22 septembrie 2024, ora 21:30

Procesul de vetting, destinat verificării integrității procurorilor, a afectat investigarea uneia dintre cele mai complexe cauze penale din Republica Moldova – frauda bancară. Procurorul general, Ion Munteanu, a declarat la „Cutia Neagră PLUS” că Mariana Botezatu, procurorul care cunoștea cel mai bine dosarul, a ales să nu participe la vetting și a demisionat.

„Dacă vorbim de cauze penale concrete în urma vettingului, 10 procurori au plecat din sistem, 25% din procurori, nu toți erau activi în Procuratura Anticorupție. Direct este afectată una din cele mai complicate cauze penale, este vorba de frauda bancară. Procurorul care cunoștea cel mai bine cazul - a plecat în demisie. Doamna a decis să nu participe la acest proces de vetting”, a spus Munteanu.

Munteanu a subliniat că și unul dintre cei mai activi ofițeri din cadrul echipei de investigare a plecat, după ce a fost promovat procuror într-o altă procuratură raională. Situația a obligat numirea unui alt procuror care trebuie acum să studieze cele 800 de volume ale dosarului, a câte 250 de foi, pentru a continua investigațiile.

„Am desemnat alt procuror, care nu are decât efectiv să se așeze și să studieze cauza și să continue investigațiile. - Să continue sau să înceapă de la început? - Să continue. - Va avea propria strategie de administrare a dosarului? - O parte din acțiuni deja sunt în desfășurare. Sunt înaintate o serie de învinuiri. Sunt rezultate care trebuiesc analizate… Informația trebuie sistematizată”. 

Totuși, există riscul ca investigația să fie din nou afectată, deoarece unii dintre procurorii actuali care lucrează la caz se află și ei în proces de vetting:

„ Acest grup nou constă din procurori care sunt în proces de vetting și dacă admitem că ei nu promovează - această cauză va trebui din nou repartizată altui grup de urmărire”.

Deși s-au scurs deja 10 ani de la furtul miliardului, Munteanu a declarat ferm că investigațiile vor continua:

„Avem fapte excepțional de grave. Cu siguranță, sistemul de justiție sau procuratura în detaliu nu ar putea renunța la investigarea acestei cauze. În aceasta cauză sunt urmăriri penale care se desfășoară - aceasta investigație va continua”.

Precizăm că Furtul Miliardului sau Frauda Bancară este numele dat unor mișcări financiare prin care în perioada 2012–2014, din Banca de Economii, Banca Socială și Unibank din Republica Moldova a fost transferată o sumă de circa 13,3 miliarde de lei moldovenești, sumă echivalentă cu 12% din Produsul Intern Brut anual al țării.

Acest articol este finanțat printr-un grant oferit de Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii. Opiniile, constatările și concluziile formulate în document aparțin TV8 și nu reflectă în mod necesar poziția Departamentului de Stat al Statelor Unite ale Americii.

25 noiembrie 2024, ora 23:01

După circa cinci ani de interimate, Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) are de la începutul acestei luni un șef „cu acte în regulă”. Funcția, scoasă la concurs de mai multe ori, care a fost, din diverse motive, anulat, a fost ocupată de procurorul Victor Furtună, cel care a fost timp de aproape doi ani șef interimar al PCCOCS, iar anterior adjunct în cadrul instituției. Victor Furtună a acumulat cele mai multe puncte la proba finală și a primit undă verde de la Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) să preia mandatul.

De altfel, numele lui Victor Furtună este unul extrem de cunoscut opiniei publice, el fiind procurorul care a condus grupul de urmărire penală în dosarul fostului procuror general, Alexandru Stoianoglo, cercetat penal pentru corupere pasivă, activă, fals în declarații și depășirea atribuțiilor de serviciu, pentru ultima acuzație fiind ulterior achitat. 

