Războiul declanșat de Vladimir Putin împotriva Ucrainei se extinde din ce în ce mai mult în Rusia. Iar atacul brusc din regiunea Kursk a umilit armata rusă, scrie  Business Insider (BI). Ucrainenii au postat imagini video din orașul Sudja, unde o instalație strategică a Gazprom este controlată de Brigada 61 Mecanizată a Ucrainei. Stația livrează gaz și pentru regiunea transnistreană a Moldovei. Rusia a impus sâmbătă un regim de securitate sporită în trei regiuni de frontieră.

Între timp, armata ucraineană a realizat încă o expediție militară transfrontalieră și a preluat controlul asupra satului Poroz din regiunea rusă Belgorod, potrivit unui clip video neverificat publicat pe rețelele de socializare. Mai mult, o serie de explozii puternice au zguduit Crimeea noaptea trecută în regiunile Saki și Chernomorsk. Baza Aeriană Belbek din Crimeea a fost luată la țintă de forțele ucrainene.

UPDATE Marina și serviciile de informații militare ale Ucrainei au atacat și deteriorat o fostă platformă de gaze offshore utilizată de forțele ruse în Marea Neagră, a declarat sâmbătă purtătorul de cuvânt al marinei, citat de Reuters. Dmytro Pletenciuk, purtătorul de cuvânt al marinei ucrainene, a explicat pe Facebook că forțele ruse foloseau platforma pentru a induce în eroare sistemele GPS, ceea ce putea face navigația în zonă extrem de riscantă. „Nu putem permite ca acest lucru să se întâmple”, a declarat Pletenciuk.

UPDATE Comandantul forțelor speciale cecene „Ahmat”, generalul Apti Alaudinov, pune succesul incursiunii ucrainene în regiunea Kursk pe seama inacțiunii unor generali ruși, pe care îi acuză că nu au raportat pregătirile „inamicului”. „Mai mulți factori legați s-au reunit aici. În unele dintre sectoarele noastre, unde zăceau niște comandanți, inamicul a îndepărtat în liniște unități, iar acestea au fost transferate aici. Pregătirea lor (ucrainenilor - n.r.) a fost destul de serioasă”, a spus Alaudinov, citat de The Moscow Times.

UPDATE Ministerul de Externe din Belarus l-a convocat sâmbătă pe însărcinatul cu afaceri al Ucrainei şi a cerut Kievului să ia măsuri împotriva încălcărilor spaţiului aerian al Belarusului, după ce preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a declarat că 12 drone ucrainene au fost distruse în spaţiul aerian al ţării sale. În caz contrar, Minskul ameninţă cu închiderea reprezentanţei diplomatice ucrainene, relatează Reuters, citată de News.ro.

UPDATE Ministerul rus al Apărării a transmis sâmbătă, 10 august, că a împiedicat Ucraina să avanseze mai mult în cea de-a cincea zi a atacului fără precedent în provincia Kursk, deși au existat rapoarte privind întreruperi regionale de energie electrică după ce o stație electrică a fost lovită.

UPDATE Brigada 80 de asalt aerian, una dintre cele mai bine echipate și mai rapide unități ucrainene, participă la incursiunea în curs în regiunea Kursk din Rusia, care a început marți, arată înregistrări video semnalate de Forbes, relatează presa ucraineană.

UPDATE Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate, Josep Borrell, a reacționat la atacul lansat de armata rusă, vineri, asupra unui centru comercial din oraşul Kostiantinivka, regiunea Donețk, în urma căruia mai multe persoane au fost ucise și rănite. „Rusia a tras din nou asupra civililor ucraineni, atacând un centru comercial din Kostiantinivka, regiunea Donețk. Susținem responsabilitatea pentru aceasta și pentru alte crime de război ale Federației Ruse. Ucraina are nevoie acum de mai mult sprijin militar pentru a-și proteja orașele, populația civilă și infrastructura”, a scris diplomatul pe reţeaua X, potrivit Rador.

UPDATE Atacul transfrontalier al Ucrainei în Rusia a intrat în a cincea zi. Forțele ucrainene continuă o ofensivă șocantă în regiunea Kursk. Armata lui Vladimir Putin folosește bombe FAB-3000, bombe de 3 tone, în încercarea de a opri invazia, scrie Ziare.com. Imagini video au arătat un avion rusesc SU-34 dezlănțuind bomba asupra trupelor ucrainene în timp ce acestea se pregăteau să treacă în regiunea Kursk din Rusia. 

UPDATE Banca Centrală a Ucrainei a început să adauge sloganul naţional „Glorie Ucrainei! Slavă eroilor!” pe toate noile bancnote emise înaintea Zilei Independenţei ţării, care va fi sărbătorită pe 24 august, relatează agenţia DPA, transmite Agerpres.

