30 august 2024, ora 18:04

Ion Ștefăniță, fostul director al Agenției de Inspectare și Restaurare a Monumentelor cere demisia ministrului Culturii Sergiu Prodan. Ștefăniță îl acuză pe Prodan de administrarea proastă a ministerului și susține că ministerul Culturii mimează soluționarea problemelor clădirilor din patrimoniul cultural. Deși ne-a răspuns la telefon, Prodan a refuzat să comenteze acuzațiile care i se aduc. 

„Cer demisia ministrului Culturii, Sergiu Prodan, pentru o proastă administrare a ministerului Culturii în ultimii trei ani de zile. Din 6 august 2021 până astăzi, 30 august, eu nu am văzut un randament de muncă, un progres pe domeniul Culturii”, a declarat fostul director al Agenției de Inspectare și Restaurare a Monumentelor, Ion Ștefăniță.

Contactat de TV8, ministrul Culturii, Sergiu Prodan, a declarat că nu va reacționa la cererea lui Ștefăniță. 

„Nu pot să mă expun pe declarațiile unei persoane care este în drept să facă orice declarație în limitele legii. Acolo a fost presa și dacă presa are întrebări, cu mare drag vă răspund. - Vi s-a cerut demisia. - Să ceară, ce pot să zic. Nu pot să comentez fiecare cerere”, a declarat ministrul culturii, Sergiu Prodan.

Ștefăniță a mai declarat că ministerul Culturii blochează intenționat restaurarea mai multor monumente culturale. Mai mult, fostul director al Agenției de Inspectare și Restaurare a Monumentelor a declarat că ministerul Culturii a informat greșit atunci a comunicat că Conacul urban RîşcanuDerojinschi de pe strada București 62 a fost demolat în totalitate.

„Acolo nu a fost demolare. Fotofixarea demonstrează acest lucru. Articolul 40 din legea ocrotirii monumentelor permite desființarea unor structuri din fondul construit când este pericol de prăbușire. Ceea cea ce v-am arătat era cu pericol de prăbușire. Tot ce nu este consolidat și care pune în risc viața oamenilor se desființează”, a declarat fostul director al Agenției de Inspectare și Restaurare a Monumentelor, Ion Ștefăniță.

Și în acest caz Sergiu Prodan a refuzat să comenteze cele spuse de de Ștefăniță. 

„Nu comentez declarațiile domnului Ștefăniță în conferința dumnealui de presă. -Nici legate de faptul că .. a spus că, de fapt, conacul de pe strada București 62 nu a fost demolat în totalitate așa cum a anunțat ministerul. - Aceste explicații, domnul Ștefăniță o să le dea probabil organelor care o să-l întrebe ce, cum și când a fost demolat. Nu cred că pot comenta declarațiile dumnealui”, a declarat ministrul culturii, Sergiu Prodan.

Amintim că, miercuri, ministrul Culturii Sergiu Prodan a anunțat că două companii de construcții au demolat un monument istoric din centrul capitalei pentru a construi în loc un bloc cu 18 etaje. Ministerul Culturii a estimat prejudiciul la peste 21 de milioane de lei. 

24 ianuarie 2025, ora 08:26

„Înghețarea” negocierilor dintre Chișinău și Tiraspol acutizează provocările crizei energetice din stânga Nistrului. Invitațiile către reprezentanții regiunii transnistrene pentru o întâlnire la Chișinău au fost respinse din „motive de securitate”. Această poziție pune sub semnul întrebării disponibilitatea soluționării problemelor critice.  

Dialogul dintre autoritățile constituționale ale Republicii Moldova și pretinsele autorități din regiunea transnistreană au intrat într-un nou impas. Tiraspolul a refuzat invitația Chișinăului de a se întâlni în capitală sau în format online pentru a discuta criza din regiune. Pe agenda discuțiilor ar fi inclusiv ajutorul umanitar pentru malul stâng.

„Domnul Ignatev nu poate să meargă la Chișinău. Eu, în calitate de președinte, declar asta în mod deschis. Pentru că nu se va afla în siguranță acolo. Domnul Serebrian știe foarte bine de ce, dar omite acest aspect. El intenționat cere ca întâlnirea să aibă loc la Chișinău pentru că știe că domnul Ignatev nu poate să se deplaseze la Chișinău. Din motive absolut obiective”, a declarat  pretinsul lider de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski.

În cadrul conferinței de presă din 17 ianuarie, viceprim-ministrul pentru Reintegrare, Oleg Serebrean a venit cu o replică la această afirmație:

„Practic toate reuniunile grupurilor de lucru și reuniunile în așa zisul format 1+1 s-au desfășurat în ultima vreme la Bender sau în format online, invocându-se acest pretext că s-ar afla careva dintre ei, cineva dintre ei în pericol. În același timp, privat, practic toți au trecut în acest răstimp pe malul drept. Cu diferite ocazii, și la nevoie, acest lucru poate fi și demonstrat”.

Într-un comunicat al Biroului pentru Reintegrare s-a explicat de ce autoritățile constituționale vor să fie gazda acestui reuniuni. Mai exact, începând cu anul 2023, toate reuniunile au avut loc la Tiraspol sau Tighina, fapt ce încalcă principiul alternanței locului de desfășurare a negocierilor în format 1+1:

„Din considerentul că toate reuniunile reprezentanților politici și ale grupurilor de lucru în format fizic din ultima vreme s-au desfășurat exclusiv în perimetrul necontrolat de autoritățile constituționale, accesul jurnaliștilor de pe malul drept a fost permanent îngrădit  (doar o singură jurnalistă a putut participa la două astfel de reuniuni). Spre regret, nici chiar misiunea OSCE n-a putut asigura accesul jurnaliștilor moldoveni la aceste evenimente”.

Totodată, vicepremierul s-a arătat nedumerit de ce pretinsele autorități din stânga Nistrului resping categoric ajutorul acordat de Chișinău.

„Întrebarea logică care se cere e: dar Tiraspolul, în aceste condiții dramatice pentru locuitorii din partea stângă a Nistrului, a cerut ajutorul Chișinăului? În afara sfaturilor comune ale Chișinăului și Tiraspolului către Moscova și Kiev și a nesfârșitelor apeluri despre necesitatea imperativă a unei întrevederi Maia Sandu - Vadim Krasnoselski, nu am văzut nimic, dar absolut nimic. Doar invective, doar pretenții. Să fie clar: nu putea exista nici o adresare externă comună a Chișinăului și a unei părți inalienabile al teritoriului Republicii Moldova”, a spus Serebrian.

O altă formă de dialog propusă de pretinsul președinte Vadim Krasnoselski este reluarea formatului 5+2, în care sunt prezenți mai mulți actori, printre care Federația Rusă și Ucraina. Însă acest format a devenit unul nefuncțional ca urmare a agresiunii ruse în țara vecină.