Începând cu anul 2000 și până în prezent, în sistemul educațional sunt cu aproape 400 de școli mai puțin. Practic, în fiecare an școlar au fost instituții care și-au închis ușile. Anul acesta nu este o excepție. 10 școli au fost lichidate, iar alte 13 - reorganizate. Dintre cele închise pentru totdeauna, cinci sunt din raionul Sângerei. Decizia de a le sista activitatea aparține consiliului raional și a fost motivată de lipsa elevilor. Nu a răsunat clopoțelul nici în gimnaziul Cozești, acolo unde pe liste erau doar 31 de copii. Deși instituția a fost dotată și renovată, sunt prea puțini elevi ca să învețe aici. De pildă, clasa 1 nu s-a format, la fel și în clasa a 9-a.
Gimnaziul din satul Cozești, raionul Sângerei, și-a închis ușile pentru totdeauna în urma unei decizii a consiliului raional. Motivul - numărul prea mic de copii. Doar 31 de elevi se mai aflau pe listele instituției de învățământ, cu 15 mai puțin decât anul trecut.
„Anul acesta, adica nu avem clasa întâi, nu avem elevi pentru clasa întâi și pentru clasa a noua. Dacă copiii rămâneau pe loc, aveau să fie mai mulți, dar după decizia Consiliului raional, copiii și-au mai luat dosarele, părinții au luat și au plecat. Cu toate că nu știm încă până la 1 septembrie câți o să mai rămână”, spune directoarea gimnaziului, Olesea Cavca.
Pentru unii profesori și angajați ai gimnaziului, închiderea școlii a însemnat și apusul carierei.
„Profesorii care sunt deja la pensie - se reziliază contractele de muncă la finele lunii august. La unii profesori li s-au propus ore la Sîngerei. O parte încă... adică stau așa, nu li s-a propus nimica, și muncitorii auxiliari tot, nu au nimic, nu li s-a propus absolut nimic”.
Printre profesoarele care și-au pierdut locul de muncă este și Maria Balan. Cu aproape 40 de ani experiență, dascălul activa în funcția de învățătoare de clase primare. Anterior, a deținut și funcția de directoare a gimnaziului. Din observațiile ei, scăderea numărului de elevi din școală s-a produs din cauză că, pe parcursul ultimilor 13 ani, au tot existat amenințări că instituția se va închide. Din acest motiv, părinții își luau copiii, iar de la an la an numărul scădea tot mai mult.
„Iată de 13 ani de zile, noi luptăm cu problema închiderii școlilor. În 13 ani de zile, de la noi din școală au plecat 70% din copii. De ce? Atunci când în fiecare an la 1 septembrie părintelui i se spune că o să se închidă școala, el încearcă să-și rezolve problema. Problema școlilor mici este că, tot timpul se spune că nu sunt dotate, nu au condiții necesare. Eu mă pot referi numai la școala noastră. Mi se pare mie că noi am făcut tot posibilul ca școala că aibă toate condițiile necesare pentru copiii care învață aici. Noi avem bloc sanitar, noi avem renovată bucătăria cu tot utilajul necesar, cu toate condițiile necesare. În fiecare clasă avem toate tehnologiile la care se lucrează, nu pur și simplu stau pe perete, dar la care se lucrează. Copiii aveau toate condițiile necesare, dar în momentul când 13 ani de zile li se spune că o să se închidă, părinții pleacă cu tot cu copii, cu părere de rău.”
Nemulțumirea profesorilor ține și de remunerare, care niciodată nu a fost pe măsura eforturilor depuse pentru educația copiilor.
„Știți care este salariul unui profesor? Cu părere de rău, familiile profesorilor suferă, din simplu motiv că, un profesor se dedică trup și suflet copiilor din școală, lăsând de foarte multe ori în urmă copiii proprii. Pentru ei de foarte multe ori nu ne ajunge nici răbdare, nici timp. Noi ne dorim ca să dăm copiilor ăștia care stau în fața noastră multe lucruri, iar lucrurile astea cer timp, cer forțe, speranțe, cunoștințe, și iată noi încercăm să facem lucrul ăsta. Dacă profesorul ar avea un salariu decent, cred că foarte mulți din ei ar face mult mai mult, decât fac acuma”.
Într-o clasă, un grup de învățătoare strângeau lucrările elevilor. Și ele s-au arătat indignate de decizia de a închide gimnaziul, dar și de faptul că nu li s-a oferit vreo alternativă.
„Trebuiau clasele primare, doar sunt 22 de copii în trei clase. Se putea clasele primare de rămas pe loc. - Iată dvs., se închide școala, unde plecați? - Noi nu avem cum, nu ni s-a propus de lucru. Și în primul rând, de-acuma vârsta, știți, nu ne permite să ne deplasăm”.
„Da, clar că-mi pare rău, că o viață la școală... în fiecare dimineață știam că trebuie să vin la școală, dar acuma parcă mă doare. Nu aud clopoțelul, nu aud glasul de copii, ne-am deprins ca și cum te-ai deprinde cu copilul tău, așa și cu copilul din sat”.
De partea cealaltă, șeful direcției Educație din raionul Sîngerei a declarat că, în conformitate cu regulamentul ministerului de resort, locurile de muncă sunt oferite, prioritar, cadrelor didactice tinere. Cu toate acestea, funcționarul a dat asigurări că se depun eforturi și pentru angajarea profesorilor pensionari.