UPDATE Președintele Volodimir Zelenski a decorat 355 de apărători ai Ucrainei, dintre care 220 post-mortem. P otrivit unui comunicat remis, sâmbătă, de cancelaria prezidenţială de la Kiev, militarii au fost decoraţi pentru curajul personal manifestat în apărarea suveranității statului și a integrității teritoriale a Ucrainei şi pentru îndeplinirea sarcinii militare, scrie Rador.

UPDATE Trupele ruse au cucerit sâmbătă, 9 august, câteva așezări de frontieră din regiunile Sumî și Harkov, informează Institutul american pentru studiul războiului (ISW) în ultimul său raport, citând declarații ale observatorilor militari ruși.

UPDATE Un bărbat condamnat pentru asasinarea politicianului rus de opoziţie rus Boris Nemţov a fost eliberat din închisoare după ce a semnat un contract pentru a se alătura armatei ruse în campania militară din Ucraina, au anunţat sâmbătă agenţiile ruse de presă TASS şi RIA Novosti, citate de Reuters.

UPDATE O altă lovitură grea pentru Rusia: forţele armate ucrainene au doborât un alt elicopter Ka-52 în regiunea Kursk, relatează cel puţin doi bloggeri militari ruşi, Kirill Fedorov şi „FighterBomber”, citați de Mediafax.

UPDATE Belarusul a comunicat că a respins ceea ce consideră a fi un atac major cu drone din partea Ucrainei. Concret, forţele de apărare aeriană ale Belarusului ar fi interceptat şi distrus „mai multe ţinte pe teritoriul” ţării, aseară, a anunţat preşedintele Alexandru Lukaşenko, potrivit agenţiei Belta. Suspiciunea, a comentat el, este că sunt drone de atac care vin din Ucraina.

UPDATE Forţele ruse au distrus un post de comandă al unei unităţi a Brigăzii 22 Mecanizate a Forţelor Armate Ucrainene într-o zonă de frontieră a regiunii Kursk cu o rachetă balistică tactică Iskander-M: acest lucru a fost anunţat de Ministerul Apărării de la Moscova, potrivit Mediafax.

UPDATE Rusia ducea lupte intense, sâmbătă, împotriva a mii de trupe ucrainene care au pătruns 20 km de la graniţă în interiorul regiunii Kursk, după cel mai mare atac al Ucrainei asupra teritoriului suveran rus de la începutul războiului în 2022, relatează Reuters, citată de News.ro.

UPDATE Acţiunile forţelor armate ucrainene în regiunea rusă Kursk constituie o „ameninţare directă” pentru centrala nucleară din regiune, a spus preşedintele agenţiei atomice ruse Rosatom, Alexei Lihacev, într-o conversaţie cu şeful Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, a transmis agenţia de presă rusă Ria Novosti.

UPDATE Directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Mariano Grossi, a făcut apel la „reținere maximă” atât din partea Kievului, cât și a Moscovei, pentru a evita un accident nuclear, în condițiile în care în zona centralei nucleare Kursk au loc lupte acerbe, scrie Kyiv Independent. Într-o declarație emisă de AIEA vineri, Grossi a avertizat că un accident nuclear la centrala nucleară Kursk ar putea avea „consecinţe radiologice grave”. Grossi a menționat că două dintre cele șase reactoare nucleare ale centralei sunt oprite, în timp ce alte două sunt complet operaționale. Celelalte două reactoare sunt în construcție. Declarația vine în momentul în care trupele Ucrainei continuă incursiunea în regiunea Kursk și avansează pe teritoriul Rusiei.

UPDATE Rusia a introdus măsuri antiteroriste sâmbătă dimineață în trei regiuni de la granița cu Ucraina, au anunțat oficiali citați de agențiile de presă ruse. Guvernatorii regionali și Comitetul național antiterorism au spus că regimul special antiterorist se va aplica în regiunea Kursk, unde forțele Moscovei luptă împotriva incursiunii ucrainene, și în regiunile Belgorod și Briansk.

UPDATE Polonia a încheiat un acord cu SUA privind achiziționarea de rachete. Valoarea contractului este de 860 de milioane de dolari. Agenția poloneză în domeniul armelor a raportat că Varșovia a semnat un contract cu guvernul SUA privind furnizarea a câteva sute de rachete aer-aer AIM-120C AMRAAM. 

UPDATE Consecințele războiului de peste 29 de luni al lui Putin din Ucraina lovesc Rusia, mult mai grav decât se aștepta liderul de la Kremlin. Experții americani de la Atlantic Council au anunțat într-o analiză că economia Rusiei se confruntă cu un dezastru demografic și riscă ca populația țării să se reducă la jumătate, până la sfârșitul secolului, scrie Ziare.com.

UPDATE Incursiunea surprinzătoare a Ucrainei în regiunea rusă Kursk a fost "umilitoare" pentru președintele Vladimir Putin, a declarat criticul Kremlinului Bill Browder, potrivit newsweek.com.