Începuturile lui Victor Furtună în Procuratură și „cazul Stoianoglo”

Victor Furtună și-a început cariera la Procuratura sectorului Buiucani, în anul 2017. În aprilie 2019, a devenit procuror anticorupție, iar în noiembrie 2022 a fost desemnat adjunct-interimar al procurorului-șef al PCCOCS. În ianuarie 2023, a fost propulsat la funcția de șef interimar al PCCOCS. Asta chiar dacă actualul procuror general, Ion Munteanu, pe atunci și el interimar, l-a înaintat pentru funcția respectivă pe Serghei Russu. Membrii CSP nu l-au acceptat însă pe Russu, care era la acea vreme șeful interimar al PCCOCS, și au decis să aprobe candidatura lui Victor Furtună.

Furtună a gestionat o vreme dosarul în care fostul șef al PCCOCS, Nicolae Chitoroagă, este cercetat penal pentru îmbogățire ilicită. Totodată, Victor Furtună este procurorul care a fost desemnat de CSP să conducă grupul de urmărire penală în dosarul fostului șef al Procuraturii Generale (PG), Alexandru Stoianoglo. Ex-procurorul general a fost reținut în octombrie 2021, după circa trei ore de percheziții la sediul PG. 

Și ministrul de atunci al Justiției, Sergiu Litvinenco a sprijinit desemnarea lui Victor Furtună procuror în dosarul Stoianoglo. În cadrul unei ediții din 2021 „Cutia Neagră”, Litvinenco spunea că nu îl cunoștea personal pe Furtună la acel moment și a mers pe impresia lăsată de către procuror unui membru al CSP.

„De procurorul Furtună am auzit prima dată în cadrul ședinței CSP. Unul dintre membrii CSP a spus că s-a intersectat cu Furtună în 2015 și i-a produs o impresie bună, atât s-a discutat despre Furtună. Dar nu-mi amintesc cine l-a propus. Faptul că el l-a reținut pe cel mai odios procuror de pe timpul guvernării Plahotniuc, Nicolae Chitoroagă, m-a determinat să-mi dau votul pentru Furtună, mi s-a creat impresia că persoana are curaj. Ca să îl reții pe un astfel de procuror cum este Chitoroagă trebuie să ai curaj. Și în cazul Stoianoglo procurorul a dat dovadă de curaj”, a spus Litvinenco la „Cutia Neagră”. 

Concursul câștigat pentru șefia PCCOCS

Concursul pentru șefia PCCOCS a încins spiritele în ultimii doi ani, când a fost anulat de câteva ori, inclusiv la solicitarea unor foști miniștri ai Justiției, dar și reprezentanți ai Procuraturii. La începutul lunii martie 2023, ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru s-a declarat la rândul său împotriva continuării concursului, până la încheierea exercițiului de evaluare a candidaților la CSP. 

După numeroase amânări, proba interviului, câștigată de Victor Furtună, a avut loc pe 17 octombrie. 

La interviu au fost admiși toți cei patru candidați la șefia PCCOCS. Comisia de preselecția a constatat că Victor Furtună, Alexandru Machidon, Andrei Mațco și Ion Neguriță au întrunit criteriile de eligibilitate. 

În scurt timp, însă, Alexandru Machidon s-a retras, iar la interviu s-au prezentat doar ceilalți trei aspiranți la fotoliu. Andrei Mațco și Ion Neguriță, au acumulat 57,19 și, respectiv, 70,42 de puncte, în timp ce Victor Furtună a obținut la proba interviului 75,56 de puncte. Noul șef al PCCOCS, Victor Furtună urmează a fi supus filtrului integrității etice și financiare.

Averea lui Victor Furtună

Potrivit celei mai recente declarații de avere, Victor Furtună a ridicat anul trecut de la Procuratură peste 457 de mii de lei - bani din salariu. Familia Furtună deține două apartamente, un garaj și alte trei averi imobiliare. Procurorul a mai indicat în declarația de avere o motocicletă și două mașini. Potrivit documentului, familia Furtună a vândut anul trecut o a treia mașină, tranzacție din care ar fi obținut 350 de mii de lei. Victor Furtună a mai indicat câteva conturi curente la diferite bănci. Declarația de avere mai arată că în același an, soția sa a primit drept cadou de la „rude apropiate” suma de 900 de euro.

Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Încurajarea Transparenței Judiciare prin Instrumente Digitale”, implementat de A.O. „Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul National Endowment for Democracy, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicat.