15 septembrie 2024, ora 10:00

Pentru acte de violență domestică, în funcție de gravitatea infracțiunii, agresorii se pot alege cu până la 15 ani de închisoare. Însă, mulți se aleg cu pedepse mai blânde, dacă acceptă să-și recunoască vinovăția. O bună parte dintre cei care își consumă pedepsele în libertate sunt monitorizați electronic, cu ajutorul unor brățări speciale. În prezent, peste 500 de persoane poartă aceste dispozitive, scopul cărora este de a proteja victima în cazul în care agresorul se apropie prea mult de ea. 

„Pentru violența în familie, art. 201 din Cod Penal, prevede munca neremunerată în folosul comunității și închisoarea. Munca neremunerată în folosul comunității de la 60 până la 140 de ore, iar închisoarea pentru al.1 până la 4 ani, al. 2 cu agravantele stabilite până la 6 ani, și tot așa până la aliniatul 4 cu 15 ani de închisoare”, spune șeful direcției activitate analitică, Inspectoratul Național de Probațiune, Iurie Mahu.

În cazul în care pedeapsa este executată în libertate, sunt situații când judecătorul poate decide ca agresorul să fie monitorizat electronic. Cu alte cuvinte, i se fixează o brățară care îl localizează mereu.

„Dispozitivul de monitorizare electronică este aplicat agresorului, care se fixează la piciorul agresorului, iar un dispozitiv este propus pentru a-l prelua victima, pentru a-i fi asigurată securitatea ei. În cazul în care victima refuză, poate face în scris un refuz în care nu acceptă acel dispozitiv. Acel dispozitiv de monitorizare electronică, de fapt, semnalizează atunci când agresorul se apropie de victimă mai aproape de 200 de metri. Respectiv, atenționează victima ca să se îndepărteze sau persoana care este agresor se află în nemijlocita apropiere, și se întreprind anumite măsuri de a asigura securitatea și integritatea personală”. 

Instituirea monitorizării electronice, în special pentru cei care comit infracțiuni de violență domestică, a început să fie aplicată în anul 2021, printr-o modificare legislativă. În acel an, au fost 502 agresori monitorizați, în anul următor au fost cu 300 mai mult. Anul trecut, în jur de 900 de persoane erau supravegheate cu aceste brățări, iar la momentul de față sunt 544. 

Pedeapsa maximă pentru violența în familie prevede 15 ani de închisoare. Se aplică în cazul în care victima moare sau a fost grav rănită. 

„Actualmente, reieșind din considerentul că în ultima perioadă comiterea de infracțiuni a cunoscut o accelerare. Din câte cunosc, instituțiile statului lucrează la un sistem informațional unde o să aibă acces organele de drept, unde o să fie mult mai bine monitorizată situația pe teren și care o să ofere pârghii organelor de drept din teritoriu ca să informeze persoanele despre potențiali agresori, despre situațiile care se întâmplă în societate. Oamenii vor fi mai informați, informația o să fie mai accesibilă și cred că este ceva bun, deoarece, cum v-am spus, în ultima perioadă, statistic în primele 6 luni ale anului 2023 infracțiunea de violență în familie cu survenirea decesului au fost 22 de cazuri. În prima perioadă a anului 2024 numărul a crescut”, spune avocatul Gheorghe Popa.

Sunt cazuri când femeile ajung să-și omoare partenerii, după ce au fost supuse sistematic abuzurilor domestice. Însă, legitima apărare, o prevedere stipulată în Codul Penal, prin care persoana este absolvită de vină, este greu de demonstrat în instanță. 

„Fiecare persoană are dreptul la autoapărare, dar autoapărarea trebuie să fie direct proporțională cu atacul. În materia penală sunt niște condiții de autoapărare, și auto apărarea trebuie să fie proporțională cu atacul care este manifestat asupra persoanei. Trebuie să fie atacul direct, real și material, iar autoapărarea nu trebuie să depășească acele limite ale atacului, ale agresorului. În cazul când se depășește autoapărarea, aici intervin alte prevederi ale codului penal”.

