05 septembrie 2024, ora 21:56

Procedura de evaluare a judecătorilor și procurorilor în cadrul Comisiei de Vetting ar trebui să decurgă „foarte repede” și să aibă cât mai curând o finalitate, pentru ca oamenii să știe în cine și dacă pot avea încredere. O spune șefa Parchetului European, Laura Codruța Kovesi. 

Totuși, șefa Parchetului European admite că Vetting-ul s-ar putea să nu garanteze faptul că judecătorul sau procurorul nu este corupt, dar consideră că e o alternativă care va demonstra peste ani dacă a fost sau nu un succes. 

„Nu există nicio garanție. Tu poți să treci procedura de astăzi și mâine să iei mită. Nu ai nicio garanție! Ridicarea salariilor nu este o garanție. S-au mărit salariile în România și tot am avut dosare cu procurori sau magistrați care au luat mită”, a declarat Laura Codruța Kovesi în cadrul ediției de joi, 5 septembrie, a emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8. 

Procurorul-șef european a mai subliniat că cei care critică evaluarea în cadrul Comisiei de Vetting, ar putea veni cu propriile soluții de curățare a sistemului. 

„Dacă nu ai un sistem de justiție curat, nu poți face curățenie în țară. Dacă cineva contestă, să vină cu alternativă. Oamenii vor să știe dacă pot avea încredere în judecător sau procuror. De aceea, Vetting-ul trebuie finalizat ca oamenii să știe dacă sunt sau nu cinstiți”, a explicat Kovesi.

Șefa Parchetului European a mai reiterat că justiția ar trebui să fie independentă de politic, iar schimbarea guvernelor nu ar trebui să o afecteze în niciun fel. 

Acest articol este finanțat printr-un grant oferit de Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii. Opiniile, constatările și concluziile formulate în document aparțin TV8 și nu reflectă în mod necesar poziția Departamentului de Stat al Statelor Unite ale Americii.

15 ianuarie 2025, ora 08:15

Pe 15 ianuarie 2025, se împlinesc 175 de ani de la nașterea marelui poet, scriitor, prozator și jurnalist Mihai Eminescu. Tot astăzi, este marcată și Ziua Culturii. 

De-a lungul anilor, mai mulți artiști de la noi i-au adus un omagiu Luceafărului poeziei românești, interpretând melodii pe versurile acestuia.

La 155 de ani de la debutul lui Mihai Eminescu în literatura română, prin publicarea în revista Familia a poeziei sale „De-aș avea…”, compozitorul Anatol Chiriac a înregistrat muzica pentru versurile poetului, cărora le-a dat viață și interpretul de muzică ușoară, Ștefan Petrache, fost membru al formației de legendă Noroc.

 În anii 70, Ștefan Petrache a cântat „Ce te legeni, codrule”, pe muzica lui Mihai Dolgan.

Regretatul Iurie Sadovnic a cântat „Seara pe deal”, poezie a lui Eminescu.

În 2015, Alex Calancea Band și Cătălin Josan l-au elogiat pe Eminescu, interpretând „De-aș avea”, pe muzica lui Anatol Chiriac.

În anul 2021, versurile poemului „O, rămâi” l-au inspirat pe artistul Cristofor Aldea-Teodorovici, care a interpretat, în premieră, piesa pe melodia compusă de regretatul său tată, Ion Aldea-Teodorovici.

În același an, chiar de ziua poetului Mihai Eminescu, trupa Akord a lansat videoclipul unei piese cu versurile din „Ochiul tău iubit”, pe muzica lui Eugen Doga.

Iar poetul Grigore Vieru i-a adus cel mai frumos elogiu lui Eminescu, dedicându-i o poezie, a cărei versuri le-au cântat cele două inimi gemene, Doina și Ion Aldea-Teodorovici.

Mihai Eminescu s-a născut la 15 ianuarie 1850, în Botoșani, România. A fost un poet, prozator și jurnalist român, socotit de cititorii români și de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română.

Poetul s-a stins din viață la vârsta de 39 de ani, pe data de 15 iunie 1889, în sanatoriul de boli mintale al doctorului Şuţu din municipiul Bucureşti, la ora 4 dimineaţa. A fost înmormântat la Bucureşti, în Cimitirul Bellu, sicriul fiind dus pe umeri de patru elevi de la Şcoala Normală de Institutori. 

Poetul George Călinescu a scris despre moartea lui Mihai Eminescu: 

„Astfel se stinse în al optulea lustru de viață cel mai mare poet pe care l-a ivit și-l va ivi vreodată, poate, pământul românesc. Ape vor seca în albie și peste locul îngropării sale va răsări pădure sau cetate și câte o stea va veșteji pe cer în depărtări, până când acest pământ să-și strângă toate sevele și să le ridice în țeava subțire a altui crin de tăria parfumurilor sale”, scrie Libertatea.

Cauza decesului şi afecţiunea de care suferea poetul Mihai Eminescu au rămas timp de mai bine de un secol un mister şi o sursă inepuizabilă de teorii şi polemici. În ultimii 20 de ani, specialiştii au ajuns la concluzia că Eminescu a fost victima unui caz de malpraxis. A fost doborât de un tratament administrat greşit.

Printre operele sale celebre se numără „Luceafărul”, poezie desemnată în 2009 de către Academia Recordurilor Mondiale, cel mai lung poem de dragoste din lume.