UPDATE Armata Ucrainei a lansat miercuri, 7 august 2024, un atac rar asupra teritoriului rus, străpungând frontiera în regiunea Kursk și pătrunzând 15 kilometri în adâncime. Locuitorii ruși din Kursk au înregistrat un videoclip pentru Putin, lucru fără precedent, spunând că șefii militari de la Moscova mint că atacul Ucrainei este „sub control”, ascunzând realitatea.

UPDATE SUA au dezvăluit noul sistem Leonidas, care utilizează microunde pentru a doborî roiuri de drone cu o eficiență uimitoare, făcându-le să cadă din cer ca muștele. Leonidas din Epir, acest sistem avansat, promite să revoluționeze apărarea antidrone prin neutralizarea rapidă a amenințărilor aeriene multiple, oferind o soluție inovatoare și devastatoare în lupta împotriva tehnologiei inamice, informează Defense Express.

UPDATE Ministerul german de Externe a afirmat că „Ucraina are dreptul la autoapărare consacrat de dreptul internaţional", adăugând că principiul autoapărării „nu se limitează la propriul teritoriu", scrie POLITICO. Deşi este un aliat care a fost adesea reticent în a risca să-l provoace pe preşedintele rus Vladimir Putin, Germania a dat undă verde Ucrainei pentru a se autoapăra, în contextul incursiunii ucrainene în regiunea Kursk.

UPDATE Un civil a fost ucis într-un atac cu drone ucrainene în orașul rus Lipețk, la aproximativ 300 km de granița ucraineană, a anunțat sâmbătă guvernul regional pe Telegram. Igor Artamonov, guvernatorul regiunii Lipetsk, a afirmat că sistemele ruse de apărare aeriană au interceptat 19 drone ucrainene peste noapte. Ministerul Apărării a transmis că forțele ruse au interceptat 32 de drone: 26 în regiunea Kursk, situată între Lipețk și Ucraina, și șase în regiunea Yaroslavl. Mikhail Yevrayev, guvernatorul regiunii Yaroslavl, a spus că dronele ucrainene au încercat să atace o întreprindere, dar nu au provocat pagube sau victime, potrivit Reuters.

UPDATE Iranul pregăteşte livrarea către Rusia a sute de rachete balistice cu rază scurtă de acţiune, au declarat agenţiei Reuters două surse europene de informaţii. Rusia va primi sute de rachete Fath-360 și alte rachete balistice din Iran în viitorul apropiat, în urma unui acord semnat în decembrie 2023 între Moscova și Teheran.

UPDATE Trupele ucrainene au postat imagini video, susținând că se află în orașul Sudja din regiunea rusă Kursk. Militarii spun în videoclip că „totul este calm în oraș” și că o instalație strategică a Gazprom este controlată de Brigada 61 Mecanizată a Ucrainei. Unul dintre foștii militari ai Brigăzii 61 a confirmat autenticitatea clipului pentru Ukrainska Pravda, filmat la periferia de vest a Sudja, unde se află instalația Gazprom, la doi kilometri de centrul orașului. Ministerul rus al Apărării a recunoscut ieri că forțele sale luptau cu armata ucraineană la periferia orașului Sudja.

UPDATE Bilanţul atacului de la centrul comercial din orașul Kostiantînivka, regiunea Donețk (la 13 km de linia de luptă activă din estul ţării), a urcat la 14 morţi şi 43 de răniţi.

UPDATE Pentagonul a anunțat, vineri seară, un nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina, în valoare de 125 de milioane de dolari. Acesta va include, printre altele, rachete Stinger, muniții pentru HIMARS, obuze de artilerie de 155 mm și 105 mm, radare multifuncționale, sisteme antitanc Javelin și AT-4 şi echipamente pentru protecția infrastructurii critice, scrie Rador.

UPDATE Potrivit unor imagini apărute online, batalionul 252 al armatei ucrainene a revendicat controlul asupra satului Poroz din Regiunea rusă Belgorod. În imagini apare și Legiunea Georgiană
Soldații care apar în clip transmit „urări de bine” din satul Poroz, afișând drapelul de luptă al Batalionului 252, dar și al Georgiei, folosit de Legiunea Georgiană, care luptă alături de militarii ucraineni contra invaziei ruse.

UPDATE Armata Ucraineană controlează cel puțin periferiile orășelului de frontieră Sudja, din regiunea rusă Kursk, care nu reprezintă totuși un punct strategic (are doar 5.000 de locuitori), cu excepția faptului că reprezintă punctul de conexiune a gazoductului Trans-Siberian cu conducta care exporta gaze prin Ucraina (construită pe vreme URSS), scrie Biziday.

UPDATE Rusia este pe cale să cunoască o încetinire economică intensă din cauza lipsei semnificative de forță de muncă și a constrângerilor impuse sectoarelor-cheie care au susținut creșterea până acum, relatează Bloomberg.

