06 septembrie 2024, ora 21:22

„Nu există nicio țară curată, ferită de corupție!” Declarația a fost făcută de șefa Parchetului European, Laura Codruța Kovesi, în cadrul ediției de joi, 5 septembrie, a emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8. Kovesi a subliniat că dacă nu se discută despre o problemă de corupție ori dacă nu se fac investigații, nu înseamnă că fenomenul nu există. Potrivit procurorului-șef european, regula se aplică nu doar în cazul Republicii Moldova, ci și altor state din Europa. 

„La fel cum este și această alegație pe care am auzit-o că că țările din estul Europei ar fi mai corupte decât cele din vest. Nu este adevărat! Faptul că nu discuți despre o problemă sau nu descoperi niște infracțiuni, nu înseamnă că ele nu există”, a subliniat Laura Codruța Kovesi. 

Șefa Parchetului European a reiterat că fenomenul corupției și frauda financiară afectează viețile tuturor și că combaterea acestora este responsabilitatea fiecăruia dintre noi.

„Atunci când cineva îți fură bani din portofel e un efect direct, dar când un primar ia mită, simți ceva? Tendința oamenilor ar fi să spună nu, nu simt, dar o simți în mod indirect...Nu este doar responsabilitatea judecătorilor și procurorilor să lupte cu corupția, până la urmă este un proces de transformare socială la care toți cetățenii trebuie să contribuie și toată societatea este într-un fel responsabilă”, a spus Kovesi.

Laura Codruța Kovesi a mai amintit că lupta cu corupția este un proces continuu

„Lupta cu corupția nu este ceva cu care, gata, luptăm un an de zile, după aceea ne odihnim, luăm pauză. Nu! Este un proces continuu și cu siguranță veți vedea niște schimbări”, a declarat șefa Parchetului European, Laura Codruța Kovesi.

Șefa Parchetului a mai subliniat că pentru o mai bună eficiență în lupta cu corupția, ar trebui mai întâi curățat sistemul justiției. 

15 ianuarie 2025, ora 08:15

Pe 15 ianuarie 2025, se împlinesc 175 de ani de la nașterea marelui poet, scriitor, prozator și jurnalist Mihai Eminescu. Tot astăzi, este marcată și Ziua Culturii. 

De-a lungul anilor, mai mulți artiști de la noi i-au adus un omagiu Luceafărului poeziei românești, interpretând melodii pe versurile acestuia.

La 155 de ani de la debutul lui Mihai Eminescu în literatura română, prin publicarea în revista Familia a poeziei sale „De-aș avea…”, compozitorul Anatol Chiriac a înregistrat muzica pentru versurile poetului, cărora le-a dat viață și interpretul de muzică ușoară, Ștefan Petrache, fost membru al formației de legendă Noroc.

 În anii 70, Ștefan Petrache a cântat „Ce te legeni, codrule”, pe muzica lui Mihai Dolgan.

Regretatul Iurie Sadovnic a cântat „Seara pe deal”, poezie a lui Eminescu.

În 2015, Alex Calancea Band și Cătălin Josan l-au elogiat pe Eminescu, interpretând „De-aș avea”, pe muzica lui Anatol Chiriac.

În anul 2021, versurile poemului „O, rămâi” l-au inspirat pe artistul Cristofor Aldea-Teodorovici, care a interpretat, în premieră, piesa pe melodia compusă de regretatul său tată, Ion Aldea-Teodorovici.

În același an, chiar de ziua poetului Mihai Eminescu, trupa Akord a lansat videoclipul unei piese cu versurile din „Ochiul tău iubit”, pe muzica lui Eugen Doga.

Iar poetul Grigore Vieru i-a adus cel mai frumos elogiu lui Eminescu, dedicându-i o poezie, a cărei versuri le-au cântat cele două inimi gemene, Doina și Ion Aldea-Teodorovici.

Mihai Eminescu s-a născut la 15 ianuarie 1850, în Botoșani, România. A fost un poet, prozator și jurnalist român, socotit de cititorii români și de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română.

Poetul s-a stins din viață la vârsta de 39 de ani, pe data de 15 iunie 1889, în sanatoriul de boli mintale al doctorului Şuţu din municipiul Bucureşti, la ora 4 dimineaţa. A fost înmormântat la Bucureşti, în Cimitirul Bellu, sicriul fiind dus pe umeri de patru elevi de la Şcoala Normală de Institutori. 

Poetul George Călinescu a scris despre moartea lui Mihai Eminescu: 

„Astfel se stinse în al optulea lustru de viață cel mai mare poet pe care l-a ivit și-l va ivi vreodată, poate, pământul românesc. Ape vor seca în albie și peste locul îngropării sale va răsări pădure sau cetate și câte o stea va veșteji pe cer în depărtări, până când acest pământ să-și strângă toate sevele și să le ridice în țeava subțire a altui crin de tăria parfumurilor sale”, scrie Libertatea.

Cauza decesului şi afecţiunea de care suferea poetul Mihai Eminescu au rămas timp de mai bine de un secol un mister şi o sursă inepuizabilă de teorii şi polemici. În ultimii 20 de ani, specialiştii au ajuns la concluzia că Eminescu a fost victima unui caz de malpraxis. A fost doborât de un tratament administrat greşit.

Printre operele sale celebre se numără „Luceafărul”, poezie desemnată în 2009 de către Academia Recordurilor Mondiale, cel mai lung poem de dragoste din lume.