19 septembrie 2024, ora 18:05

Doi frați din Criuleni au fost reținuți, pentru că ar fi ajutat la organizarea unor dezordini în masă în timpul unui protest la Comisia Electorală Centrală (CEC). Acțiunea ar fi fost coordonată de o entitate afiliată condamnatului Ilan Șor. Totul s-a întâmplat la începutul lunii septembrie, când intrarea în sediul CEC a fost vandalizată cu vopsea. 

Potrivit PCCOCS, cei doi bănuiți, în vârstă de 38 și 43 de ani, ar fi recrutat 17 tineri din Criuleni pentru a participa la protest. Aceștia au fost instruiți printr-un grup creat pe platforma Telegram despre modul în care să comită actele de vandalism. Tinerii au fost transportați la Chișinău, organizatorii asigurându-le transportul. 

Pentru participarea la protest, care a durat aproximativ o oră, li s-au promis câte 50 de dolari, iar primul care ar fi aruncat două ouă în sediul CEC ar fi primit un bonus de 1000 de lei. În final, sumele primite au fost mai mici, între 500-600 de lei.

În prezent, unii dintre aceștia cooperează cu anchetatorii, oferind informații despre rolul celor doi frați și organizatorul acțiunilor, care se află în căutare.

Organizatorul, care este căutat de autorități, ar fi primit 20.000 de lei pentru a coordona atacul, iar persoanele implicate ar fi primit salarii bilunar printr-o aplicație bancară rusească. Ancheta continuă, iar cei reținuți beneficiază de prezumția de nevinovăție.

13 decembrie 2024, ora 17:30

Relatări din linia întâi: cum privesc jurnaliștii moldoveni războiul, cum comunică cu colegii din Ucraina și ce dificultăți întâmpină în reflectarea crizei refugiaților? O discuție sinceră despre provocările presei din Republica Moldova.

În cadrul proiectului „Cronici în Foc” la TV8, am spus poveștile corespondenților moldoveni care au lucrat personal în Ucraina în timpul războiului și ale jurnaliștilor care au relatat despre invazia Rusiei din Moldova. 

În al treilea episod, invitați sunt Mihail Calarașan, fotograf documentarist „Oameni și kilometri”, Petru Macovei, director executiv al Asociației Presei Independente, și Daria Russu, autor și producător al proiectului „ЩоТижневик”.

„Am călătorit frecvent în Ucraina din motive de serviciu înainte de război. Am lucrat la o serie de fotografii despre o familie care a plecat din Lugansk în 2014. De aceea, contextul războiului mi-a devenit clar mult mai devreme decât pentru majoritatea cetățenilor noștri.

A fost o perioadă dificilă pentru majoritatea jurnaliștilor, mai ales pentru freelancerii și fotoreporterii. A început războiul și, simultan, criza refugiaților, iar multe media internaționale au început să vină la noi. Nu toți au adus propriii fotografi. Noi am lucrat cu media internaționale în primele lună și jumătate”, povestește Mihail Calarașan, fotograf documentarist „Oameni și kilometri”.

„Echipa de jurnaliști se afla la Riga când am intrat într-o situație foarte complicată, deoarece la acel moment spațiul aerian al Ucrainei era închis, iar noi trebuia să ne întoarcem la Chișinău pe 24 februarie prin Kiev. Toți eram convinși că războiul este imposibil, în ciuda zvonurilor și a diferitelor presupuneri. Credeam că rațiunea va învinge. Totuși, Kremlinul nu se ghidează după raționamentele logice, iar în rezultat a început acest război”, remarcă Petru Macovei, director API.

„„ЩоТижневик” este singura emisiune din Moldova în limba ucraineană. Am decis să o creăm atunci când a început invazia pe scară largă în Ucraina. La acea vreme, eram voluntar într-un centru de ajutor pentru refugiați. Nimeni nu știa ce să facă, unde să fugă, cum să organizeze totul. De asemenea, am participat la ajutorul refugiaților în cadrul Congresului Național al Ucrainei din Moldova. Îmi amintesc clar momentul în care am înțeles că este nevoie de o astfel de emisiune.

Când au ajuns refugiați din regiunea Harkov, o femeie a intrat în centru și a întrebat: „Abia am ajuns în Moldova, nu știu nimic despre țara voastră. Care este moneda voastră? Care este limba națională?”. Atunci am realizat că oamenii nu sunt doar în panică și șocați de război, dar și într-un stres imens din cauza necunoașterii noii lor realități. Aveau nevoie de informații pentru a înțelege ce reprezintă Moldova, ce evenimente se petrec aici și dacă este un loc sigur. Mulți refugiați întrebau: „Este sigur aici? Ce se întâmplă cu Transnistria?”. Atunci am propus să creăm acest proiect și l-am realizat”, își amintește Daria Russu, autor și producător al proiectului „ЩоТижневик”.

