02 septembrie 2024, ora 16:42

Moderatorul evenimentelor lui Ilan Șor, care se voia președinte, a fost refuzat de Comisia Electorală Centrală (CEC). Mai exact, grupul de inițiativă în susținerea lui Avelin Tabarcea nu are undă verde pentru a colecta semnături.

În cadrul ședinței, 6 membri CEC au votat împotriva înregistrării grupului de inițiativă respectiv, iar trei - pro. Astfel, numărul necesar de „da” nu a fost întrunit.

Anterior supunerii la vot a proiectului, vicepreședintele CEC, Pavel Postică, a subliniat că, în 2023, Avelin Tabarcea era pe listele Partidului „Șansă” la alegerile pentru Consiliul Raional Briceni, ceea ce ar indica afilierea lui politică, deși a vrut să candideze independent.

Avelin Tabarcea nu a fost prezent la ședința CEC. Iar reprezentanta grupului său de inițiativă nu a putut răspunde la întrebarea membrilor CEC privind ședința de constituire a grupului și a precizat doar că Tabarcea nu ar fi membru de partid.

Precizăm că Tabarcea a mai candidat la o funcție în politică și în 2019. Atunci, acesta a fost candidatul Partidului Șor, acum scos în afara legii, pentru funcția de deputat pe circumscripția de la Răzeni.

Avelin Tabarcea este actor de profesie și director al Centrului de Cultură „A. Suruceanu” din raionul Orhei, al Complexului Sportiv Raional Orhei, precum și administrator al firmei care gestionează Radio Orhei FM. În declarația de avere din 2023, Tabarcea indică inclusiv venituri și de la Media Resurse SRL, fondatoarea TV6 și Orhei TV, și de la Primăria Orhei, fiind anterior consilier municipal.

Totodată, Tabarcea a prezentat mai multe evenimente organizate de echipa lui Ilan Șor, inclusiv Congresul Blocului „Victorie” în susținerea candidaturii lui Vasile Bolea la funcția de președinte.

Alegerile prezidențiale, dar și referendumul privind aderarea la Uniunea Europeană vor avea loc pe 20 octombrie 2024. CEC a aprobat grupurile de inițiativă pentru: Ion Chicu, Octavian Țîcu, Tudor Ulianovschi, Renato Usatîi, Irina Vlah, Igor Munteanu, Maia Sandu, Victoria Furtună, Natalia Morari și Alexandru Arseni. CEC a refuzat înregistrarea grupurilor pentru Valeriu Pleșca, Avelin Tabarcea, Vasile Bolea, Valentin Borodachi, iar Alexandr Stoianoglo a fost înregistrat oficial drept candidat la prezidențiale.

17 septembrie 2024, ora 19:06

În cadrul campaniei de informare online „Culisele Integrării Europene” ADEPT vă propune o serie de interviuri exclusive despre istoria și procesul integrării europene a Republicii Moldova, care vor fi publicate pe parcursul lunii septembrie și octombrie 2024. 

Invitații primului interviu sunt foștii premieri Ion Sturza și Natalia Gavrilița. Aflați de la Ion Sturza cum a fost Republica Moldova înaintea României în șansele de aderare la UE în 1999, despre agenții Kremlinului care au împiedicat integrarea europeană a țării, cum ne-am fi putut dezvolta dacă deveneam membri UE odată cu România și Bulgaria, iar de la Natalia Gavrilița despre cum s-a ajuns la ideea de a depune cererea de aderare la UE odată cu Ucraina în martie 2022 și ce șanse avem acum.

„În 1999, ca vizibilitate, noi (Republica Moldova) eram chiar înaintea României din perspectiva aderării și la Uniunea Europeană, dar și euroatlantic (la NATO),” spune fostul premier Ion Sturza într-un interviu exclusiv pentru ADEPT. 

După Sturza, „Republica Moldova urma să fie un soi de exemplu de integrare rapidă a unei țări în UE, iar la întâlnirea Consiliului Europei din decembrie 1999, țara noastră ar fi fost încurajată să semneze cerere de aderare la UE odată cu România și Bulgaria. De ce nu s-a mai întâmplat acest lucru? Guvernul Sturza a fost demis la 12 noiembrie, cu o lună înainte de summit, de o „alianță monstruoasă, condusă într-un fel sau altul, de Petru Lucinschi și Iurie Roșca, ambii agenți de influență ai Federației Ruse.” 

În anul următor, în 2000, fosta prim-ministră Natalia Gavrilița traducea întâlniri oficiale ale guvernului cu reprezentanți străini în timp ce era studentă. Aceasta își amintește că la una dintre întâlniri, înalți demnitari europeni le-au zis oficialilor moldoveni că atunci era „ultimul vagon al ultimului tren pentru integrarea europeană pentru următoarea perioadă.” 

Gavrilița a mers apoi să lucreze pentru structuri UE și pentru guvernul RM, inclusiv ca secretar al Comisiei de Integrare Europeană în 2008-2009, condusă atunci de fostul președinte Vladimir Voronin. Gavrilița și-a dat demisia din comisie și din guvern în urma evenimentelor din aprilie 2009.

 „Aceasta (reacția brutală a autorităților la proteste) a arătat că atunci când guvernarea doar declară drept deziderat integrarea europeană, dar nu trăiește cu adevărat valorile europene, ne putem aștepta la o stagnare sau chiar la o ranversare a progresului obținut anterior”, spune Gavrilița.  

Așadar, atunci când, deja în calitate de premier, din discuțiile cu oficialii UE și ucraineni, a apărut ideea depunerii cererii de aderare la UE în martie 2022 — pas înscris și în programul de guvernare — Natalia Gavrilița spune că împreună cu echipa sa, ea nu a mai vrut să „rateze ultimul vagon al ultimului tren de integrare europeană pentru următoarea generație”.

Campania de informare online „Culisele Integrării Europene” inițiată de Asociația ADEPT, include o serie de 9 videoclipuri exclusive care prezintă detalii esențiale despre parcursul Republicii Moldova către integrarea europeană.

Acest video a fost produs de Asociația ADEPT cu sprijinul Uniunii Europene și German Marshall Fund of the United States (GMF). Conținutul este responsabilitatea ADEPT și nu reflectă neapărat opiniile GMF.