Ucraina va pune punct acordului de tranzit al gazelor rusești, care expiră la sfârșitul anului. Potrivit lui Volodimir Zelenski, în prezent, Kievul caută soluții alternative pentru a sprijini funcționarea sistemului ucrainean de transport al gazelor. Între timp, Ministerul Energiei de la Chișinău anunță că are un plan anticriză în contextul în care gazele rusești ar putea să nu mai ajungă în regiunea transnistreană, unde sunt folosite la producerea energiei electrice inclusiv pentru malul drept al Nistrului.
Șeful statului ucrainean a declarat că „Nimeni nu va prelungi acordul cu Rusia, acesta este un acord încheiat. În ceea ce privește tranzitul de gaze de la alte companii, dacă cererea unora dintre colegii noștri europeni continuă, vom lua în considerare cererile lor”.
Cu toate acestea, Zelenski afirmă că Ucraina este pregătită să ia în considerare cererile companiilor europene pentru ca sistemul ucrainean de transport al gazelor să continue să funcționeze. Precizările au fost făcute în timpul unei conferințe de presă, relatează un corespondent Ukrinform pentru financialintelligence.ro.
Între timp, Ministerul Energiei Republicii Moldova declară într-un comunicat că: „are un plan de acțiuni pentru prevenirea situațiilor de criză pe piața energiei electrice”.
Ministerul Energiei anunță că planul de acțiuni a fost elaborat în conformitate cu regulile și cu sprijinul Uniunii Europene și PNUD Moldova. Planul se bazează pe o evaluare națională, dar și una regională a riscurilor referitoare la securitatea aprovizionării cu energie electrică. Pe baza scenariilor identificate de posibile crize, au fost prevăzute măsurile pentru prevenirea și gestionarea situațiilor de criză energetică.
Astfel, Rețeaua europeană a operatorilor de sisteme de transport de energie electrică, ENTSO-E, a identificat 31 de scenarii regionale de criză a energiei electrice, dintre care 26 sunt relevante pentru Republica Moldova. În schimb, un scenariu de criză specific național a fost identificat pentru Moldova. Acesta ține de suprasolicitarea rețelelor electrice de joasă tensiune, în special în orașe, din cauza deficitului sau întreruperii furnizării de gaze naturale către consumatorii finali în perioada de iarnă, prin utilizarea aparatelor electrice pentru încălzire.
Riscurile prevăzute în Plan se împart în câteva categorii, legate de lipsa de combustibil, eșecul pieței energiei electrice, atac rău intenționat, vreme extremă, defecțiune tehnică, dezastre naturale, factori umani sau altele.
Regulamentul stabilește rolurile și responsabilitățile întreprinderilor din domeniul energiei electrice, ale participanților la piața energiei electrice, ale utilizatorilor de sistem și ale consumatorilor, în ceea ce privește reducerea riscurilor pentru siguranța energiei electrice și pregătirea pentru prevenirea și gestionarea crizei în domeniul energiei electrice, asigurând transparența și ținând seama de cerințele pieței competitive a energiei electrice.
De asemenea, sunt descrise atribuțiile Comisiei pentru situații excepționale și procedurile de gestionare a crizei pentru diferitele scenarii. Comisia, sesizată de operatorul sistemului de transport a energiei electrice sau de Ministerul Energiei, în cel mult 12 ore verifică riscurile și constată situație excepțională. Ulterior, Comisia preia coordonarea acțiunilor în sector, iar deciziile sale sunt obligatorii și prevalează în raport cu planurile proprii ale întreprinderilor electroenergetice, cu prevederile contractuale și actele normative în domeniu.
Planul de pregătire pentru situații excepționale pe piața energiei electrice este documentul operativ de lucru al Comisiei naționale, precum și al tuturor actorilor din sectorul energetic. Astfel de planuri elaborează toate statele membre UE și ale Comunității energetice, acestea fiind revizuite cel puțin odată la patru ani, dacă, între timp, nu intervin riscuri noi.
Consumul total de energie electrică în Republica Moldova în anul 2022 a fost de aproximativ 4513 mil. kWh. Potrivit Ministerului Energiei, sarcina de vârf a sistemului electroenergetic depășește 1000 MW în timpul iernii, în timp ce sarcina electrică vara variază între 330-700 MW pentru malul drept. Sarcina de vârf înregistrată în anul 2022 pe drept al râului Nistru a fost de 750 MW iarna și de 670 MW vara.
La rețelele electrice de distribuție sunt conectați 1284,8 mii consumatori finali, dintre care 95,45% sunt consumatori casnici. Acestora le-a revenit în anul 2022 aproximativ 44% din totalul de energie electrică furnizată.