Pe lângă articolul 201 din Codul Penal, care prevede pedepse pentru violență în familie, recent, în legislația națională, a fost introdusă noțiunea de „femicid”. S-a întâmplat după omorul tinerei Ana-Maria, care, însărcinată fiind, a fost răpită din stradă, agresată sexual, iar mai apoi ucisă. 

„Femicidul reprezintă cea mai gravă formă a violenței împotriva femeii, manifestată prin omor intenționat, vătămare gravă a integrității corporale cauzată în urma prejudecății de gen. Din punctul meu de vedere, este o noțiune care vine să prevadă unele urmări care pot veni în urma comiterii infracțiunii de violență în familie sau a contravenției de violență în familie. Este bine, deoarece legiuitorul manifestă interes. Scopul este de a preveni, și este mai ușor să prevenim decât să soluționăm o problemă”. 

Potrivit Biroului Național de Statistică, anul trecut, în urma infracțiunilor de violență în familie înregistrate, au suferit 685 persoane. Cel mai des victime ale violenței în familie sunt femeile, în special cele în vârstă de 35-64 ani. Printre victime sunt și copii, numărul băieților fiind dublu față de cel al fetelor. 

Un reportaj realizat de Gabriela Ursu 
Imagini și montaj de Vlad Glinjan 

28 ianuarie 2025, ora 11:52

După recordul de peste 20 la sută atins de energia regenerabilă, autoritățile se așteaptă ca în următoarea perioadă, capacitatea să atingă 30 la sută. Pentru asta, au lansat și o licitație de parcuri fotovoltaice și eoliene, prin care oferă un șir de facilități beneficiarilor. Prin acest proiect, cantitatea de energie regenerabilă ar urma să se majoreze cu 165 de Megawați. Exprimat altfel, acest lucru ar însemna 18 la sută din consumul pe care îl are Moldova, la momentul de față, în decurs de o oră. 

„În acea zi cu soare, trebuie menționat că era destul de însorit, procentul era mai înalt. Probabil ajungea mult peste 25% De ce nu mai mult? Ca țară consumam și aveam 65% din consumul nostru, care era acoperit de producția de energie din Cuciurgan, regenerabile nu erau prioritate, dar și acei producători totuși vindeau mulți din ei, deci aveau și alte pieți. Pentru că prețul era destul de mic, era sub piață”, a declarat secretara de stat la Ministerul Energiei, Carolina Novac.

Autoritățile din domeniul energetic își propun să atingă cota maximă de producție a energiei regenerabile, care este de 30 la sută. Un proiect ambițios, aflat acum în desfășurare, este construcția parcurilor eoliene și fotovoltaice cu capacitatea totală de 165 MW. Licitația pentru aceste centrale se va încheia pe 31 martie, rezultatele urmând să fie anunțate în luna iunie. Investitorii vor primi, în urma licitației, statutul de producător eligibil mare și vor beneficia de garanții că li se va procura energia pentru o perioadă de 15 ani. 

„Statul garantează că timp de 15 ani, acel producător își va livra volumul de energie electrică din acea turbină și va primi un preț pe care respectivul investitor îl va licita și va fi un venit garantat timp de 15 ani Timp de 15 ani, statul îți promite că investiția ta este bine protejată și un venit cert la ei Acum, în piața liberă, ca să diferența între acest mecanism de sprijină, că este un mecanism de sprijin. Ai contract de 15 ani și că ai acel furnizor obligat, în cazul ăsta să fie Energocom, să-ți ia energie electrică. Nu mai bătăi de cap, așa cum sunt acei producători în piața liberă care semnează în fiecare an câte un alt contract cu furnizorul de energie electrică și îl negociază”. 

La fel, licitațiile ar putea atrage investiții în sector în jur de 190 milioane de euro.

„Acum licitațiile deja se desfășoară. După 31 martie vom ști cine sunt câștigători. În paralel vin noi alții investitori. Chiar mergeam de curând și în zona Taraclia, Căușeni și acolo am văzut oamenii Sunt investitori locale și instalau câteva turbine eoliene Am mai mers și prin alte sate După această licitație o să vedeam Republica Moldova, parcuri mari, solide”. 

Iar vara, producția de energie verde ar putea chiar să se dubleze.

