Incursiunea surprinzătoare a armatei ucrainene pe teritoriul rus, în regiunea Kursk, începe deja să ridice mai multe probleme, atât militare dar mai ales politice, pentru Kremlin. Imagini geolocalizate, preluate din surse rusești, arată că unele unități ucrainene au ajuns deja în zone aflate la 35 de kilometri de granița ruso-ucraineană. Deja nu mai vorbim despre un „raid” al insurgenților anti-Putin care luptă de partea Ucrainei, cum s-a întâmplat anul trecut, ci de un atac în care sunt implicate brigăzi mecanizate regulate ale armatei ucrainene. În această incursiune, ucrainenii au reușit deja să ia prizonieri recruți ai armatei ruse, o premieră absolută în acest război care pune o presiune suplimentară pe Vladimir Putin: până în prezent, toți militarii ruși angajați pe frontul din Ucraina sunt, conform Moscovei, doar voluntari. Iar Putin ar putea fi nevoit, în plus, să recurgă chiar la unități de recruți în încercarea de a opri avansul ucrainean - decizie care i-ar putea creea probleme politice mult mai mari decât cele militare.
Trupele ucrainene au declanșat pe 7 august un atac surpriză, dincolo de granița rusă, în regiunea Kursk și, după două zile, au făcut deja mai multe avansuri în adâncimea teritoriului rus. E adevărat, trupele ucrainene „nu controlează” efectiv cei aproximativ 250 de kilometri pătrați echivalenți cu suprafața totală „cucerită”, în sensul că vorbim de câteva unități care au fost geolocalizate la 35 de kilometri de granița ruso-ucraineană adiacentă regiunii ucrainene Sumî: pur și simplu unitățile ucrainene (sursele deschis vorbesc de 1-2 brigăzi) nu au capacitatea numerică de a ocupa și controla deplin un asemenea teritoriu, potrivit digi24.
Surse pro-ucrainene vorbesc deja de 27 de localități „eliberate” și de un teritoriu „cucerit” cu o suprafață de peste 430 kilometri pătrați.
Dar problema pentru Moscova - și, implicit, armata rusă - e cu totul alta. „Această operațiune subliniază incapacitatea continuă a Rusiei de a se putea adapta rapid la schimbările apărute pe câmpul de luptă - o slăbiciune observată încă din timpul contraofensivei din Harkov din 2022, când Rusia s-a chinuit să răspundă într-o manieră coerentă la provocările nou-apărute. Acest eșec nu e surprinzător, în condițiile în care (armata rusă) se bazează pe o doctrină unde controlul (asupra trupelor) e super-centralizat iar factorii de decizie sunt concentrați în câteva poziții-cheie, ceea ce face aproape imposibilă luarea unei decizii rapide”, se arată într-o analiză a Frontelligence Insight, un grup ucrainean de analize militare legate de situația războiului din Ucraina.
Analiza Frontelligence Insight indică, totodată, că incursiunea armatei ucrainene ar putea fi doar o încercare a Kievului de a arăta Occidentului că „Țarul e gol” și că Rusia joacă, de fapt, „la cacealma” atunci când amenință cu „escaladarea conflictului”. „Incursiunea din regiunea Kursk evidențiază inconsistența grijilor legate de o posibilă escaladare a conflictului. Ucrainei i s-a interzis în mod repetat să folosească rachete cu rază lungă ATACMS, ori sisteme similare, pentru a lovi în adâncimea teritoriului rus, de teama escaladării conflictului. Cu toate acestea, în condițiile în care integritatea teritorială a Rusiei e în prezent direct amenințată, nu vedem rachete nucleare zburând spre Berlin, Bruxelles, Washington sau orice alt oraș occidental”, se arată în analiza Frontelligence.
Un câștig direct - mai degrabă politic decât militar - pentru armata ucraineană îl reprezintă capturarea, în premieră, de militari ruși care sunt recruți. „În acest context, recruții au o valoare specială, în condițiile în care societatea rusă e de regulă mai sensibilă când vine vorba de recruți și nu militari voluntari, angajați în armata rusă pe bază de contract. Această sensibilitate a societății ruse vizavi de recruți a fost subliniată chiar de promisiunea lui Putin, din toamna anului 2022, când a precizat (cu ocazia mobilizării parțiale - n.r) că recruții nu vor fi implicați în operațiuni de luptă”.
