Prim-ministrul Indiei, Narendra Modi, s-a întâlnit vineri, 23 august, la Kiev, cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, pe care l-a sfătuit să negocieze cu Vladimir Putin pentru a restabili pacea în Ucraina  şi s-a oferit să acţioneze ca un prieten pentru a ajuta la acest proces. Populația din nordul județului Tulcea, România, a fost avertizată noaptea trecută cu privire la posibilitatea căderii unor obiecte pe teritoriul național, după ce Ministerul Apărării Naționale a identificat drone care se apropiau de România. Mesajul a fost transmis la ora 1:00, iar alarma aeriană a încetat după 43 de minute, notează Rador.

Poliția Națională a Ucrainei a avertizat că Rusia ar putea lansa atacuri masive cu rachete, de Ziua Drapelului și de Ziua Independenței, în perioada 23-24 august. În acest sens, autorităţile au făcut apel la cetățeni să aibă grijă de propria siguranță, să ţină cont de alertele de raid aerian și să rămână în adăposturi, să nu atingă obiecte suspecte şi să raporteze poliției orice încălcare a legii și a ordinii publice. Candidata Kamala Harris a promis, la acceptarea învestirii, în încheierea Convenţiei partidului său, să die ”ferm alături de Ucraina”, relatează AFP. Şeful diplomaţiei Uniunii Europene, Josep Borrell, a calificat vineri drept „foarte îngrijorătoare” şi „o veste proastă” decizia Berlinului de a-şi reduce la jumătate anul viitor ajutorul militar pentru Ucraina, transmite AFP.

UPDATE Incursiunea trupelor ucrainene în regiunea rusă Kursk a scos la iveală problema gestionării crizelor de către preşedintele Putin. Istoricul liderului de la Kremlin în aceste cazuri recente din Rusia dezvăluie o latură mai puţin cunoscută a personalității sale: indeciziile și paralizia în gestionarea crizelor, scrie CNN într-o analiză publicată astăzi, 23 august.

UPDATE SUA au impus, vineri, sancţiuni împotriva a încă 400 de entităţi şi indivizi pentru susţinerea efortului de război rus în Ucraina, a anunţat Departamentul de Stat. Sunt vizate inclusiv firme chineze despre care oficiali americani cred că ajută Moscova să ocolească sancţiunile occidentale, relatează Reuters, potrivit Agerpres. 

UPDATE Preşedintele rus Vladimir Putin a sărutat un Coran aurit „cartea sfântă a islamului”, în Moscheea Albă de la Shali, în timpul unei vizite în Cecenia, o republică rusă majoritar musulmană, un gest surprinzător, la prima vedere, al liderului de la Kremlin, potrivit unei înregistrări video postată pe Telegram de către liderul cecen Ramzan Kadîrov, scrie Ziare.com.

UPDATE Garda Naţională rusească spune că cei patru deţinuţi care luaseră ostatici personalul închisorii din Volgograd au fost „neutralizaţi”, iar situaţia este sub control, scrie DW. Cei patru deţinuţi ar fi militanţi ai aşa-numitei grupări „Statul Islamic” (SI).

UPDATE Forţele speciale ruseşti au luat cu asalt vineri, 23 august, închisoarea din Volgograd pentru a elibera ostaticii capturaţi de deţinuţi înarmaţi cu cuţite, care s-au identificat ca fiind militanţi ai Statului Islamic, potrivit canalelor ruseşti de ştiri care au legături cu serviciile de aplicare a legii, relatează Reuters.

UPDATE Norvegia a anunţat vineri că a aprobat ca muniţie de artilerie norvegiană să fie produsă în Ucraina, ca parte a eforturilor de a intensifica sprijinul acordat Kievului în fața invaziei ruse, scrie Adevărul.

UPDATE Prim-ministrul indian Narendra Modi a declarat vineri că ţara este „puternic favorabilă păcii” între Ucraina şi Rusia şi a promis un important ajutor umanitar Kievului, relatează AFP şi Reuters, transmite G4Media.

UPDATE Premierul indian Narendra Modi, aflat în vizită la Kiev, l-a îndemnat vineri pe preşedintele Volodimir Zelenski să se aşeze la masa negocierilor cu Rusia pentru a pune capăt războiului din Ucraina şi s-a oferit să acţioneze ca un prieten pentru a ajuta la aducerea păcii, relatează Reuters, citată de News.ro.

