Peste 33% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 14-34 de ani din Republica Moldova, trăiesc pe banii părinților, arată datele Biroului Național de Statistică. Ce alte surse de venit au tinerii?
„Muncești? Da. Este de ajuns salariul.”
Ne-a spus acest tânăr, pe care l-am întâlnit pe străzile capitalei. Totuși, potrivit datelor Biroului Național de Statistică principalele surse de venit ale tinerilor (14-34 ani) au fost salariul (33,8%) și banii de la părinți (33,5%), fiind urmate de prestațiile sociale (10,6%) și transferurile din afara țării (7,1%). Sprijinul financiar din partea părinților este văzut diferit.
„Dacă este un ajutor binevoit nu văd o problemă”.
„Ajutorul e bun, când e cu măsură”.
„Dacă copilul are puține probleme financiare nu văd o problemă”.
„Mulți părinți sunt plecați peste hotare și văd mulți copii care spun că mama îmi va trimite bani”.
„Este o linie fină”.
„Părinții nu ar trebui atâtea să le ofere. Copii nu mai luptă”.
Locul de trai este și el un factor care determină sursele de venit ale tinerilor. La orașe unde sunt disponibile mai multe locuri de muncă, activitatea salarială a fost sursa principală de venit pentru 41,5% din tinerii, în timp ce în mediul rural - pentru 24,4%. În schimb, la sate activitatea individuală agricolă a fost o sursă de venit pentru 11,1% de tineri. În anul 2023, conform rezultatelor Anchetei Forței de Muncă patru din zece tineri cu vârsta de 15-34 ani au fost ocupați (38,7% sau 226,7 mii persoane), 14 mii aveau statut de șomer (2,5%) și restul, 58,8% (adică 344,2 mii persoane) nu erau încadrați în câmpul muncii. În rândul celor din urmă, 45,4% erau încadrați în sistemul național de învățământ.
