30 septembrie 2024, ora 14:30

În multe țări există Poliția Animalelor - o structură care este concentrată doar pe acest tip de infracțiuni. Ar putea apărea și în Republica Moldova o asemenea entitate? Este întrebarea pe care am adresat-o autoarei unui proiect de lege privind protecția animalelor. Ce ne-a răspuns, vedeți în câteva momente. De altfel, la acest proiect se lucrează de un an și patru luni, urmând să fie propus în Parlament în această sesiune. Dacă va trece de votul deputaților, atunci animalele din țară vor avea, pentru prima dată, o lege numai a lor. Unii specialiști în apărarea drepturilor animalelor sunt sceptici că aceasta va rezolva problemele. O văd mai mult de bifă, dar una menită să facă viața mai bună animalelor din Moldova. 

„Cea mai mare parte a societății, din păcate, este afectată de acest lucru, nu numai indiferența față de animale, ci atitudinea sadică față de animale. Ne confruntăm cu aruncarea animalelor în fiecare zi, deoarece acestea sunt aruncate. Sunt legate într-o pungă, astfel încât să nu aibă șansa de a supraviețui și de a ieși. Sunt legate de un copac, astfel încât să nu se poată desprinde și să moară de foame acolo. E înfricoșător ce se întâmplă. Pur și simplu noi nu putem publica imagini, pentru că Facebook le blochează și nu vor ajunge la oameni. Oamenii care întâlnesc animale în fiecare zi sunt numiți bolnavi mintal. Aruncarea animalelor este colosală.

Acesta este doar vârful aisbergului, ceea ce se vede în mass-media, cu această pisică, cu un câine, sau acel, amintiți-vă, preotul care a târât câinele legat. Adică... poate societatea va vedea”, a spus președinta Congresului pentru Protecția Animalelor din Moldova, Irina Iacovenco.

Deși cruzimea față de animale este sancționată atât contravențional, cât și penal, aceasta nu garantează protecția animalelor. Pentru a descuraja acest fenomen, este nevoie de un registru al animalelor domestice. Ar permite o evidență a fiecărui animal în parte și ar impune stăpânilor o responsabilitate mai mare față de acestea.

„Trebuie să existe, obligatoriu, o lege și este foarte important ce fel de lege și cum aceasta va funcționa. Pentru că poți face orice lege, dar nu va fi pusă în aplicare. Avem două articole pentru maltratare, avem unul pentru aruncarea animalelor, dar este imposibil să le folosim. Deoarece, de exemplu, articolul despre aruncarea unui animal - nu poți controla această acțiune. Pentru că nu există un control principal al tuturor animalelor deținute de proprietar, așa cum este în Europa. În primul rând, toată lumea le înregistrează, există o bază de date a animalelor, a proprietarului și apoi este posibil să controlezi abandonul. Respectiv, amendarea celor care aruncă animalul. La noi nu au început de la cap, au început de la picioare. Adică există un articol, dar nu există un instrument de reglementare”.

În iunie 2023, un grup de deputați a elaborat un proiect de lege menirea căruia este protecția animalelor. La un an distanță, proiectul de lege încă nu este gata pentru a fi înaintat Parlamentului, pentru a fi votat. Acest fapt, dar și modul în care au fost organizate dezbaterile publice au cam descurajat-o pe președinta Congresului pentru Protecția Animalelor din Moldova. 

„În primul rând, deputații ar trebui să fie mai deschiși, iar atunci când au avut loc audieri publice - conform legii, aceste audieri au fost, știți, ca de bifă. Adică au fost invitați, au vorbit, au făcut zgomot și s-au împrăștiat.

Ce ar trebui să fie? În comisia pentru elaborarea legii și elaborarea fiecărui punct, trebuie să fie experți. Aceștia sunt voluntarii pentru animalele de companie care fac acest lucru în fiecare zi, văd statisticile privind aruncarea animalelor, văd ce se întâmplă în sate, în suburbii și știu cum să o facă corect. În plus, chinologii nu au fost invitați, medicii veterinari care se ocupă, în mod special, de proiecte pentru animale fără adăpost, nu de cele domestice. Și când acești oameni sunt în comisie, atunci există o soluție constructivă.

Este necesar să se facă, la nivel legislativ, înregistrarea tuturor proprietarilor de animalelor. Apoi, să fie creată această bază de date și să fie controlată. Cine va deține controlul? Din nou, cel mai important punct din legea propusă a fost scos - aceasta este poliția animalelor. Cine va fi responsabil pentru control, înregistrare, urmărire? Poliția obișnuită nu va face și nu face acest lucru. ANSA - nu are resurse, nu are oameni. Prin urmare, în toată această poveste, principalele lucruri au fost scoase, dar nu există nicio cale fără ele”.

Pe de altă parte, deputata Iulia Dascălu, una dintre autoarele proiectului de lege, afirmă că documentul se află la Guvern. Speră că va fi propus votului în această sesiune legislativă. 

„În Republica Moldova, de la independență încoace, n-a avut un cadru legal privind protecție a animalelor. Deci noi nu am avut lege cadru. Iată, ceea ce am făcut noi acum este legea cadru care va reglementa acest sector cap-coadă. În primul rând, proiectul vine ca să nu permitem abuzul față de animale, să luptăm împotriva cruzimii față de animale. Proiectul vine să reglementeze pe toate pozițiile tot ce ține de protecția animalelor, atât ce a animalelor cu stăpân cât ce a animalelor fără de stăpân”, a declara deputata din cadrul Comisiei mediu, climă și tranziție verde, Iulia Dascălu.

Pe lângă aceasta, va fi creat și un registru național al animalelor, facilitând astfel monitorizarea acestora.