UPDATE Mai mulţi deţinuţi au luat ostatici agenţi din penitenciar, vineri, într-o închisoare din regiunea Volgograd din sud-vestul Rusiei, au anunţat autorităţile, adăugând că există victime, informează AFP, preluată de Agerpres. În timpul unei comisii disciplinare la colonia penală nr. 19, „mai mulţi deţinuţi au luat ostatici angajaţi”, a precizat Serviciul Federal al Penitenciarelor (FSIN) într-un comunicat transmis pe Telegram. Conform sursei citate, există „victime” şi sunt în derulare „operaţiuni” pentru eliberarea ostaticilor. Media de stat ruse, citate de Reuters, relatează că un angajat al închisorii a fost ucis.

UPDATE Pe măsură ce incursiunea ucrainenilor în Kursk continuă pentru a treia săptămână la rând, civilii ruși din regiune își exprimă disprețul pentru față modul în care guvernul rus a încercat să minimalizeze atacul. Mulți dintre ei au declarat pentru publicația The Moscow Times că se simt abandonați de autorități. „Pentru Rusia, suntem doar o bucată de hartă. Pentru ucraineni, suntem dușmani care susțin regimul lui Putin. Fiecare aici este pe cont propriu”, spune o locuitoare din Kursk, scrie Digi24.

UPDATE Vytautas Landbergis, cunoscut pentru rolul său crucial în obținerea independenței Lituaniei față de Uniunea Sovietică, la sfârșitul anilor ’80 și începutul anilor ’90, spune că se teme că lecțiile acelei lupte pentru independență nu au fost învățate de Occident, conform Politico.

UPDATE Parlamentul Croaţiei a respins la limită, vineri după-amiază, un proiect care prevedea participarea ţării la Misiunea Uniunii Europene de susţinere a armatei ucrainene, inclusiv prin instruirea militarilor în state europene, notează Mediafax.

UPDATE Un contraatac al Ucrainei care a provocat pierderi grele trupelor ruse a permis armatei ucrainene să avanseze doi kilometri pe teritoriul controlat de forţele ruse în regiunea Lugansk din estul ţării, transmite EFE, care citează informaţii furnizate de serviciul de presă al Brigăzii 3 de asalt, responsabilă pentru această acţiune militară, transmite G4Media.

UPDATE Josep Borrell, șeful diplomaţiei Uniunii Europene, a calificat vineri, 23 august, drept foarte îngrijorătoare şi o veste proastă decizia Berlinului de a-şi reduce la jumătate anul viitor ajutorul militar pentru Ucraina, transmite AFP.

UPDATE Oamenii legii anunță deconspirarea unei scheme infracționale, care implică uzurpare de identitate și estorcare de bani, desfășurată pe teritoriul Republicii Moldova. Astfel, mai mulți escroci, deghizați în polițiști de frontieră, au oprit ucraineni în trafic și le-au obligat să achite câte 500 de dolari ca să nu fie deportați.

UPDATE Parlamentul bulgar a adoptat în cele din urmă acordul privind livrarea de arme, echipamente şi muniţii către Ucraina. Documentul a fost aprobat cu 166 de voturi pentru şi 48 împotrivă, cu opoziţia Partidului Socialist Bulgar şi a partidului ultranaţionalist „Renaşterea”, anunţă sursa citată. Reuters a relatat că parlamentul bulgar votase pe 9 decembrie pentru aprobarea unei liste de arme propuse de guvernul interimar al ţării. Lista este clasificată, dar se înţelege că livrarea va consta în principal în arme de calibru mic şi muniţie, scrie Mediafax.

UPDATE Comisia Europeană a activat aşa-numita „frână de urgenţă” pentru mierea provenită din Ucraina. În acest context, Bruxelles va aplica din nou taxe în Uniunea Europeană pentru acest produs, până în 5 iunie 2025, a anunţat, vineri, un purtător de cuvânt al Executivului comunitar, relatează agenţia EFE.

UPDATE O înregistrare video publicată pe rețelele sociale arată desfășurarea unei lupte între blindate ucrainene și rusești în regiunea Kursk, unde armata ucraineană desfășoară acțiuni de luptă de aproape două săptămâni pe teritoriul Federației Ruse. Imaginile arată cum, în haosul bătăliei, un blindat rusesc ajunge să tragă, de la câțiva metri distanță, într-un alt blindat al Moscovei, în încercarea de a lovi o mașină de luptă ucraineană, aflată în apropiere, scrie Digi24.