UPDATE Produsul intern brut (PIB) al Rusiei a crescut cu 4% în ritm anual în al doilea trimestru 2024, a anunțat vineri agenția națională de statistică Rosstat, pe fondul accelerării inflației, susținută de o creștere a comenzilor militare, notează HotNews.

UPDATE Declararea unei “operațiuni speciale anti-teroriste” în regiunile Briansk, Kursk și Belgorod de către autoritățile ruse dă dreptul autorităților și comandanților locali să ia măsuri de evacuare, de interzicere a comunicațiilor, precum și de intervenție, dar nu este clar cum intenționează rușii să răspundă la ceea ce ei numesc o provocare din partea Ucrainei. ISW notează că, în timp ce mercenarii Wagner și alte “grupuri patriotice” și-au anunțat disponibilitatea de a merge în Kursk pentru “a apăra Rusia”, comandamentul rus pare a încerca să nu disloce alte unități de pe fronturile din Ucraina, considerând că acțiunea ucrainenilor are exact acest scop.

UPDATE O operaţiune complexă privind anihilarea unei presupuse reţele infracţionale care deturna fonduri destinate apărării ţării în războiul cu Rusia a fost realizată de procurorii ucraineni, în colaborare cu serviciile de securitate, a anunțat agenţia EFE. Suma fraudată astfel s-ar ridica la 1,5 miliarde de grivne (circa 33 de milioane de euro), potrivit unui comunicat al Parchetului, relatează Agerpres.

UPDATE Sursele ruse susțin că forțele ucrainene au înaintat mai la est în regiunea Kursk, dar probabil că nu mai operează atât de departe la nord sau la vest, arată analiza ISW a evoluţiei frontului. În schimb, trupele ucrainene au lovit un convoi militar rus la est de Râlsk. Imaginile geolocalizate arată consecințele atacului și camioane rusești distruse de-a lungul unei autostrăzi. Surse ruse și ucrainene susţin că în convoi erau 14 camioane care transportau militari de rezervă, destinaţi să întărească forțele ruse în regiunea Kursk și că lovitura probabil a ucis mulți dintre ei.

Rusia continuă să atace Ucraina. Bombardamentele s-au soldat cu mai mulți răniți. Ambasadorul Ungariei, Antal Heizer, a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe de la Kiev, unde autoritățile ucrainene au prezentat un protest oficial. Ucraina se implică în războiul din Orientul Mijlociu. Ucraina a primit 11 cereri din partea unor țări care solicită ajutor în combaterea dronelor iraniene, potrivit președintelui Volodimir Zelenski. O nouă rundă de negocieri trilaterale era planificată pentru această săptămână, însă întâlnirea este amânată la propunerea SUA, mai anunță Zelenski. 

Între timp, președintele american Donald Trump a avut o convorbire telefonică de aproximativ o oră cu liderul rus Vladimir Putin. Discuția a vizat evoluțiile recente ale situației globale, războiul dus de SUA și Israel împotriva Iranului, dar și despre războiul din Ucraina, anunță Kremlinul. Trump a spus că între Putin și Zelenski există o „ură imensă”, apoi a spus că sancțiunile împotriva unor țări ar putea fi ridicate. Reuters și The New York Times susțin că este vorba de ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei. În context, Putin ar putea să fie unul dintre marii câștigători ai războiului din Iran, notează Politico, idee confirmată de președintele Consiliului European, Antonio Costa. Parlamentul Ungariei adoptă o rezoluție împotriva aderării Ucrainei la UE.

UPDATE Ucraina a creat noi unități de luptă în cadrul Gărzii Naționale, inclusiv regimente de drone, de asalt și de apărare antiaeriană. Potrivit ministrului de interne Ihor Klimenko, reorganizarea se bazează pe lecțiile învățate pe câmpul de luptă și pe rolul tot mai important al tehnologiilor moderne în război, notează Digi24.

UPDATE ”Moldova urmează pașii Lituaniei spre Uniunea Europeană. Noi suntem pe același drum, doar că Lituania și-a parcurs drumul pe timp de pace, dar Moldova îl parcurge în umbra războiului”, declara președinta Maia Sandu, aflată într-o vizită oficială de două zile la Vilnius, la invitația omologului lituanian, Gitanas Nauseda. Vizita are loc cu prilejul celei de-a 36-a aniversări a restabilirii Declarației de Independență a Lituaniei, Moldova fiind prima țara care a recunoscut acest act. 

UPDATE Marți, Parlamentul Ungariei a adoptat o rezoluție împotriva aderării Ucrainei la UE, dar și împotriva continuării asistenței europene acordate Kievului, scrie The Kyiv Independent.142 de membri ai parlamentului au votat în favoarea propunerii, 28 au votat împotrivă și 4 s-au abținut. Rezoluția precizează că Ungaria se opune aderării Ucrainei la UE, argumentând că țara se află în război și nu îndeplinește criteriile de aderare.

