Cel mai mare atac cu drone al Ucrainei în Rusia a provocat incendii la două centrale electrice și la o rafinărie de petrol din regiunea Moscova. Restricţiile Occidentului privind atacurile pe distanţe lungi în Rusia evidenţiază obiective neclare, spune un fost general american, în timp ce Moscova agită din nou sabia nucleară. 

Zelenski îndeamnă aliaţii occidentali să permită Ucrainei să lovească Rusia cu arme cu rază lungă de acţiune. Ţările de Jos vor trimite 28 de vehicule blindate amfibii în Ucraina, notează Mediafax. Site-ul independent rus Mediazona, în colaborare cu serviciul rus al BBC, a transmis sâmbătă că a identificat peste 66.000 de soldaţi ruşi ucişi de la începutul invaziei declanşate de Moscova în Ucraina în februarie 2022, relatează AFP.

UPDATE Rusia își va modifica doctrina nucleară ca răspuns la acțiunile Occidentului cu privire la conflictul din Ucraina, a declarat duminică ministrul adjunct de externe Serghei Riabkov, citat de agenția de presă de stat TASS, potrivit Reuters. Riabkov a spus că decizia este „legată de cursul de escaladare al adversarilor noștri occidentali” în legătură cu ceea ce Rusia numește operațiunea sa militară specială în Ucraina. Riabkov nu a spus ce vor presupune schimbările, notează HotNews.

UPDATE Doi înalți oficiali militari americani au declarat pentru ziarul american „The New York Times” că „un foc prietenesc” este puțin probabil să fi fost cauza prăbușirii avionului F-16, primul dintre cele donate de Occident care se prăbușește în Ucraina, scrie HotNews.

UPDATE Ministerul rus al Apărării și autoritățile regionale au aunțat că dronele ucrainene au atacat 16 regiuni din Rusia în noaptea de 1 septembrie. Potrivit ministerului, sistemele de apărare aeriană au distrus și interceptat 158 de drone în 15 regiuni, inclusiv 46 în regiunea Kursk, 34 în Briansk, 28 în Voronezh și 14 în Belgorod, scrie portalul independent rusesc Meduza și Libertatea.

UPDATE Preşedintele polonez Andrzej Duda, care a susţinut un discurs duminică la cea de-a 85-a comemorare a invadării Poloniei de către Germania, a cerut din nou compensaţii din partea Germaniei pentru pagubele suferite în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. 

UPDATE Rusia dezvoltă drone mortale controlate prin cabluri de fibră optică, o tehnologie nouă și avansată. Un videoclip recent arată o dronă rusă apropiindu-se de un vehicul blindat ucrainean „Bushmaster” înainte de impact. Utilizarea cablurilor de fibră optică poate crește precizia dronelor de la 20% la 95%, notează AlephNews.

UPDATE Incursiunea Ucrainei în regiunea Kursk „demonstrează că Rusia se află la limita capacităţilor sale”, a declarat Kurt Volker, fost ambasador al SUA la NATO, la conferinţa Globsec de la Praga din 31 august, relatează Kyiv Independent. „(Rusia) nu poate ataca Ucraina și să apăre Rusia în același timp, a trebuit să facă o alegere”, a spus Volker. „Va trebui să mute forțele din Ucraina pentru a apăra Rusia. Această mișcare este ceva de care ar trebui să profităm cu sistemele cu rază lungă pentru a le lovi în timp trupele sunt în mișcare”, a adăugat el. Incursiunea mai arată că „Rusia nu are capacitatea de a escalada”, a spus Volker. Separat, și parlamentarul ucrainean Olena Homenko a spus că incursiunea din Kursk „demonstrează că nu există riscuri reale de escaladare a Rusiei și că nu există linii roșii rusești”, scrie HotNews.

