Vara anului 2024 a fost cea mai caldă măsurată vreodată pe planetă, unde temperaturile record au continuat fără încetare timp de mai bine de un an, cu o serie de valuri de căldură, secete şi inundaţii mortale alimentate de încălzirea globală. Astfel, 2024 are toate şansele să devină primul an calendaristic care va depăşi pragul de 1,5°C stabilit prin Acordul de la Paris din 2015 pentru încălzirea globală în raport cu perioada preindustrială (1850-1900), relatează AFP.
Din iunie până în august, în cele trei luni de vară din emisfera nordică s-a înregistrat cea mai ridicată temperatură medie globală măsurată vreodată, depăşind deja recordul stabilit în 2023, a anunţat vineri Observatorul european Copernicus, scrie news.ro.
„În ultimele trei luni, planeta a cunoscut cele mai calde luni iunie şi august, cea mai caldă zi şi cea mai călduroasă vară din emisfera nordică”, a declarat Samantha Burgess, director adjunct al Serviciului Copernicus pentru schimbări climatice (C3S), în buletinul său lunar. „Această serie de recorduri creşte probabilitatea ca 2024 să fie cel mai cald an înregistrat”, devansând din nou 2023, a adăugat ea.
Ţări precum Spania, Japonia, Australia (aceasta din urmă aflată în timpul iernii) şi China au anunţat săptămâna aceasta că au măsurat niveluri istorice de temperaturi pentru luna august.
Omenirea, care a emis aproximativ 57,4 miliarde de tone de echivalent CO2 în 2022, potrivit ONU, nu a început încă să îşi reducă poluarea cu carbon. Dar China, cel mai mare poluator, aflată înaintea Statelor Unite, se apropie de vârful emisiilor sale, construind de două ori mai multe capacităţi eoliene şi solare decât restul lumii.
Între timp, dezastre legate de climă au avut loc pe toate continentele. Cel puţin 1.300 de persoane au murit în urma valului de căldură din timpul pelerinajului de la Mecca din iunie. India, unde temperaturile au depăşit în mod regulat 45°C, a testat limitele sistemului său de electricitate şi a înregistrat o încetinire a economiei, înainte de un muson intens şi de inundaţii mortale.
În vestul Statelor Unite, incendiile au făcut ravagii după mai multe valuri de căldură care au uscat vegetaţia începând cu luna iunie şi au făcut mai multe victime. În Nevada, Las Vegas a înregistrat temperaturi record de 48,9°C în iulie. În Maroc, la sfârşitul lunii iulie, un val de căldură brutal a ucis 21 de persoane în 24 de ore în centrul ţării, care suferă al şaselea an consecutiv de secetă.
Un studiu publicat la jumătatea lunii august estima că între 30 000 şi 65 000 de persoane din Europa ar fi murit din cauza căldurii în 2023, în special persoane în vârstă.
Luna august 2024 s-a încheiat cu o temperatură medie globală de 16,82°C conform Copernicus, adică cu 1,51°C mai mare decât media climatului preindustrial (1850-1900), ceea ce înseamnă că ne-am situat peste pragul de 1,5°C, cel mai ambiţios obiectiv al Acordului de la Paris din 2015.
Acest prag emblematic a fost deja depăşit în 13 din ultimele 14 luni, potrivit Copernicus, pentru care ultimele 12 luni au fost în medie cu 1,64°C mai calde decât în era preindustrială.
Prin urmare, după 2023 şi anomalia sa de 1,48°C conform Copernicus, 2024 are şanse mari să devină primul an calendaristic care va depăşi pragul fatidic.
