21 august 2024, ora 09:00

Aproape 700 de angajați ai Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova” au demisionat în ultimele cinci luni pentru că nu și-au primit salariile. Alți peste cinci mii de angajați încă își așteaptă lefurile pe care nu le-au mai primit din luna martie. Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova solicită intervenția prim-ministrului pentru soluționarea situației.

Potrivit Federației Sindicale a Feroviarilor, din martie până în prezent, în jur de 700 de angajați de la Calea Ferată au demisionat. Același exemplu îl urmează și alți angajați, de la Bălți, de exemplu. Eduard Groza activează la nodul feroviar Bălți de peste 20 de ani. Bărbatul speră să-și primească restanțele salariale cât mai repede. În caz contrar, ia în calcul o demisie, la fel ca alți colegi de-ai săi.

„Din ceea ce știu, din ce am vorbit cu băieții... azi, mâine vor să plece doi. Azi, mâine, ei pleacă, doar din cei care îi știu eu. Situația este jalnică: martie, aprilie, mai, iunie, iulie, salariu încă nu am primit. Abia a început să dea pentru aprilie”, a declarat electromecanicul superior al nodului feroviar Bălți, Eduard Groza.

Președintele Federației Sindicale a Feroviarilor, Ion Zaporojan, susține că autoritățile au început să plătească lefurile la doar trei din cele 35 de filiale ale CFM, dar și acolo s-au oprit din lipsă de bani. Acum restanțele salariale la întreprindere trec de 130 de milioane de lei. 

„Ieri s-a închis salariul pe luna martie trei filiale din 35 și s-a achitat la două filiale din 35 pentru luna aprilie. Au mai rămas încă 33, aprilie, mai, iunie și jumătate de iulie, patru luni aproape. Suma datoriilor constituie la ziua de azi 131 milioane de lei”, a declarat președintele Federației Sindicale a Feroviarilor, Ion Zaporojan.

Sindicaliștii spun că, deși au oferit anterior soluții pentru soluționarea problemei, nu au fost auziți. Acum aceștia cer implicarea directă a prim-ministrului Dorin Recean.

„Noi ca să acoperim toate cheltuielile trebuie să avem tranzitul care trecea din Ucraina spre România. Acest tranzit acum nu este pentru că Ucraina transportă totul prin porturile lor. Statul trebuia încă din luna februarie să includă în buget pentru întreținerea infrastructurii 400 de milioane de lei. Și pentru transportarea călătorilor 80 de milioane de lei. Dacă este cale ferată, întreprindeți ceva, dacă nu, închideți și nu chinuiți oamenii nouă ani de zile”,  a declarat președintele Federației Sindicale a Feroviarilor, Ion Zaporojan.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, ne-a comunicat că Executivul este în căutare de soluții.

„Ce facem la etapa actuală este căutare de soluții în cooperare cu administrația acestei companii, astfel încât, aceste salarii restante să fie achitate la angajați. Poziția Guvernului este principială în acest sens. Ne dorim ca, din potențialul care există acum la companie să fie identificate soluții pentru angajați”. 

Precizăm că CFM se confruntă de ani buni cu probleme la achitarea salariilor. În 2020 întreprinderea a ajuns în prag de faliment, iar angajații au protestat în mai multe raioane. Din 2020 numărul angajaților a fost redus de la aproape zece mii la cinci mii 600. 

26 decembrie 2024, ora 19:52

Parlamentul a instituit moratoriu la plata datoriilor pentru fermierii afectați de seceta din acest an. Inițiativa legislativă a fost elaborată de deputatul PAS, Viorel Barda, care susține că legea aprobată anterior de Parlament cu privire la măsurile de sprijin pentru fermieri nu a avut impactul scontat, fapt ce a impus revizuirea acesteia. Potrivit documentului, din momentul intrării în vigoare a respectivei legi și până la data de 31 octombrie 2025, va fi instituit un moratoriu la plata datoriilor restante, inclusiv a majorărilor și a penalităților datorate de fermieri în raport cu creditorii lor.

Documentul prevede și revizuirea criteriilor de eligibilitate pentru debitorii fermieri. Astfel, vor putea beneficia de aceste măsuri protective agricultorii a căror culturi agricole au fost prejudiciate în proporție de cel puțin 40 % din roadă pe o suprafață de cel puțin 40 % de terenurile deținute. De asemenea, va fi introdus un criteriu nou, potrivit căruia de aceste măsuri vor beneficia și fermierii care au în gestiune cel mult 1800 de hectare. Un alt criteriu stabilește ca debitorii fermieri să nu fie în procedură de insolvabilitate confirmată printr-o hotărâre a instanței de insolvabilitate.

Actul mai prevede revizuirea termenului în care agricultorii vor trebui să notifice creditorii despre cazul de afectare a culturilor agricole și vor invoca suspendarea obligativității de plată a datoriilor restante. Această notificare va putea fi realizată până la data de 28 februarie 2025.

Totodată, vor fi suspendate actele de executare silită sau alte măsuri de recuperare a creanțelor. De asemenea, nu vor putea fi înaintate cereri de intentare a procedurii de insolvabilitate pentru datoriile scadente, ce reies din contractele de credit și leasing încheiate până la 1 septembrie 2024 cu bănci, organizații de creditare nebancară sau asociații de economii și împrumut. Această prevedere se referă și la datoriile ce reies din contractele de vânzare-cumpărare sau de furnizare a produselor fitosanitare și a semințelor folosite la înființarea culturilor agricole încheiate până la 1 septembrie 2024.

Noile prevederi stabilesc și interdicția, până la 31 octombrie 2025, de cesionare a creanțelor, fără acordul debitorului. În aceeași ordine de idei, este prevăzut că datoriile și plățile suspendate nu vor fi raportate în Birourile istoriilor de credit și vor putea fi renegociate cu creditorii.

Proiectul de modificare a Legii nr.  240/2024 cu privire la unele măsuri de sprijin pentru fermieri în legătură cu seceta din anul 2024 a fost adoptat cu 71 de voturi ale deputaților.