UPDATE Pentagonul a emis o declarație oficială prin care Statele Unite vor permite Ucrainei să folosească arme americane în timpul operațiunii Kursk, Rusia, notează NewsWeek. Acest lucru este necesar pentru ca ucrainenii să se poată apăra împotriva atacurilor din regiunea de frontieră a Federației Ruse, a declarat secretarul de presă adjunct al Pentagonului, Sabrina Singh.

UPDATE Războiul Rusiei, ajuns la 30 de luni de la începutul invaziei din 24 februarie 2022, se află într-o continuă dinamică. Mai multe brigăzi de elită ucrainene au fost acum desfășurate în regiunea rusă Kursk, dar Zelenski și liderii militari au așteptat o săptămână înainte de a comenta și încă nu au dezvăluit obiectivele secrete ale operațiunii, notează Ziare.com.

UPDATE Premierul indian Narendra Modi a sosit vineri, 23 august, la Kiev pentru o vizită istorică ce ar trebui să permită avansarea eforturilor diplomatice pentru o soluţionare paşnică a invaziei ruse în Ucraina, relatează AFP.

UPDATE Premierul indian Narenda Modi a sosit vineri în Ucraina unde urmează să discute cu Volodimir Zelenski despre „întărirea cooperării bilaterale și schimburi de opinii privind soluționarea pașnică a conflictului actual din Ucraina”. „Ca prieteni și parteneri, sperăm pentru restabilirea rapidă a păcii și stabilitate în regiune”, a subliniat premierul indian, notează HotNews.

UPDATE Forţele ruse au lansat 16 drone kamikaze peste Ucraina aseară, dintre care 14 au fost doborâte de apărarea antiaeriană a Kievului şi două nu şi-au atins obiectivele: Forţele aeriene ucrainene au anunţat acest lucru pe Telegram, adăugând că ruşii au atacat şi cu două Iskander-M. Rachete balistice /KN-23 din regiunea Voronej. Dronele distruse au fost interceptate în regiunile Cherkasi, Kirovohrad, Poltava şi Sumi. Forţele Aeriene precizează că urmele celor două drone ruseşti rămase s-au pierdut şi nu s-au primit informaţii cu privire la posibila distrugere a acestora.

UPDATE Înaintarea trupelor ruse spre Pokrovsk a dus la retragerea trupelor ucrainene de pe pozițiile din sud-estul Pokrovskului, iar trupele ruse nu și-au atins obiectivul de încercuire tactică a forțelor ucrainene din zonă, scrie Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), citat de cotidianul ucrainean Pravda.

UPDATE Negocierile care vizează garantarea aprovizionării pe termen lung cu ţiţei a Ungariei se apropie de final, deşi Comisia Europeană nu a făcut nimic împotriva măsurilor ucrainene care ameninţă atât securitatea energetică a Ungariei, cât şi cea a Slovaciei - a declarat miercuri ministrul ungar al afacerilor externe şi al comerţului exterior, Péter Szijjártó, la Budapesta, potrivit Rador.

UPDATE Președintele Vladimir Putin ar fi decis deja asupra răspunsului Moscovei la operațiunea militară desfășurată de Ucraina pe teritoriul Rusiei în regiunea Kursk. Anunțul a fost făcut de ambasadorul rus din SUA, Anatoli Antonov, care a promis că ucrainenii trebuie să se aștepte la pedepse severe. „Vă spun sincer că președintele (Putin, n.r.) a luat o decizie. Sunt ferm convins că toată lumea va fi aspru pedepsită pentru ceea ce s-a întâmplat în regiunea Kursk”, a declarat ambasadorul Rusiei la Washington, Anatoli Antonov, citat de Digi24.

UPDATE Marea Britanie. Abia plecat de la comanda Statului Major General, generalul Patrick Sanders avertizează că “războiul cu Rusia devine inevitabil, cu excepția cazului în care ne vom reface stocurile de armament și muniții, secătuite de livrările către Ucraina”, notează Biziday. Generalul Sanders a pus în context global amenințarea rusească, explicând faptul că Armata Chinei a primit ordin să fie pregătită până în 2027 să invadeze Taiwan, într-o probabil aliniere cu Rusia, “ceea ce creează un punct de pericol acut în jurul anului 2028 sau pe acolo”.

UPDATE Deși pierderile rușilor de la baza Marinovka nu pot fi estimate deocamdată cu exactitate, ceea ce se știe este faptul că aici se aflau circa 30 de aeronave de ultimă generație Suhoi Su-34 și Su-35. După ce una sau mai multe drone ucrainene au lovit baza, explozii în lanț înregistrate, precum și imagini din satelit, au sugerat faptul că cel puțin munițiile stocate au fost distruse.

