01 septembrie 2024, ora 21:00

Peste 33% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 14-34 de ani din Republica Moldova, trăiesc pe banii părinților, arată datele Biroului Național de Statistică. Ce alte surse de venit au tinerii?

„Muncești? Da. Este de ajuns salariul.”

Ne-a spus acest tânăr, pe care l-am întâlnit pe străzile capitalei. Totuși, potrivit datelor Biroului Național de Statistică principalele surse de venit ale tinerilor (14-34 ani) au fost salariul (33,8%) și banii de la părinți (33,5%), fiind urmate de prestațiile sociale (10,6%) și transferurile din afara țării (7,1%). Sprijinul financiar din partea părinților este văzut diferit.

„Dacă este un ajutor binevoit nu văd o problemă”.

„Ajutorul e bun, când e cu măsură”.

„Dacă copilul are puține probleme financiare nu văd o problemă”. 

„Mulți părinți sunt plecați peste hotare și văd mulți copii care spun că mama îmi va trimite bani”. 

„Este o linie fină”.

„Părinții nu ar trebui atâtea să le ofere. Copii nu mai luptă”.

Locul de trai este și el un factor care determină sursele de venit ale tinerilor. La orașe unde sunt disponibile mai multe locuri de muncă, activitatea salarială a fost sursa principală de venit pentru 41,5% din tinerii, în timp ce în mediul rural - pentru 24,4%. În schimb, la sate activitatea individuală agricolă a fost o sursă de venit pentru 11,1% de tineri. În anul 2023, conform rezultatelor Anchetei Forței de Muncă patru din zece tineri cu vârsta de 15-34 ani au fost ocupați (38,7% sau 226,7 mii persoane), 14 mii aveau statut de șomer (2,5%) și restul, 58,8% (adică 344,2 mii persoane) nu erau încadrați în câmpul muncii. În rândul celor din urmă, 45,4% erau încadrați în sistemul național de învățământ. 

01 noiembrie 2024, ora 21:30

Suntem săraci, dar economi. Șase din zece moldoveni au reușit în ultimul an să pună bani deoparte, arată un sondaj efectuat de Expert Grup. Problema e, însă, alta. Majoritatea rămân fideli tradiției de a-și ține banii „la saltea” , adică acasă. Alții- mai puțin de un sfert- își duc economiile la bancă. Doar că cei mai mulți le țin în conturi fără dobândă, iar asta înseamnă că banii se devalorizează din cauza inflației. Deci au de pierdut atât ei, cât și economia țării. 

Un studiu efectuat de Expert-Grup arată că în ultimele 12 luni, 60% din moldoveni au reușit să pună bani deoparte. Iar numărul acestora crește de la un an la altul. Problema e alta, susțin experții economici- în loc să facem profit din acești bani, investindu-i, îi lăsăm să-i mănânce inflația. 

În prezent, cel mai răspândit instrument de investiție la noi rămâne piața imobiliară. Doar că asta limitează accesul banilor pe piața de capital și reduce atât oportunitățile atât pentru business, cât cât și pentru investitori. O soluție mult mai bună pentru plasarea economiilor ar fi fondurile de investiții, doar că în Moldova nu a fost creat niciunul, deocamdată. 

Până vor apărea și la noi fondurile de investiții, la fel ca în țările dezvoltate, economiștii îi încurajează pe oameni să-și păstreze banii la bancă, dar în depozite, nu în conturi fără dobânzi. Pentru acest sector ei au chiar prognoze foarte optimiste. Dacă acum, pragul de garantare al depozitelor în Moldova este de 100.000 mii lei, odată cu aderarea țării noastre la spațiul Uniunii Europene, suma pe care o va compensa banca în caz de faliment, va crește substanțial. 

I-am întrebat și noi pe oamenii întâlniți pe stradă dacă reușesc să facă economii și unde le păstrează.

„Nu prea reușesc să pun deoparte. Economisesc puțin, dar în următoarele îi cheltuiesc”.

Experții susțin că interesul pentru investiții crește în Moldova. Dovadă e și faptul că de la lansarea platformei EVMS, prin intermediul căreia moldovenii pot cumpăra valori mobiliare de stat, suma tranzacțiilor a ajuns la 70 de mln de lei, depășind așteptările autorităților.