13 august 2024, ora 14:47

Negocierile cu UE pe primul grup de capitole ar putea începe în primele luni ale anului 2025. Vicepremiera Cristina Gherasimov susține că în prezent are loc cea de-a doua etapă screening-ului bilateral, după care Comisia Europeană va raporta despre concordanța legislației naționale cu cea europeană. Aproximativ în luna ianuarie, acest raport urmează prezentat Consiliului UE,  după care urmează o decizie privind începerea negocierilor. 

Într-un interviu pentru postul public de televiziune, Cristina Gherasimov a declarat că în luna iulie a început cea de-a doua etapă a screening-ului prin care se identifică diferențele dintre legislația europeană și cea națională.

„Până în luna mai, timp de patru luni am încheiat prima perioadă de screening, cel explicativ unde noi am făcut cunoștință cu legislația europeană, iar acum, în cea de-a doua etapă, urmează ca experții Comisiei Europene să facă cunoștință cu legislația noastră națională. În această etapă, grupuri de funcționari publici vor merge la Bruxelles sperăm mai multe întrevederi să aibă loc și la Chișinău prin care urmează acest schimb de informații să prezentăm legislația națională pe fiecare capitol în parte din cele 33 de capitole  și două criterii”,  a menționat Gherasimov. 

Negociatoarea șefă din partea Republicii Moldova, despre negocierile de aderare la UE a declarat că există un calendar bine pus la punct în această privință care va dura aproximativ 12-18 luni. Prima sesiune a avut loc în luna iulie, a doua va avea loc în a doua jumătate a lunii septembrie. Următoarea etapă este cea de deschidere a negocierilor propriu zise. 

„În momentul în care finalizăm primul grup de capitole, așa zis Cluster 1 ce țin de valorile fundamentale, Comisia Europeană urmează să elaboreze un raport de evaluare (...), iar acest raport urmează să fie prezentat Consiliului Uniunii Europene, iar Consiliul în baza acestui raport, urmează să ia decizia dacă și când anume va deschide negocierile propriu zise pentru primul grup de capitole. Deci noi sperăm undeva în luna ianuarie deja acest raport să fie prezentat Consiliului,  după care urmează o decizie. Și sperăm în primele luni ale anului următor să avem începutul negocierilor propriu-zise”, a punctat vicepremiara.

Potrivit ei, din acea etapă țara noastră intră în câteva niveluri de discuții cu Comisia Europeană și cu statele membre unde continuă avansarea cu screening-ul bilateral pe capitolele care încă nu au fost acoperite, iar paralel vor începe negocierile pe grupuri de capitole. 

Primele capitole de negocieri care vor fi deschise includ justiția, democrația, administrația publică, finanțele și economia.

01 martie 2025, ora 01:29

Confruntarea tensionată dintre președintele ucrainean Volodimir Zelenski și președintele american Donald Trump în Biroul Oval era inevitabilă, afirmă analistul politic ucrainean Volodimir Fesenko. Expertul consideră că întâlnirea a reprezentat un punct de fierbere în relațiile bilaterale și un dezastru diplomatic în cadrul negocierilor.

„Tactica lui Trump și a lui J.D. Vance: Presiunea asupra lui Zelenski înainte de începerea negocierilor pentru a demonstra cine este șeful. Aceasta a avut efectul opus – a dus la o descărcare emoțională, la pierderea controlului asupra situației și, în cele din urmă, la un eșec total al negocierilor. Dacă trebuie să o numim înfrângere, este o înfrângere pentru ambele părți”, a declarat Fesenko pentru AFP.

Analistul subliniază că politica fundamentală a Statelor Unite față de războiul ruso-ucrainean se schimbă radical. „SUA nu mai este aliatul Ucrainei”, afirmă el, indicând că procesul a început mai devreme, iar votul recent din cadrul ONU a fost doar un semnal clar al acestei tranziții.

„Trebuie să reamintim că nu mai există sprijin economic sau militar pentru Ucraina. De când Trump a devenit președinte, nu mai există ajutor economic sau militar. Americanii ar putea bloca furnizarea anumitor tipuri de arme, ar putea bloca diverse canale de comunicare, iar chiar dacă au negat anumite amenințări, ele totuși au existat”, a explicat expertul.

Conform analizei sale, presiunea asupra Ucrainei se manifestă prin blocarea sprijinului militar și informațional, ceea ce poate avea consecințe grave. „Aceasta este o criză în relațiile bilaterale dintre SUA și Ucraina. Din păcate, această criză ar putea duce la o ruptură completă a relațiilor de parteneriat dintre cele două țări – un lucru pe care americanii însăși l-au sugerat deja”, a avertizat Fesenko.

Potrivit expertului, SUA ar putea continua să joace un rol de intermediar în conflictul ruso-ucrainean, dar, în actualele condiții de criză, nu mai pot fi considerați intermediari de încredere. „Aceasta este o nouă realitate în cadrul negocierilor”, a concluzionat Fesenko.

TV8.md amintește că întâlnirea de la Casa Albă dintre președintele SUA, Donald Trump și cel al Ucrainei, Volodimir Zelenski s-a încheiat cu eșec. Trump scrie pe rețeaua socială Truth că discuțiile s-au finalizat fără niciun acord și îl acuză pe președintele Ucrainei că nu respectă Statele Unite.

Iar liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski, a mulțumit administrației de la Washington și poporului american pentru sprijin, dar a reamintit că Ucraina are nevoie de o pace justă. 

La scurt, oficialii de rang înalt ai UE l-au asigurat pe Volodimir Zelenski, de sprijinul neclintit al Europei, în timp ce principalul diplomat al blocului a pus sub semnul întrebării leadershipul continuu al Americii în Occident.