UPDATE Serviciul finlandez de securitate și informații a declarat că Rusia ar putea redirecționa resursele militare și de informații către alte țări europene odată ce conflictul din Ucraina se va încheia. „Capacitatea serviciilor secrete ruse în Europa a avut de suferit din cauza războiului, iar Rusia se pregătește să restabilească această capacitate. Resursele de informații și influență ale Rusiei, legate în prezent de Ucraina, vor deveni disponibile pentru a fi utilizate în alte părți după război”, a avertizat SUPO într-un comunicat, potrivit France24. SUPO a subliniat faptul că Finlanda va rămâne de interes pentru Rusia ca „țară NATO situată între Marea Baltică și regiunea arctică”, scrie Mediafax.

UPDATE Șeful regiunii Donețk din Ucraina, Denis Pușilin, instalat de Moscova la conducerea părților ocupate, i-a spus președintelui rus Vladimir Putin, într-o întâlnire difuzată marți la televiziunea de stat, că Ucraina mai controlează în prezent doar aproximativ 15-17% din regiune, scrie Reuters. 

UPDATE Doi activiști Greenpeace au țâșnit marţi, pe covorul roşu, în faţa preşedintelui francez Emmanuel Macron, care deschidea Summitul Nuclear de la Boulogne-Billancourt, şi l-au întrebat ”de ce cumpărăm uraniu de la Rusia”, relatează AFP.

UPDATE Rusia este, până acum, singurul câștigător al războiului din Orientul Mijlociu, pe fondul creșterii prețurilor la energie și al diminuării atenției acordate războiului său împotriva Ucrainei, a declarat marți președintele Consiliului European, Antonio Costa. „Până acum există un singur câștigător în acest război – Rusia”, a spus Costa într-un discurs adresat ambasadorilor Uniunii Europene la Bruxelles. „Obține noi resurse pentru a-și finanța războiul împotriva Ucrainei pe măsură ce prețurile la energie cresc. Profită de devierea capacităților militare care altfel ar fi putut fi trimise pentru a sprijini Ucraina. Și beneficiază de atenția redusă asupra frontului ucrainean, în timp ce conflictul din Orientul Mijlociu ajunge în prim-plan.” Costa a subliniat necesitatea ca UE să protejeze ordinea internațională bazată pe reguli, despre care a spus că este acum contestată de Statele Unite, și a cerut tuturor părților din Orientul Mijlociu să revină la masa negocierilor. „Libertatea și drepturile omului nu pot fi obținute prin bombe. Doar dreptul internațional le susține”, a spus el. „Trebuie să evităm o escaladare suplimentară. Un astfel de drum amenință Orientul Mijlociu, Europa și nu numai”, notează Rador.

UPDATE Primul scut anti-drone al Europei include tehnologii ce sunt testate în prezent în Ucraina. Inițiativa poloneză, realizată în colaborare cu Norvegia, va fi finanțată cu bani europeni, iar costul total este estimat la aproximativ 3,5 miliarde de euro.Polonia a decis să investească în cel mai avansat sistem anti-drone din Europa după ce Rusia a încălcat spațiul aerian al NATO în 2025. Inițiativa este realizată de un consorțiu polono-norvegian și a devenit și mai presantă odată cu atacul dronelor iraniene Shahed asupra Ciprului.Cu un cost de aproximativ 3,5 miliarde de euro, scutul anti-dronă dezvoltat de Polonia va fi finanțat prin împrumuturi UE în cadrul noului program Safe al UE. Acest lucru a cauzat însă tensiuni la Varșovia, scrie Financial Times. 

UPDATE Forțele ruse continuă să insiste în încercările de a captura orașele Pokrovsk și Mîrnohrad din regiunea Donețk, dar efectivele Corpului 7 de Intervenție Rapidă al Forțelor de Asalt Aerian ale Ucrainei frânează ofensiva și le provoacă pierderi rușilor. "Forțele de apărare zădărnicesc intențiile inamicului, provocând pierderi semnificative de personal și echipamente", a transmis unitatea ucraineană.

UPDATE Dronele ucrainene au lovit un depozit de drone Shahed pe aeroportul din Donețk, relatează Astra. Atacul a avut loc sâmbătă, iar armata ucraineană a difuzat recent imaginile. Dronele erau depozitate în noul terminal al aeroportului Prokofiev. Mai mulți specialiști veniți din zona economică specială Alabuga din Tatarstan, unde Rusia produce aceste drone, au fost răniți. Patru membri ai brigăzii ruse de drone Grom Kaskad au fost, de asemenea, răniți, relatează Nexta.

UPDATE Forțele ruse au atacat Ucraina cu 137 de drone în timpul nopții. Până la ora locală 8:00, forțele ucrainene de apărare aeriană au distrus și bruiat 122 de drone. 12 drone au lovit în 10 locuri. De asemenea, resturi de drone avariate au căzut în 10 locuri, au comunicat Forțele Aeriene ale Ucrainei.

