De câteva zile, spațiul public este bântuit de afirmații precum că vânzarea pământului nostru străinilor este una dintre condițiile aderării la UE. După ce premierul Dorin Recean a demontat minciuna și a venit cu un comentariu clar legat de procesul de integrare europeană a țării noastre, experții de la WatchDog au adus exemple concrete ale altor țări europene, care nu au vreo invazie de cumpărători străini care să fi preluat terenurile agricole.
Mai mult, aceștia au exclus falsul că „pământul va fi vândut forțat străinilor” ca „preț” al integrării europene.
Vedeți hoarde de străini care să cumpere terenuri agricole în România sau Bulgaria?
Experții susțin că cheia spre evitarea unor astfel de situații este negocierea corectă și asigurarea ca investițiile din agricultură să vină în folosul țării și satelor unde vin.
România. „Exemplul perfect că nu se vinde tot străinilor odată ce intri în UE. După aderare, au avut 7 ani de interdicție totală pentru vânzarea terenurilor agricole către străini. După aceea, da, străinii au putut cumpăra, dar cu reguli stricte. Trebuie să fii rezident timp de 5 ani, să desfășori activități agricole același termen și să ai 75% din venituri din agricultură.”
Ungaria. „O țară care a stabilit în Constituție că străinii nu au acces la pământurile agricole. Doar fermierii locali și din UE care îndeplinesc niște criterii stricte pot cumpăra teren. Fără șanse dacă nu sunt rezidenți de cel puțin 3 ani și activi în agricultură.”
Polonia. „A blocat vânzările către străini timp de 14 ani (!) după ce a intrat în UE, iar acum chiar și cei care pot cumpăra trebuie să locuiască acolo cel puțin 5 ani și să se apuce de agricultură.”
Letonia. „Țara de baștină a ambasadorului Majeikis și o altă poveste interesantă. Cetățenii non-UE nu pot cumpăra deloc terenuri agricole, iar cei din UE trebuie să fie rezidenți permanenți și să treacă un test de limbă. Se pare că trebuie să știi mai mult decât cum să ari un câmp dacă vrei să cumperi teren în Letonia.”
Croația. „Ultima țară care a intrat în Uniune. Au avut un moratoriu de 10 ani, timp în care nimeni din afara țării nu putea cumpăra teren. După asta, s-au deschis piața, dar cu aprobări speciale de la Ministerul Agriculturii. Pot fi procurate 10 hectare de către persoane fizice rezidente și până la 100 hectare de către persoane juridice rezidente. Nu pot fi procurate pășuni și păduri.”
Ce se va întâmpla cu Moldova?
Potrivit celor de la WatchDog, Moldova nu va fi obligată să facă nimic ce nu e în interesul nostru național.
„Vom negocia dur și inteligent, exact așa cum au făcut celelalte țări. Nu va veni nimeni să ne dicteze cum să ne vindem pământul, pentru că fiecare țară din UE și-a protejat fermierii și a negociat condiții personalizate.
Dacă ne uităm la România, Polonia sau Croația, nu vedem nicio invazie de cumpărători străini care să fi preluat terenurile agricole. Așa va fi și pentru noi: cu reguli clare, cu garanții pentru agricultori și cu grijă pentru ceea ce contează cu adevărat – viitorul nostru comun. ”
Vă reamintim că premierul Dorin Recean a asigurat cetățenii că Moldova în procesul de negociere a aderării va obține ceea ce e în interesul nostru național.
„Noi nu semnăm orbește documente, noi negociem ce e bine pentru țară. Și vom negocia ca pământurile noastre să nu fie vândute străinilor”, a declarat premierul.