UPDATE Forţele de Apărare ale Ucrainei au atacat joi bază aeriană „Marinovka” din regiunea rusă Volgograd. Potrivit portalului Defense Express, aerodromul „Marinovka” este singurul din Rusia unde au fost construite adăposturi pentru avioane. Baza aeriană lovită de ucraineni este situată la 450 de kilometri de linia frontului. Aerodromul este situat la 200 de kilometri de Kazahstan, iar distanța până la Ucraina este de 270 de kilometri. „Marinovka” este cunoscută pentru faptul că este singurul dintre toate aerodromurile de lângă Ucraina unde rușii au construit adăposturi pentru avioane, scrie G4Media.

UPDATE NATO a crescut nivelul de securitate la baza sa aeriană din Geilenkirchen, în vestul Germaniei, din cauza unei potențiale ameninţări, a anunţat baza într-un comunicat difuzat în noaptea de joi spre vineri, 23 august, pe contul său de pe platforma X, relatează AFP.

UPDATE India a depășit China în iulie, devenind cel mai mare importator de petrol rusesc la nivel mondial, deoarece rafinăriile chineze au redus achizițiile din cauza marjelor de profit mai scăzute din producția de combustibili, potrivit unei analize comparative a datelor de import, transmite Reuters.

UPDATE Guvernatorul regiunii Krasnodar, Veniamin Kondratiev, a anunțat că autoritățile au salvat patru membri ai echipajului feribotului feroviar care transporta combustibil și care s-a scufundat în portul Kavkaz. El nu a precizat câte persoane se aflau la bord.

UPDATE Un feribot care transporta 30 de vagoane-cisternă, încărcate cu combustibil, a luat foc într-un port din regiunea Krasnodar, în sudul Rusiei. Martorii au înregistrat, de pe mal sau de pe alte ambarcațiuni, explozii și flăcări uriașe. Nava avea ca destinație Crimeea. Din cauza incendiului, podul Kerci, aflat in apropiere, care leagă peninsula de Rusia, a fost închis temporar. Potrivit bloggerilor de război, feribotul rusesc ar fi fost lovit de o rachetă antinavă ucraineană. 

UPDATE Ungaria şi-a reînnoit apelul pentru o „încetare a focului” după incursiunea militară a Ucrainei în regiunea Kursk din Rusia, a declarat Gergely Gulyas, şeful de cabinet al premierului Viktor Orban, pe 22 august. Vorbind într-o conferinţă de presă la Budapesta, Gulyas a subliniat poziţia „pro-pace” a Ungariei, menţionând că Ucraina „nu doar se apără, ci şi atacă”. El a reiterat dorinţa Ungariei pentru o încetare a focului şi pentru pace, poziţie care contrastează puternic cu sprijinul ferm al altor aliaţi occidentali, inclusiv al Uniunii Europene, pentru dreptul Ucrainei de a se apăra împotriva agresiunii ruse, potrivit Mediafax.

UPDATE SUA urmează să anunţe un nou pachet de ajutoare militare pentru Ucraina, în valoare de aproximativ 125 de milioane de dolari, conform unui raport al Associated Press din 22 august. Pachetul, care se aşteaptă să fie dezvăluit pe 23 august, va include o varietate de echipamente militare, cum ar fi rachete HIMARS, sisteme antitanc Javelin, sisteme contra-dronă şi contra-electronică, precum şi obuze de artilerie de calibru 155 mm şi 105 mm.

UPDATE De la începutul invaziei Rusiei în Ucraina, pe 24 februarie 2022, Rusia a pierdut 605.330 de trupe, conform raportului Statului Major al Forţelor Armate ale Ucrainei, publicat pe 23 august. Această cifră include 1.119 victime ale forţelor ruseşti din ultimele 24 de ore, potrivit Mediafax. Raportul detaliază, de asemenea, pierderile semnificative de echipamente ale Rusiei, incluzând 8.533 de tancuri, 16.599 de vehicule blindate de luptă, 23.329 de vehicule şi rezervoare de combustibil, 17.307 sisteme de artilerie, 1.167 de sisteme de lansare multiplă de rachete, 932 de sisteme de apărare aeriană, 367 de avioane, 328 de elicoptere, 14.025 de drone, 28 de nave şi ambarcațiuni şi un submarin.

UPDATE Centrala nucleară Zaporozie, situată pe teritoriul ucrainean dar controlată de Rusia, funcționează normal după ce sistemele sale automate au oprit o linie de înaltă tensiune, a declarat vineri compania nucleară rusă Rosatom, citată de Reuters.

