01 septembrie 2024, ora 21:00

Peste 33% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 14-34 de ani din Republica Moldova, trăiesc pe banii părinților, arată datele Biroului Național de Statistică. Ce alte surse de venit au tinerii?

„Muncești? Da. Este de ajuns salariul.”

Ne-a spus acest tânăr, pe care l-am întâlnit pe străzile capitalei. Totuși, potrivit datelor Biroului Național de Statistică principalele surse de venit ale tinerilor (14-34 ani) au fost salariul (33,8%) și banii de la părinți (33,5%), fiind urmate de prestațiile sociale (10,6%) și transferurile din afara țării (7,1%). Sprijinul financiar din partea părinților este văzut diferit.

„Dacă este un ajutor binevoit nu văd o problemă”.

„Ajutorul e bun, când e cu măsură”.

„Dacă copilul are puține probleme financiare nu văd o problemă”. 

„Mulți părinți sunt plecați peste hotare și văd mulți copii care spun că mama îmi va trimite bani”. 

„Este o linie fină”.

„Părinții nu ar trebui atâtea să le ofere. Copii nu mai luptă”.

Locul de trai este și el un factor care determină sursele de venit ale tinerilor. La orașe unde sunt disponibile mai multe locuri de muncă, activitatea salarială a fost sursa principală de venit pentru 41,5% din tinerii, în timp ce în mediul rural - pentru 24,4%. În schimb, la sate activitatea individuală agricolă a fost o sursă de venit pentru 11,1% de tineri. În anul 2023, conform rezultatelor Anchetei Forței de Muncă patru din zece tineri cu vârsta de 15-34 ani au fost ocupați (38,7% sau 226,7 mii persoane), 14 mii aveau statut de șomer (2,5%) și restul, 58,8% (adică 344,2 mii persoane) nu erau încadrați în câmpul muncii. În rândul celor din urmă, 45,4% erau încadrați în sistemul național de învățământ. 

03 decembrie 2024, ora 19:07

Audieri cu scântei în Parlament, unde astăzi s-a discutat despre majorările tarifelor la gazele naturale. Chemați în plen să dea explicații, șefii de la Moldovagaz si Energocom au venit cu tot felul de scuze când au fost întrebați de ce nu au făcut rezerve din vară când prețurile erau mai mici, iar Ministerul Energiei a spus că s-a bazat pe un contract cu România care a rămas în aer. 

Experții energetici au acuzat guvernarea de incompetență, iar Parlamentul a concluzionat că instituțiile au avut o lipsă evidentă de comunicare. 

Moldovagaz susține că în luna iulie, atunci când prețul gazului la burse era mai mic, a încercat să procure cantități de gaze suficiente pentru a acoperi tot necesarul pentru sezonul rece, însă nu ar fi reușit. 

La rândul lor, reprezentații Energocom spun că au participat la mai multe licitații și au suplinit stocurile de gaze naturale pentru situațiile de urgență, dar nu au procurat o cantitate mai mare pentru că nu aveau certitudinea că Moldovagaz va dori să îl procure la ei.

Experții energetici, prezenți și ei în plen, afirmă că întreprinderile au gestionat prost situația.

Opoziția parlamentară prezentă la audieri a acuzat guvernarea de incompetență.În replică, Ministerul Energiei a declarat că nu s-au făcut stocuri suficiente deoarece s-a mizat pe un contract cu partenerii din România prin care ni se oferea gaz la un preț preferențial. Discuțiile au început în iunie, însă nu s-ar fi finalizat.

În urma audierilor, Parlamentul a cerut instituțiilor din domeniul energiei ca în termen de două luni să vină cu un nou mecanism de achiziție pentru ca iarna viitoare, țara noastră sa nu se pomenească din nou într-o asemenea situație. Iar cei de la Energocom vor trebui să elaboreze un plan de intrarea pe piața vânzărilor cu amănuntul.

De la 1 decembrie, consumatorii achită 16 lei și 74 de bani pentru un metru cub de gaz, cu trei lei și 62 de bani mai mult decât achita anterior. ANRE și-a motivat decizia prin faptul că prețul la bursele internaționale a crescut în ultima perioadă. Recent, Moldovagaz a achiziționat gaz suficient pentru luna decembrie și ianuarie, iar vechile tarife nu ar fi coincis cu prețurile actuale.