„S-au propus locuri de muncă după posibilități. Adică, inițial sau în primul și în primul rând, noi asigurăm cu locuri de muncă tinerii specialiști, pentru că asta este regulamentul și așa trebuie să fie corect. După care ceilalți profesori, din instituțiile din apropiere, dacă au ore, deci noi căutăm să-i angajăm, iar cei care sunt pensionari, în dependență de posibilitate. Asta este. - Cei care sunt pensionari, vor nu vor, adică lor nu li se... - Nu, dacă există posibilitate de a fi angajat, nu e o problemă. Atunci el se angajează și contractul continuă mai departe. Dacă nu, prioritate totuși este tineretul și tinerii specialiști”, spune Nicolae Melinte.
Am revenit la directoarea gimnaziului luni, când în țară s-a sărbătorit, oficial, primul sunet. Olesea Cavca ne-a declarat că niciun profesor-pensionar nu a fost angajat. Elevilor, în schimb, li s-a pus la dispoziție un autocar pentru a ajunge la școala în care au fost repartizați după lichidarea instituției.
Pe lângă acest gimnaziu, în raionul Sîngerei au fost închise alte patru instituții de învățământ.
„Noi am avut o întâlnire cu părinții din Cozești, unde s-au semnat părinții și leam adus la cunoștință, precum că, elevii vor fi direcționați la Gimnaziul Anton Crihan din Sîngerei. Transportul așteptăm să vină de la Ministerul Educației, pentru că așa ne-au promis. Însoțitorul va fi diferit, că va merge un părinte sau că va merge un profesor. Dacă vorbim de Gimnaziul din Țîplești, ei o să meargă la Țîplițești. Dacă vorbim de Gimnaziul din Petrovca, ei o să meargă la Copăceni. Deci ei nu merg toți grămadă, că distanța este mare. Nu poți să-i unești pe toți într-un centru”, spune Nicolae Melinte.
Închiderea școlilor a fost determinată de scăderea numărului de elevi, declara, pentru presă, acum două luni, președintele raionul Sângerei.
„Necesitatea închiderii nu este din cauza altor condiții, decât din cauza numărului mic de copii. Este foarte urât și josnic, colegii din opoziție care prin populisme în continuare au vrut să țină prizonieri acești copii în școlile acestea mici unde este un deficit acut de cadre, unde un profesor predă la mai multe discipline, unde baza tehnico-materială este foarte slab dotat”, zice Cristian Cainarean.
„Știți cum, se închide școala în sat, moare satul, în primul rând. În al doilea rând, înțeleg că acuma fost menționat că nu sunt condiții, că nu sunt copii, știți că sunt alte țări unde pentru un copil lucrează școala și vin toți profesorii predau la copil. Haideți azi închidem cinci școli, nu este exclus că peste un an se vor închide altele cinci și tot așa noi o să dispărem ca țară”, spune consiliera raională de la PSRM, Carolina Cuznețova.
Ministrul Educației și Cercetării susține că, în noile școli unde vor ajunge după repartizare, elevii vor avea acces la programe de educație mult mai performante și mai diverse.
„Deciziile cu privire la reorganizarea instituțiilor de învățământ, după cum știți, le au consiliile raionale. În cazul Sîngereiului, a fost o decizie împărtășită inclusiv de reprezentanții opoziției. Au fost și cei din partidul comuniștilor care au votat pentru ea. Școlile respective aveau între 19 și 46 de elevi, și în acest an acești elevi vor avea oportunitatea să meargă la instituțiile de învățământ, unde există activități extra curriculare, unde se predă engleza, unde se predau toate disciplinile de către profesori cu grade didactice bine pregătiți. Iar pentru a asigura transportarea lor, pe data de 29 vom transmite și 5 autobuze în acel raion. Pentru noi sau pentru raioane, aceste decizii nu sunt dictate de considerente financiare, ele sunt dictate, în primul rând, de necesitatea educației de calitate. Bugetul școlilor are două componente: componenta fixă - toate școlile primesc cca 1 milion de lei pentru infrastructură și deja finanțarea per elev, care crește de la an la an și constituie pentru un elev cca 19 mii de lei anul trecut”, a declarat Dan Perciun.
„Există noțiunea direcția școlară care trebuie să fie ajustată și care trebuie să corespundă și capacităților și posibilităților economice a teritoriului. Și desigur că principiul de concurență, de calitate a educației, adică nu putem admite ca într-o școală să predea un pedagog 3, 4, 5 obiecte, că se întâmplă din păcate în școlile mici, și nu putem admite într-o clasă cu 5 elevi să avem în rezultat PISA mai jos decât într-o clasă cu 40 de elevi unde se face carte cu adevărat. Adică există niște probleme care, repet, este în primul rând la discreția și la responsabilitatea APL-ului, Administrația Publică Locală, acest lucru. Ministerul elaborează politici, dar decide asupra rețelei școlare, consiliile raionale. Și știți că există o mare, mare luptă, și politică inclusiv, pentru fiecare școliță. Adică fiecare om politic de țară consideră că în fiecare sat trebuie să existe o școală, numai decât liceul, numai decât gimnaziu. Având în acest liceu, să zicem, o clasă cu 5-10 copii, elevi”, spune președintele Federației Sindicatelor Educației și Științei, Ghenadie Donos.
În Republica Moldova, în jur de 100 de școli au un număr mai mic de 50 de elevi. Autoritățile estimează că în cele trei luni de toamnă, 20 la sută dintre elevi vor alege să meargă într-o altă instituție de învățământ.
Un reportaj realizat de Gabriela Ursu
Imagini și montaj de Vlad Glinjan
