Pentru acte de violență domestică, în funcție de gravitatea infracțiunii, agresorii se pot alege cu până la 15 ani de închisoare. Însă, mulți se aleg cu pedepse mai blânde, dacă acceptă să-și recunoască vinovăția. O bună parte dintre cei care își consumă pedepsele în libertate sunt monitorizați electronic, cu ajutorul unor brățări speciale. În prezent, peste 500 de persoane poartă aceste dispozitive, scopul cărora este de a proteja victima în cazul în care agresorul se apropie prea mult de ea.
„Pentru violența în familie, art. 201 din Cod Penal, prevede munca neremunerată în folosul comunității și închisoarea. Munca neremunerată în folosul comunității de la 60 până la 140 de ore, iar închisoarea pentru al.1 până la 4 ani, al. 2 cu agravantele stabilite până la 6 ani, și tot așa până la aliniatul 4 cu 15 ani de închisoare”, spune șeful direcției activitate analitică, Inspectoratul Național de Probațiune, Iurie Mahu.
În cazul în care pedeapsa este executată în libertate, sunt situații când judecătorul poate decide ca agresorul să fie monitorizat electronic. Cu alte cuvinte, i se fixează o brățară care îl localizează mereu.
„Dispozitivul de monitorizare electronică este aplicat agresorului, care se fixează la piciorul agresorului, iar un dispozitiv este propus pentru a-l prelua victima, pentru a-i fi asigurată securitatea ei. În cazul în care victima refuză, poate face în scris un refuz în care nu acceptă acel dispozitiv. Acel dispozitiv de monitorizare electronică, de fapt, semnalizează atunci când agresorul se apropie de victimă mai aproape de 200 de metri. Respectiv, atenționează victima ca să se îndepărteze sau persoana care este agresor se află în nemijlocita apropiere, și se întreprind anumite măsuri de a asigura securitatea și integritatea personală”.
Instituirea monitorizării electronice, în special pentru cei care comit infracțiuni de violență domestică, a început să fie aplicată în anul 2021, printr-o modificare legislativă. În acel an, au fost 502 agresori monitorizați, în anul următor au fost cu 300 mai mult. Anul trecut, în jur de 900 de persoane erau supravegheate cu aceste brățări, iar la momentul de față sunt 544.
Pedeapsa maximă pentru violența în familie prevede 15 ani de închisoare. Se aplică în cazul în care victima moare sau a fost grav rănită.
„Actualmente, reieșind din considerentul că în ultima perioadă comiterea de infracțiuni a cunoscut o accelerare. Din câte cunosc, instituțiile statului lucrează la un sistem informațional unde o să aibă acces organele de drept, unde o să fie mult mai bine monitorizată situația pe teren și care o să ofere pârghii organelor de drept din teritoriu ca să informeze persoanele despre potențiali agresori, despre situațiile care se întâmplă în societate. Oamenii vor fi mai informați, informația o să fie mai accesibilă și cred că este ceva bun, deoarece, cum v-am spus, în ultima perioadă, statistic în primele 6 luni ale anului 2023 infracțiunea de violență în familie cu survenirea decesului au fost 22 de cazuri. În prima perioadă a anului 2024 numărul a crescut”, spune avocatul Gheorghe Popa.
Sunt cazuri când femeile ajung să-și omoare partenerii, după ce au fost supuse sistematic abuzurilor domestice. Însă, legitima apărare, o prevedere stipulată în Codul Penal, prin care persoana este absolvită de vină, este greu de demonstrat în instanță.
„Fiecare persoană are dreptul la autoapărare, dar autoapărarea trebuie să fie direct proporțională cu atacul. În materia penală sunt niște condiții de autoapărare, și auto apărarea trebuie să fie proporțională cu atacul care este manifestat asupra persoanei. Trebuie să fie atacul direct, real și material, iar autoapărarea nu trebuie să depășească acele limite ale atacului, ale agresorului. În cazul când se depășește autoapărarea, aici intervin alte prevederi ale codului penal”.
Pe lângă articolul 201 din Codul Penal, care prevede pedepse pentru violență în familie, recent, în legislația națională, a fost introdusă noțiunea de „femicid”. S-a întâmplat după omorul tinerei Ana-Maria, care, însărcinată fiind, a fost răpită din stradă, agresată sexual, iar mai apoi ucisă.
„Femicidul reprezintă cea mai gravă formă a violenței împotriva femeii, manifestată prin omor intenționat, vătămare gravă a integrității corporale cauzată în urma prejudecății de gen. Din punctul meu de vedere, este o noțiune care vine să prevadă unele urmări care pot veni în urma comiterii infracțiunii de violență în familie sau a contravenției de violență în familie. Este bine, deoarece legiuitorul manifestă interes. Scopul este de a preveni, și este mai ușor să prevenim decât să soluționăm o problemă”.
Potrivit Biroului Național de Statistică, anul trecut, în urma infracțiunilor de violență în familie înregistrate, au suferit 685 persoane. Cel mai des victime ale violenței în familie sunt femeile, în special cele în vârstă de 35-64 ani. Printre victime sunt și copii, numărul băieților fiind dublu față de cel al fetelor.
Un reportaj realizat de Gabriela Ursu
Imagini și montaj de Vlad Glinjan
