07 august 2024, ora 22:08

Cei care își doresc o locuință, pot depune deja cereri pentru „Prima Casă plus”. Deși programul va fi total operațional în două săptămâni, băncile comerciale primesc deja solicitări prealabile de creditare. Precizările au fost făcute de Executiv. Totodată, autoritățile au venit cu clarificări după ce în spațiul public au apărut informații că moldovenii din diasporă au fost excluși și nu vor putea beneficia acest proiect. Mai exact, își vor putea achiziționa o casă doar cei care vor reveni în țară și vor dovedi că achiziția este pentru a locui și nu a da bunul în chirie sau a-l folosi în alt scop investițional.

„Pe pagina ODA urmează să fie prezentate informații suplimentare despre criteriile de eligibilitate, dar deja la această etapă unele bănci comerciale permit înregistrarea prealabilă a oamenilor care doresc să beneficieze de acest program și în momentul în care acesta va fi finalmente operaționalizat în următoarele două, trei săptămâni, oamenii vor fi notificați”, a declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă.

Autoritățile susțin că diaspora nu a fost exclusă din lista potențialilor beneficiari ai acestui proiect. Dar există o condiție- dacă aceștia vor să revină în Moldova sau, cel puțin soțul, soția sau copilul sunt în țară și vor locui în imobilul respectiv. 

„Orice persoană care revine în țară și se stabilește în Republica Moldova, revine în câmpul fiscal al Republicii Moldova în modul în care este stabilit în lege, ceea ce înseamnă rezident al Republicii Moldova, persoana este eligibilă la acest program. Ceea ce este evident pentru noi ca un exercițiu de bun simț este ca persoana care deține anumite surse de bani aplică la program, ulterior nu locuiește în această locuință, dar o dă în chirie, fapt care diminuează din șansele oamenilor, care cu adevărat au nevoie de o locuință. Nu vorbim despre discriminare, vorbim despre condiții echitabile și recunoașterea beneficiarilor ca rezidenți fiscali înregistrați în Republica Moldova”, a declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă.

Precizăm că, proiectul Prima Casă Plus a fost aprobat săptămâna trecută în a doua lectură de Parlament. Suma maximă de împrumut a fost majorată până la 2,5 milioane de lei iar, creditele vor putea fi luate pentru o perioadă maximă de 30 de ani și nu 25, cum a fost până în prezent. De asemenea, cota de garantare a creditelor solicitate pentru locuințele din afara municipiului Chișinău a fost majorată de la 50 la 70 de procente. O altă noutate este că banii vor putea fi accesați și de persoanele care nu au statut de angajat în Republica Moldova, așa ca liber profesioniștii, avocații, executorii judecătorești, mediatorii, taximetriștii și artiștii. Autoritățile speră că, în urma modificărilor, va crește interesul pentru acest program și chiar au estimat că aproape o treime din locuințe vor fi cumpărate de moldovenii care revin din diasporă. 

27 decembrie 2025, ora 14:00

Tinerii din Republica Moldova se bucură de o calitate a vieții în creștere. Cel puțin asta arată clasamentul Youth Progress Index 2025, realizat de Forumul European al Tineretului, potrivit căruia, țara noastră se situează pe locul 52 din 169 de state analizate. Mai mult, Moldova ocupă poziția a cincea la nivel global între țările care au depășit nivelul de performanță așteptat în raport cu dezvoltarea lor economică. Cu un scor de 74,1 puncte din 100, Republica Moldova se află printre cele mai bine poziționate state din regiune în ceea ce privește calitatea vieții tinerilor.

Youth Progress Index este una dintre cele mai complexe analize la nivel mondial a calității vieții și a respectării drepturilor în rândul tinerilor. Bazat pe metodologia Social Progress Index, acesta le permite autorităților publice și organizațiilor societății civile să identifice obstacolele cu care se confruntă tinerii, să le consolideze drepturile și să creeze condițiile necesare pentru ca aceștia să se dezvolte. 

În acest an, indexul a analizat datele a aproximativ trei miliarde de tineri din 169 de țări și a folosit peste 60 de indicatori sociali și de mediu. Clasamentul poziționează fiecare țară pe o scară de la cele mai slabe rezultate posibile- 0 puncte , la cele mai bune- cu 100 puncte. Țara noastră a obținut un total de 74,1 puncte. 

La categoria „Nevoi de Bază”, Republica Moldova a acumulat un scor de 83,28 puncte, considerat „ în limitele așteptărilor”. Categoria include locuințele, nutriția și îngrijirea medicală, dar și siguranța. La „fundamentele bunăstării”- din care face parte educația de bază, informații și comunicații, dar și calitatea mediului, țara noastră a acumulat 77,08 puncte, scor catalogat „ peste nivelul așteptărilor”. 

La ultima categorie, „oportunitate”, caracterizată prin dreptul la exprimare, societate incluzivă, dar și educația avansată, Moldova a acumulat 61,94 puncte, considerate „în limitele așteptărilor”.

Tinerii din Chișinău spun că sunt de acord cu acest clasament și consideră că oportunitățile apar atunci când există perseverență și dorință de muncă.

„Îmi găsesc oportunități și joburi foarte bune chiar pentru meseria pe care o studiez acum.- Ce domeniu studiați? - Tehnologii alimentare”.

„Fac Universitatea de Stat și sunt oportunități foarte multe, în Republica Moldova. - Ce domeniu studiezi? - Relații internaționale, există perspectivă, doar dorință să fie”. 

Problema este că majoritatea își dorește funcții înalte din start, uitând că, înainte de toate, este necesar de a acumula experiență.

„E cazul să nu visăm la furtuni. Începem cu un job, probabil, cu o funcție mai mică, deși nu sună bine acest lucru, dar să creștem într-o companie, într-o instituție, și sunt sigură că principiul meritocrației nu se va lăsa așteptat în acest caz”.

Totuși, mulți își văd viitorul peste hotare. Dacă la Chișinău oportunități sunt mai multe, în mediul rural, acestea sunt aproape inexistente.

„Eu am terminat facultatea de Terapie Ocupațională, este o terapie pentru oamenii cu dezabilități și ideea e că, în Moldova, așa ceva nici nu există. E mult mai dezvoltat pe partea asta în România decât aici”.

„În Chișinău mai este, dar așa prin suburbii, sau prin sate nu cred că tineretul are cum să se dezvolte”. 

„De la nouă mii în sus, plus minus, depinde. Dar în calitate de student, la cămin, nouă-zece mii e suficient”.

În clasamentul general, pe primele cinci locuri se poziționează: Norvegia, Danemarca, Finlanda, Islanda și Suedia. Pe de altă parte, țări precum Sudanul de Sud, Ciad, Afganistan sau Somalia au înregistrat cele mai mici scoruri în clasamentul Youth Progress Index. Țara vecină, România, se află pe locul 45, poziție mai bună decât a noastră, în timp ce Ucraina, aflată de aproape patru ani în război, se situează mai jos în clasament, pe locul 64. În topul țărilor care au depășit performanțele anticipate, țara noastră a ocupat locul 5, fiind depășită de Finlanda, Letonia, Costa Rica și Barbados.