UPDATE Patriarhul Moscovei și al Întregii Rusii, Kirill, are standarde duble când plânge de mila credincioșilor pe care îi păstorește. După ce Rusia a atacat Ucraina și a ucis mii de ucraineni membri ai bisericii pe care Kirill o conduce, patriarhul rus nu a scos un cuvânt despre faptele armatei lui Vladimir Putin. Acum, el a condamnat ferm atacul de la Belgorod, care a avut loc recent și a fost atribuit forțelor armate ucrainene. Într-o declarație publică, Patriarhul a exprimat adâncă durere și indignare față de incidentul tragic care a dus la pierderea vieților unor civili și a provocat răni grave la câteva zeci de persoane, inclusiv copii. Bombardamentul de la Belgorod a fost calificat de Patriarhul Kirill drept un act terorist, subliniind că acesta vizează în mod direct oameni nevinovați, notează Daynews24.

UPDATE Rusia a folosit din ce în ce mai mult agenți chimici în marea sa ofensivă de ocupare a ultimelor orașe din regiunea Donbas, aflate sub control ucrainean. Tactica de sufocare urmărește să scoată soldații ucraineni din tranșee și să le scadă moralul. Aceștia, sever depășiți numeric se retrag sat după sat în est de aproape un an, notează Ziare.com. Mărturia unui sergent debutant din Batalionul 214 Special OPFOR se numără printre cele peste 4 000 de cazuri înregistrate oficial în care Rusia a încălcat Convenția privind armele chimice din 1993, un tratat de dezarmare de după Războiul Rece care interzice utilizarea armelor chimice în război și obligă țările să le elimine. 

UPDATE Pentru un regim autoritar precum Rusia lui Putin, este relativ ușor să redirecționezi economia către producția militară, deși cu consecințe negative masive pentru alte sectoare. Trecerea către o economie de război înseamnă mult mai puține cheltuieli pentru educație, sănătate, securitate socială, drumuri, infrastructură civilă, sisteme energetice. Această reorientare a afectat deja viața multor cetățeni ruși obișnuiți, arată un raport UE, citat de HotNews.

UPDATE Criza ostaticilor de la Şcoala nr. 1 din Beslan (Osetia de Nord) a început la 1 septembrie 2004, când un grup înarmat de terorişti a luat ostatici sute de elevi şi profesori, şi s-a încheiat tragic la 3 septembrie 2004, cu 338 de morţi, dintre care 186 copii, scrie Agerpres. Prilejul a fost folosit de Putin pentru a limita autonomia regională și a arătat Rusiei, dacă mai era nevoie, adevărata față a acestuia, notează Digi24.

UPDATE Ministrul ucrainean al apărării Rustem Umerov a subliniat că demiterea fostului comandant al forțelor aeriene Mikola Oleșciuk nu are legătură cu moartea recentă a lui Oleksii Mes, unul dintre cei mai buni piloți ai Ucrainei, care a fost ucis când un avion de luptă F-16 furnizat de SUA s-a prăbușit zilele trecute, scrie CNN, potrivit Ukrainska Pravda.

UPDATE La doi ani și jumătate de la invadarea Ucrainei, Rusia se confruntă cu consistente sancțiuni economice din partea Occidentului. Potrivit FMI, PIB-ul Rusiei este cu aproximativ 7% mai mic decât prognoza de dinaintea războiului, însă economia nu s-a prăbușit, așa cum avertizau unii experți, notează HotNews.

UPDATE Moștenirea dureroasă a înfrângerii militare pe care Georgia a suferit-o în 2008, când a fost invadată de armata rusă, încă influențează politicile din această țară, relatează The Wall Street Journal. În ultimele luni, în timp ce Rusia a preluat inițiativa pe frontul din Ucraina, guvernul de la Tbilisi s-a apropiat de Moscova și s-a distanțat tot mai mult de vechile sale aspirații pro-occidentale, iar mulți georgieni consideră că următoarele alegeri parlamentare ar putea fi un moment critic pentru țara lor.

UPDATE Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a raportat că cel puţin cinci drone au fost doborâte în regiunea capitalei, fără a se înregistra daune asupra infrastructurii civile sau victime. În regiunea Briansk, guvernatorul Aleksandr Bogomaz a declarat că 26 de drone au fost distruse. Alte drone au fost doborâte în regiunile Voronej, Lipeţk, Kaluga, Riazan şi Tula, conform guvernatorilor locali.