„Noi ar trebui să anticipăm, ca vara, să vedem o dublă pondere a energiei regenerabile în tot consumul de energie electrică. Vom vedea, pentru că este și un fenomen an de an și o creștere pe consumul de energie electrică datorită instalării aerelor condiționate de către cetățeni. Asta vine și pe fondul încălzirii globale, prin care trece și Republica Moldova. Va fi un lucru interesant.

Sigur că noi am făcut mai mulți pași în această direcție. Faptul că noi am reușit să ne creștem ponderea de energie regenerabilă în sectorul de energie electrică, de la 3% de 6 ori practic a crescut din 2019 până în 2024, acest lucru spune mai multe Acest lucru spune, pe de-o parte, că această tehnologie și, în primul rând, aici noi vedem 580 MW capacitate instalată, cea mai mare pondere o dețin fotovoltaicele cu 400 MW Apropo, pentru că am făcut niște modificări, fiind starea de urgență și pentru că contează orice kilowatt capacitate instalată, am rapidizat și alte capacități pe energie eoliană”.

Se așteaptă la o explozie a producției de energie verde și președintele asociației de ramură. 

„Randamentul nostru de instalație, de punere în instalare, în ultimii 3 ani de zile consecutivi, e 183% 182,35% pe fotovoltaice și 183% pe eoliene. Cifrele noastre ne arată că, de fapt, și următorii 2-3 ani, cam 180-200% randamentul va crește, va fi. Respectiv, ceea ce aveam noi acum și statul astăzi comunica că, hai să-i spunem, până în primăvara anului dat, peste o lună de zile vom avea practic 600 de megawați instalați, noi presupunem cândva la sfârșitul verii noi deja vom trece de cifra de 800 de megawați de capacități instalate”, a menționat președintele asociației de energie electrică, eoliană și fotovoltaică din Republica Moldova, Eugen Gîrlea.

Conform datelor actuale, cele mai multe investiții sunt concentrate în parcurile fotovoltaice. Și asta pentru că e vorba de costuri mai reduse, iar recuperarea banilor este mai rapidă. 

„Totul depinde de capacități, ce capacități tu vrei să instalezi, randamentul de rentabilitate, tehnologie. Aceleași panouri, ele diferă. Ele se împartă în 3 clase, care cu un preț mai scăzut și un randament mai scăzut, un preț mediu, mai scump, respectiv cu un randament mai mare. Eolienele sunt, vorbind ca și investiții, și din percepția mea proprie văzând lucrurile la noi în asociație, dacă cineva a instalat cândva un parc mic fotovoltaic, a doua instalând o eoliană, tot ce e probabil a treia investiție va fi iarăși într-o eoliană. Dar dacă vorbim de capacități mai mari, atunci la parcuri începând cu 15 MW în sus, costul unui parc de ăsta pentru așa o capacitate cred că ar fi mai atractiv pentru tehnologie fotovoltaică”.

Confirmând informația că turbinele eoliene de la noi sunt toate la mâna a doua, acesta s-a arătat încrezător că anul acesta investitorii vor aduce instalații noi, iar cele existente pe piață în momentul de față vor fi revândute în alte state. 

„Ele sunt importate de pe continentul european, din Uniunea Europeană. Ca să înțelegeți asta, nu doar moldovenii noștri o fac, instalează de mâna a doua. Practic, începând cu Marea Britanie, toate instalează cu mâna a doua, România, Polonia, Ungaria, Ucraina. Piața, de fapt, de second hand, e mult mai mare. Mie îmi pare straniu, când auzim unii funcționari publici din statul nostru, când cumva vehiculează, că second hand-ul este unul mai neproductiv. Nu. El arată foarte clar că el e productiv. Cifrele din ziua de ieri, de exemplu, când au fost record de 20 de procente. Asta e datorită inclusiv și a aparaturilor de mâna a doua, care generează și generează energie 100% calitativă, ca și aceea nouă”.

Potrivit Ministerului Energiei, la sfârșitul anului trecut, cota energiei regenerabile în consumul final de energie electrică a constituit circa 16%. Este o creștere de trei ori față de anul 2022 și de 8 ori față de anul 2020. 

Un reportaj de Constantin Niculae
Imagine și montaj de Vlad Glinjan