UPDATE „Am avut o ședință cu echipa noastră de negociere. Este important că, în realitate, comunicăm 24/7 cu partea americană. În prezent, prioritatea partenerilor și întreaga atenție sunt concentrate asupra situației din jurul Iranului, iar din acest motiv întâlnirea care fusese planificată pentru această săptămână, la propunerea părții americane, este amânată. Totuși, Ucraina este pregătită pentru o întâlnire în orice moment, în formatul care poate ajuta și care va fi realist din punctul de vedere al încheierii războiului. Echipa a prezentat informații despre planurile părții ruse, în măsura în care acestea ne sunt cunoscute, în primul rând datorită activității serviciilor noastre de informații. Am însărcinat echipa să comunice încă o dată cu negociatorii americani pentru a confirma, în primul rând, disponibilitatea noastră pentru o cooperare strategică comună în domeniul securității, inclusiv pentru apărarea împotriva dronelor de atac, iar în al doilea rând pentru a reconfirma disponibilitatea noastră de a lucra în mod substanțial pentru încheierea războiului Rusiei împotriva Ucrainei”, a scris Volodimir Zelenski pe canalul său de Telegram.

UPDATE „Vedem că rușii încearcă acum să manipuleze situația din Orientul Mijlociu și din regiunea Golfului în favoarea agresiunii lor, precum și să transforme atacurile regimului iranian asupra vecinilor și asupra bazelor americane, de fapt, într-un al doilea front al războiului Rusiei împotriva Ucrainei și, mai larg, împotriva întregului Occident. Acest lucru nu trebuie permis. Răului nu trebuie să i se ofere oportunități de coordonare, însă protejarea vieții trebuie să fie coordonată clar. Tocmai pentru acest lucru lucrăm. Mulțumesc tuturor celor care ajută!”, a scris Volodimir Zelenski pe canalul său de Telegram.

UPDATE Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, a convocat luni o întâlnire la Kremlin pentru a discuta despre situația de pe piața mondială a petrolului și gazelor, notează Mediafax. Putin a declarat că războiul dintre SUA şi Israel împotriva Iranului a declanşat o criză energetică globală şi a avertizat că producţia de petrol dependentă de Strâmtoarea Ormuz ar putea înceta curând. Putin a afirmat că Rusia, „al doilea cel mai mare exportator de petrol din lume şi deținătoarea celor mai mari rezerve de gaze naturale”, este gata să colaboreze din nou cu clienții europeni dacă aceștia doresc să revină la o cooperare pe termen lung, scrie NewsWeek.

UPDATE Premierul Estoniei, Kristen Michal, a confirmat luni disponibilitatea țării sale de a discuta propunerea președintelui francez Emmanuel Macron privind extinderea garanțiilor nucleare ale Parisului la nivel european, relatează EFE. În timp ce inițiativa naște dezbateri în regiunea Mării Baltice, România adoptă o poziție de neangajare, reiterând încrederea în umbrela nucleară americană.

UPDATE Importurile europene de armament s-au triplat în intervalul 2021-2025 faţă de perioada precedentă de cinci ani din 2016 până în 2020, arată cel mai recent raport al Institutului Internaţional de Cercetări pentru Pace (SIPRI), citat luni de dpa, conform Agerpres. Conform documentului, livrările de armament la nivel mondial au crescut cu 9,2% faţă de cele două cincinale precedente. SIPRI estimează volumul de arme livrat, nu valoarea acestora, precizează dpa. Cantitățile de armament înregistrează fluctuații semnificative în funcție de comenzile din fiecare an, dar institutul urmăreşte tendințele pe termen lung, comparând una cu alta perioade de cinci ani.

UPDATE Orașul Huleaipole din regiunea sudică Zaporojie e pe cale să cadă în mâinile rușilor, dar forțele ucrainene aflate în zonă susțin că este o pierdere care „face parte din plan”. Pe de altă parte, în primele luni ale acestui an, forțele ucrainene au eliberat peste 400 kmp din teritoriul ocupat de Rusia în sudul țării, zădărnicind eforturile Moscovei de a lansa o ofensivă sudică, a declarat Volodimir Zelenski. Unitățile ucrainene au intrat în ofensivă în regiunile Zaporojie și Dnipropetrovsk, unde avansurile Rusiei s-au oprit, iar Kievul este mai optimist acum decât la sfârșitul anului trecut, notează Știripesurse.

UPDATE Autorităţile ucrainene au raportat că, în noaptea de 9 spre 10 martie, Rusia a atacat oraşul Harkiv. În urma loviturii unei drone, au fost avariate case dintr-un sector rezidențial privat din cartierul Holodnohirsk. Primarul orașului, Ihor Terehov, a informat că rușii au lansat mai multe lovituri asupra aceluiași cartier. Bombardamentele s-au soldat cu patru răniţi. Potrivit șefului Administrației Militare Regionale Harkiv, Oleh Sinehubov, este vorba despre trei femei de 58, 38 și 52 de ani și o fată de 17 ani, cărora medicii le-au acordat îngrijiri la fața locului. De asemenea, Sinehubov a precizat că, în urma atacului, au fost avariate trei case și un automobil, scrie Rador.