UPDATE Rețeaua Astra, de pe Telegram, a publicat imagini și raportări despre un atac asupra centralei Konakovo și rețelei de distribuție din regiunea Tver. Nici de această dată, rușii nu au anunțat pagube majore, dar în apropiere de punctele de infrastructură au izbucnit incendii, scrie Biziday.

UPDATE În regiunea Kursk, unde Ucraina controlează aproximativ 1.290 de kilometri pătraţi, două drone au fost de asemenea doborâte. În ciuda activităţii intense a dronelor, oficialii din regiunile afectate au raportat că nu au existat răniţi sau daune semnificative. 

UPDATE În regiunea Belgorod, s-au raportat pagube la case, maşini şi proprietăţi comerciale în urma respingerii unui atac aerian, potrivit guvernatorului Viaceslav Gladkov. The Kyiv Independent nu a putut verifica aceste afirmaţii. Pe măsură ce incursiunea Ucrainei în regiunea Kursk continuă, conflictul pare să se intensifice, cu atacuri cu drone tot mai frecvente şi răspândite în Rusia.

UPDATE În noaptea de 1 septembrie, zeci de drone au atacat diverse regiuni din Rusia, inclusiv Moscova, Tver, Voronej, Tula, Kaluga, Briansk, Belgorod, Lipeţk şi Kursk. Oficialii ruşi au afirmat că mai multe drone au fost interceptate şi doborâte în aceste zone.

UPDATE Pe 31 august, Yulia Sviridenko, Prim-viceprim-ministrul Ucrainei, a anunţat că Ucraina va primi 800 de milioane de dolari din partea SUA pentru a stabiliza infrastructura energetică sever avariată a ţării. Anunţul a fost făcut în timpul vizitei sale la Washington, în contextul în care surse media locale indică posibilitatea demiterii lui Volodimir Kudrytskyi, şeful Ukrenergo, din cauza nemulţumirilor legate de protecţia reţelei electrice, notează Mediafax.

UPDATE Ucrainenii au spus în repetate rânduri că rușii folosesc arme chimice interzise împotriva soldaților ucraineni aflați în tranșee, Statele Unite au acuzat și ele că rușii fac acest lucru, acum Rusia a început să desfășoare din ce în ce mai mult agenți chimici în misiunea sa de a ocupa ultimele orașe din Donbas, care încă sunt sub controlul Kievului. Îi sufocă la propriu pe ucraineni, pentru a-i face să se retragă sat cu sat, scrie Kyiv Independent.

UPDATE După o scurtă perioadă de calm în timpul verii, care a permis Ucrainei să restabilească parţial capacitatea energetică, Rusia a reînnoit recent atacurile, impunând din nou restricţii asupra consumului de energie. Potrivit estimărilor guvernamentale, dronele şi rachetele ruseşti au avariat aproximativ 50% din capacitatea de generare a energiei electrice pre-război a Ucrainei. Andriy Yermak, şeful biroului prezidenţial ucrainean, a subliniat rolul crucial al partenerilor americani în restaurarea infrastructurii energetice a Ucrainei, scrie Mediafax.

UPDATE Rusia comemorează duminică 20 de ani de la atacul asupra unei școli din Beslan, în Caucazul rus, unde un comando islamist a luat ostatici, eveniment care a dus la un masacru cu 334 de victime, dintre care 186 de copii, lăsând o cicatrice profundă în întreaga țară, relatează AFP.

UPDATE Statele Unite și-au dat acordul ca Ucraina să lovească, cu rachete ATACMS, ținte rusești de la graniță, dar nu și adâncul țării invadatoare, de teama unei escaladări. Kievul face la rândul său presiuni pe aliatul său occidental să dea unda verde, în timp ce Moscova lansează atacuri din ce în ce mai masive și continuă să ucidă civili. Așa că Ucraina a hotărât să meargă spre americani cu o listă punctuală de ținte. 

UPDATE Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a intensificat, sâmbătă, presiunile asupra Statelor Unite pentru a permite Ucrainei să efectueze atacuri împotriva ţintelor militare aflate în interiorul teritoriului rus, relatează Reuters.