ele sunt importate de pe continentul european, din Uniunea Europeană. Ca să înțelegeți asta, nu doar moldovenii noștri o fac, instalează de mâna a doua. Practic, începând cu Marea Britanie, toate instalează cu mâna a doua, România, Polonia, Ungaria, Ucraina. Piața, de fapt, de second hand, e mult mai mare. Mie îmi pare straniu, când auzim unii funcționari publici din statul nostru, când cumva vehiculează, că second hand-ul este unul mai neproductiv. Nu. El arată foarte clar că el e productiv. Cifrele din ziua de ieri, de exemplu, când au fost record de 20 de procente. Asta e datorită inclusiv și a aparaturilor de mâna a doua, care generează și generează energie 100% calitativă, ca și aceea nouă”.

Potrivit Ministerului Energiei, la sfârșitul anului trecut, cota energiei regenerabile în consumul final de energie electrică a constituit circa 16%. Este o creștere de trei ori față de anul 2022 și de 8 ori față de anul 2020. 

Un reportaj de Constantin Niculae
Imagine și montaj de Vlad Glinjan