Petru Macovei a subliniat că se simte mândru că în Republica Moldova există colegi care au mers pe frontul războiului din Ucraina.

„Pentru asta, în primul rând, trebuie să ai curaj. Nu este vorba de un război mic, ci de un conflict pe scară largă. Am un respect enorm pentru jurnaliștii care lucrează acolo”, a subliniat Macovei.

Mihail Calarașan povestește despre șocul provocat de vizita în zonele de luptă de lângă Kiev.

„Odată am mers cu prietenii în Borodianka. Este un loc destul de popular pentru străinii care vin în Ucraina pentru a vedea ce a lăsat armata rusă în urmă. A fost un șoc, pentru că, în ciuda cantității uriașe de materiale foto și video din zonele de conflict, să vezi totul cu ochii tăi este cu totul altceva. Când mă uit la Borodianka, îmi dau seama că este ca Orheiul nostru: aceeași distanță față de capitală, aceleași blocuri de nouă etaje, case private, aceleași oameni. Nu a fost ușor din punct de vedere moral”, își amintește Calarașan.

Daria Russu, ca și alți corespondenți din Moldova care colaborează cu Ucraina, a menționat că pregătirea materialelor este foarte dificilă, iar cererile pentru informații sunt procesate cu întârziere. Cauzele sunt clare, dar totuși acest lucru îngreunează publicarea articolelor la timp și relatarea rapidă a evenimentelor din țara vecină.

„În ceea ce privește obținerea informațiilor, pot spune că Ucraina este acum mai deschisă decât înainte. Eu mă ocup de relațiile dintre Moldova și Ucraina de mult timp. Anterior, am lucrat la altă emisiune, „Svitanoк”, care era dedicată culturii, dar aborda și relațiile diplomatice.

Acum Ucraina este mai accesibilă, dar totuși fiecare solicitare este procesată cu întârziere. De exemplu, de aproape un an încerc să obțin un interviu cu Ombudsmanul Ucrainei pentru Drepturile Omului. Actualizez constant întrebările, dar de fiecare dată nu reușim să realizăm interviul, mereu se întâmplă ceva: convocări urgente, evenimente, vizite în alte țări. În final, interviul nu poate fi organizat la timp”, subliniază Russu.

„Din punctul meu de vedere, obținerea acreditării pentru un jurnalist străin este mai ușoară. Prima mea acreditare mi-a fost obținută printr-o agenție germană cu care colaborați. A fost gata în 3-4 zile. Am fost surprins când un coleg din redacția noastră mi-a spus că așteaptă acreditarea de 3-4 luni. Pentru jurnaliștii din țări occidentale, precum SUA, Germania, Marea Britanie, procesul este mai rapid. Poate că nu se face intenționat, dar experiența mea spune acest lucru”, remarcă Mihail Calarașan.

„Mulți susțin că birourile de presă din Ucraina răspund mai întâi jurnaliștilor locali, apoi mass-media internaționalelor mari și abia la urmă Moldovei, dacă ajunge rândul. Această atitudine este vizibilă și față de diaspore. M-am ocupat mulți ani de diaspora ucraineană din Moldova. În ciuda faptului că Moldova este vecinul cel mai apropiat al Ucrainei, în toți acești ani am primit puțină atenție. Situația a început să se schimbe din cauza războiului, când în Moldova au venit mulți refugiați. Acum Ucraina înțelege valoarea Moldovei ca aliat”, crede Daria Russu.

„O altă problemă cu care se confruntă jurnaliștii moldoveni în Ucraina este dificultatea de a obține informații credibile. Multe informații sunt secrete. Pentru a transmite informații obiective, jurnaliștii moldoveni au nevoie de acces la o cantitate semnificativă de date și informații”, a subliniat Petru Macovei.

Этот материал был создан при поддержке проекта «Yak Vdoma» Hub в Бухаресте для украинских журналистов, реализованного CFI Media Development и финансируемого Министерством иностранных дел Франции с января по декабрь 2024 года. 

Acest material a fost creat cu sprijinul proiectului „Yak Vdoma” Hub din București pentru jurnaliștii ucraineni, implementat de CFI Media Development și finanțat de Ministerul Afacerilor Externe al Franței pentru perioada ianuarie – decembrie 2024.