UPDATE Pe 22 august, Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) l-a acuzat în absenţă pe un preot din cadrul Bisericii Ortodoxe Ucrainene a Patriarhiei Moscovei (UOC-MP) din Oblastul Luhansk ocupat de colaborare cu autorităţile de ocupaţie ale Rusiei. Preotul, care este şi bijutier, este acuzat că a ajutat forţele ruseşti prin furnizarea de obiecte valoroase pentru decorarea sediilor diecezane şi prin realizarea de insigne pentru forţele de ocupaţie şi Serviciul de Securitate al Rusiei (FSB), potrivit Mediafax.

UPDATE Forțele aeriene ucrainene au anunțat joi că au folosit o bombă GBU-39 de fabricație americană pentru a lovi un post de comandă rusesc în regiunea Kursk din Rusia, unde Ucraina a lansat un atac transfrontalier, relatează Reuters. În discursul prin care a acceptat candidatura în alegerile prezidențiale, Kamala Harris și-a reiterat susținerea pentru Ucraina.

UPDATE Rusia a lansat un atac cu bombe ghidate asupra regiunii Sumî, din nord-estul Ucrainei, la granița cu regiunea rusă Kursk, în urma căruia două persoane au fost ucise, au anunțat autoritățile, scrie Gândul.

UPDATE Donald Trump a fost o țintă ușoară pentru președintele rus Vladimir Putin, potrivit fostului consilier pentru securitate națională al lui Trump, din perioada 2017-2018. H.R. McMaster scrie în cartea sa viitoare, ”At War With Ourselves: My Tour of Duty in the Trump White House” (”În război cu noi înșine: Turul meu de serviciu la Casa Albă a lui Trump), ce va fi lansată pe 27 august 2024, că Putin s-a folosit de „ego-ul și nesiguranța” lui Trump pentru a-l influența, în postura de președinte, potrivit New Republic, scrie Ziare.com.

UPDATE Refugiații din regiunea Transcarpatia din sud-vestul Ucrainei sunt evacuați din adăposturile din Ungaria după ce guvernul ungar a adoptat un decret care înăsprește condițiile pentru refugiații ucraineni, potrivit Radio Europa Liberă și Radio Liberty.

UPDATE Ambasadorul Federației Ruse în România, Vladimir Gheorghievici Lipaev, a anunțat că va veni la Iași, la Cimitirul Eternitatea, pe data de 23 august, „pentru a depune o coroană la mormântul eroilor care au eliberat Iașul și România de naziști”. Rușii „nu au eliberat pe nimeni, nu sunt eliberatorii noștri”, protestează Claudiu Topor de la Facultatea de Istorie din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) din Iași, în dialog cu publicația locală „Ziarul de Iași”, după ce Ambasada Rusiei în România a decis să organizeze un eveniment la Iași cu ocazia zilei de 23 august, când România a întors armele în Al Doilea Război Mondial.

UPDATE SUA au aprobat vânzarea de rachete AIM-120 AMRAAM către România, pentru a oferi capabilităţi aer-aer avansate pentru Forţele Aeriene Române, vânzarea iniţială fiind evaluată la aproximativ 180 de milioane de dolari, cu opţiunea de a achiziţiona rachete suplimentare, transmite Ambasada americană la Bucureşti.

UPDATE Joi seara, la Chicago, Kamala Harris a acceptat nominalizarea Partidului Democrat la alegerile prezidențiale din SUA. A ales un discurs foarte scurt față de tradiția celorlalți candidați, de doar 35 de minute, în care a intenționat să fie clară și sobră. „Trump a amenințat cu abandonarea NATO. L-a încurajat pe Putin să ne invadeze aliații. A spus că Rusia poate – citez – „să facă ce naiba vrea”. Cu cinci zile înainte ca Rusia să atace Ucraina, m-am întâlnit cu președintele Zelenski pentru a-l avertiza cu privire la planul Rusiei de a invada”, a povestit Kamala Harris. „Am contribuit la mobilizarea unui răspuns global – peste 50 de țări – pentru a ne apăra împotriva agresiunii lui Putin. Iar în calitate de președinte, voi fi puternic alături de Ucraina și de aliații noștri din NATO”, a continuat ea. A fost, după cum a observat NYT, „singura parte din dosarul lui Biden la care Harris s-a conectat în mod explicit. E vorba despre efortul de a crea o coaliție împotriva invaziei rusești din Ucraina. Este cea mai puțin controversată parte a dosarului lui Biden”.