UPDATE Luni, în seria sa de interviuri și conferințe de presă despre război, Donald Trump a spus că Statele Unite iau în considerare relaxarea unor sancțiuni petroliere pentru a combate creșterea prețurilor. „Avem sancțiuni asupra unor țări. O să ridicăm acele sancțiuni până se rezolvă situația”, le‑a spus Trump jurnaliștilor. „Apoi, cine știe? Poate nu va mai fi nevoie să le reimpunem – va fi atâta pace”, a adăugat el. În aceeași conferință de presă, Trump a spus că a avut o convorbire „foarte bună” cu președintele rus Vladimir Putin, despre care a afirmat că „vrea să fie de ajutor”. Trump nu a precizat însă ce sancțiuni sau asupra căror țări ar putea fi ridicate, deși SUA au relaxat deja temporar unele sancțiuni pentru a permite Indiei să cumpere petrol rusesc blocat pe mare, scrie Rador.

UPDATE Președintele SUA, Donald Trump, a sugerat că administrația americană ar putea relaxa anumite sancțiuni petroliere impuse Rusiei, ca parte a unor măsuri menite să stabilizeze piețele energetice globale, afectate de războiul din Iran și de perturbările majore ale aprovizionării cu petrol. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă dedicate crizei din Orientul Mijlociu.

UPDATE Preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său american Donald Trump au discutat luni în cadrul unei conversații telefonice "sincere şi constructive" despre războiul din Iran şi cel din Ucraina, a anunţat Kremlinul, notează AFP, potrivit Agerpres. Aceasta a fost prima conversație între cei doi lideri de la ultima lor discuție telefonică din decembrie 2025. Potrivit lui Ușakov, apelul, care a durat aproximativ o oră, a avut loc la inițiativa Washingtonului, pentru a aborda „o serie de chestiuni extrem de importante legate de evoluția actuală a situației internaționale”. În ceea ce priveşte Ucraina, Vladimir Putin i-a oferit omologului său american "o descriere a situaţiei actuale de pe linia de contact, unde trupele ruse avansează cu mare succes", a explicat Uşakov. Putin a "evaluat pozitiv eforturile de mediere întreprinse" de Donald Trump pentru a încerca să găsească o soluție diplomatică la războiul din Ucraina, după mai multe runde de negocieri care până acum nu au reuşit să ducă la încetarea ostilităţilor.

UPDATE Președintele Donald Trump a confirmat convorbirea în cadrul unei conferințe de presă, unde a declarat că a avut o „discuție foarte bună” cu Vladimir Putin. Potrivit liderului de la Casa Albă, una dintre temele importante abordate a fost războiul din Ucraina și mai cu seamă „pacea din Ucraina”. Putin ar fi avansat mai multe propuneri pentru încheierea rapidă a conflictului din Iran. De asemenea, conform Reuters, administrația Trump ia în considerare relaxarea suplimentară a sancțiunilor asupra petrolului rusesc, scrie Gândul.

UPDATE Președintele Donald Trump a discutat luni seară la telefon cu liderul rus Vladimir Putin despre evoluțiile recente ale situației globale, după escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu. Consilierul prezidențial rus Iuri Ușakov, a confirmat pentru TASS, convorbirea dintre cei doi lideri. Potrivit consilierului prezidențial de la Kremlin, dialogul dintre cei doi lideri a fost „unul direct și constructiv”, în linie cu contactele anterioare dintre Washington și Moscova. Discuția dintre Donald Trump și Vladimir Putin ar fi vizat mai multe subiecte importante legate de situația internațională. „În această seară a avut loc un apel telefonic între președinții Rusiei și Statelor Unite. Conversația a fost una de lucru, deschisă și constructivă, așa cum se întâmplă de obicei în dialogul dintre liderii Rusiei și Statelor Unite”, a declarat Ușakov. Potrivit acestuia, apelul a fost inițiat de președintele american. „Donald Trump l-a sunat pe Vladimir Vladimirovici Putin pentru a discuta o serie de subiecte extrem de importante legate de evoluțiile recente ale situației globale”, a adăugat Ușakov. Oficialul rus a precizat că discuția a durat aproximativ o oră și că ambii lideri au convenit asupra necesității menținerii unor contacte regulate. „Președintele SUA a menționat că, așa cum s-a convenit anterior, contactele lor ar trebui să fie regulate”, a spus Ușakov, adăugând că „ambii lideri au spus că sunt pregătiți”.

UPDATE Unsprezece țări au cerut ajutorul Kievului pentru a contracara dronele iraniene Shahed în contextul războiului din Iran și al atacurilor continue ale Teheranului împotriva statelor din Golf, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski. El a explicat că Ucraina este dispusă să ajute, dar numai pe cei care ajută Kievul „să protejeze viețile ucrainenilor și independența Ucrainei”. „Unele solicitări au fost deja satisfăcute prin decizii concrete și sprijin specific”, a declarat Zelenski.

UPDATE Loviturile militare lansate de SUA și Israel împotriva Iranului au declanșat un nou șoc pe piețele energetice, iar efectele se văd deja în economia Rusiei. Creșterea bruscă a prețului petrolului îi oferă Kremlinului o gură de oxigen financiară exact în momentul în care costurile războiului din Ucraina începeau să apese tot mai greu asupra bugetului. Potrivit unei analize publicate de Politico, conflictul din Orientul Mijlociu riscă să transforme Moscova într-unul dintre principalii beneficiari ai escaladării regionale. După bombardarea unor instalații petroliere iraniene de către Israel, prețul petrolului de referință a depășit pragul de 100 de dolari pe baril, cel mai ridicat nivel din vara lui 2022, când piețele au reacționat la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina. Pentru Kremlin, această evoluție înseamnă venituri suplimentare substanțiale, într-un moment în care economia rusă era supusă unei presiuni tot mai mari din cauza sancțiunilor occidentale și a costurilor războiului, scrie Spotmedia.

UPDATE Sute de tineri croaţi s-au prezentat, luni, 9 martie, la centrele de recrutare, pentru serviciul militar obligatoriu. Croaţia eliminase această obligație în 2008, notează BBC. Croația a devenit, așadar, una dintre cele 10 țări NATO care au reintrodus serviciul militar obligatoriu, alăturându-se Greciei, Turciei, țărilor scandinave și țărilor baltice.

UPDATE La o săptămână după ce Donald Trump a calificat guvernul spaniol drept „groaznic” și a amenințat că va întrerupe relațiile comerciale cu Madridul, liderii Spaniei sunt în continuare furioși pe cancelarul german Friedrich Merz pentru că a rămas tăcut în Biroul Oval în timp ce președintele american își rostea tirada, scrie Politico.

UPDATE Premierul ungar Viktor Orban a declarat că țara sa este interesată de continuitatea existenței Ucrainei, deoarece e important pentru maghiari să existe "întotdeauna ceva" între Ungaria și Rusia. Orban a spus într-un discurs că, atunci când Ungaria era vecină cu Uniunea Sovietică, acest lucru nu era benefic pentru țară. "De aceea, suntem interesați nu de slăbirea Ucrainei, ci de consolidarea ei. Ar trebui să existe întotdeauna ceva – ați putea chiar să o numiți Ucraina – între Rusia și Ungaria. Privim lumea nu din perspectiva ucrainenilor, ci din perspectiva maghiarilor, iar securitatea maghiarilor poate fi garantată cu mai mult succes, dacă nu suntem vecini cu Rusia", a remarcat el. El a adăugat că acesta este motivul pentru care "Ucraina se poate baza întotdeauna pe sprijinul Ungariei". "Singura întrebare este cum vedem locul Ucrainei în această Europă. Nu vrem să-i lăsăm să intre în UE. Ei se comportă deja ca și cum ar fi membri. Cer, amenință și șantajează, chiar dacă nu sunt membri", a spus Orban. El a adăugat că Ungaria "nu vrea să vadă astfel de oameni, o astfel de țară în Uniune", ci va căuta un acord strategic între UE și Ucraina care să determine viitorul Ucrainei "într-un mod benefic pentru Europa și pentru noi, maghiarii", notează Spotmedia.

UPDATE Tensiunile diplomatice dintre Kiev și Budapesta cresc după reținerea convoiului ucrainean care transporta numerar și aur din Austria spre Ucraina, relatează Mediafax. Ambasadorul Ungariei în Ucraina, Antal Heizer, a fost convocat luni, la Ministerul Afacerilor Externe de la Kiev, unde autoritățile ucrainene au prezentat un protest oficial.

UPDATE Suedia își intensifică pregătirile pentru posibile crize sau conflicte și își îndeamnă cetățenii să facă stocuri de produse esențiale, inclusiv combustibil, alimente și generatoare electrice, scrie Novinite. Guvernul a alocat 1,4 miliarde de coroane suedeze autorităților locale pentru consolidarea apărării civile și a rezilienței la nivel local, a anunțat luni ministrul Apărării Civile, Carl-Oskar Bohlin. Cinci milioane de exemplare ale ghidului suedez de 32 de pagini, intitulat „În caz de criză sau război” (If Crisis or War Comes), au fost distribuite în locuințele din întreaga țară. Publicația oferea îndrumări detaliate privind stocarea produselor esențiale și localizarea adăposturilor sigure în cazul în care ar izbucni un război.