„În acest proiect de lege o să vedeți că sunt implicate mai multe ministere. Deci, exemplu, Ministerul Agriculturii este ministerul care va elabora politici. Ministerul de Interne va fi ministerul care se va ocupa de tot ce ține de contravențional în cazul când identificăm cazuri de abuz împotriva animalelor și de maltratarea acestora. Avem Ministerul Mediului care nemijlocit va fi implicat și avem Agenția Națională de Siguranță a Alimentelor care la rândul său va avea un soft unde vor fi înregistrate toate animăluțele și vor controla toate aceste procese. - Deci urmează totuși să avem un registru al animalelor unde vor fi înregistrate? - Da, asta va fi prima ce noi vom face.

- Odată cu acest registru, va apărea poliția animalelor? - Nu, deocamdată noi nu vorbim despre poliția animalelor. Această propunere a venit din partea iubitorilor de animale, a voluntarilor. Deci ei veneau cu ideea ca noi să facem acest lucru, dar eu cred că noi suntem abia la început de cale. Noi, desigur, că acest proiect l-am elaborat, având pe masă Convenția Europeană privind protecție animalelor, da, noi ne vom conforma tuturor rigorilor europene, dar, de moment, noi nu putem încă să discutăm despre o poliție animalelor. Eu cred că asta se va produce mai târziu, după ce proiectul va fi implementat”.

În Republica Moldova, pedepsele pentru agresorii de animale sunt prea blânde, mai consideră deputata. 

„- Ceea ce avem în prezent, nu este suficient pentru a proteja animalele? - Dar noi nu avem nimic. Avem doar codul contravențional, deci dacă se întâmplă un caz cum am avut similar la Drochia, am avut odată un caz, nu știu unde, când un preot a agățat de mașina sa și a târâit un patruped și vai de capul lui. Deci, ce se întâmplă? Bine, poliția face un proces verbal și cu asta se termină. Amenzile sunt mici și oamenii cumva nu-și dau seama că, totuși, trebuie să fie responsabil de ceea ce face”.

Respectiv, noul proiect de lege va veni la pachet și cu înăsprirea pedepselor pentru agresorii animalelor, dar și cu introducerea altora. 

Un reportaj realizat de Gabriela Ursu 
Imagini și montaj de Vlad Glinjan

06 octombrie 2024, ora 10:00

Ultimele inundații din Chișinău ne-au făcut să ajungem din nou pe râul Bîc, starea căruia, după spusele mai multor specialiști, creează o mare parte din aceste probleme. Experții susțin că dacă râul ar fi fost curățat ca la carte și adâncit, ar fi putut capta mai multă apă, iar efectul inundațiilor putea să fie mai redus. Inspecția echipei noastre de filmare a râului, pe mai multe porțiuni, a scos la suprafață veșnica problemă: cursul este blocat de tot felul de „baraje” din gunoaie și copaci căzuți, care opresc curgerea normală a apelor atunci când debitul râului crește brusc. Soluția ar fi curățarea albiei râului, dar pentru asta sunt necesare studii și costuri destul de mari. 

„Am revenit după o perioadă de timp pe râul Bîc, deoarece acesta este principala cale de evacuare a apelor pluviale din orașul Chișinău, atunci când plouă. Nu a trebuit să mergem foarte mult și am dat de prima barieră care, cumva, atunci când apele cresc, blochează scurgerea lor. După cum vedem pe mal, apa de la ultimele ploi a avut cu un metru și jumătate mai mult decât acum, iar toate aceste gunoaie s-au oprit în această conductă, care pare nefuncțională”.

Mergând mai departe pe cursul râului, pentru a identifica potențialele blocaje, am descoperit un altul, mult mai masiv. Se află nu foarte departe de stația de epurare a apelor uzate, pe Calea Basarabiei. 

„Am ajuns pe râul Bîc, într-un punct în care albia acestuia e complet blocată. Vedem aici bucăți de polistiren, sticle de detergenți, cutii de bere și copaci care au fost aduși de ape și care s-au blocat aici. În astfel de situații, atunci când plouă, apa din acest râu și apa din oraș care ar trebui să curgă la vale pe acest râu, se blochează pur și simplu în astfel de puncte. Cu ceva timp în urmă, noi am mai găsit astfel de locații care au fost curățate între timp de către voluntari, nu de către autorități, dar se pare că au apărut altele noi, Ne continuăm drumul spre stația de epurare să vedem dacă mai descoperim astfel de piedici în calea apei, pentru că toată lumea, atunci când plouă, se plânge că orașul se inundă. Iată de ce se inundă”.

Alexandru Guțaga, cel care în urmă cu un an, împreună cu un grup de persoane, a organizat o plimbare folosind caiacele pe apele acestui râu, a reiterat necesitatea curățării lui. Este o soluție viabilă pentru evitarea inundațiilor masive.

„El curge, uneori mai slab când nu sunt ploi, uneori mai mult când sunt ploi, dar apa are nevoie să meargă. Și viteza cu care s-ar mișca apa depinde de câte obstacole ea are pe acest parcurs cât merge râul. Și dacă, de exemplu, sunt asemenea locații care sunt foarte multe de lungul râului Bîc, care sunt crescute de vegetație și nu de un an, ele au mulți ani, când merge ploaie puternică, această vegetație, în primul rând oprește tot gunoiul care nimerește aici, uitați-vă, sunt niște roți de mașină, ce vrei. Deci, opresc alte crengi și alți copaci care vreodată au căzut și se primește un baraj artificial care natural se creează. 

De la Chișinău mai departe în vale, ele sunt multe baraje, unele baraje sunt din țevi care cândva, posibil, erau, poate dădeau valoare, acum ele sunt sparte și nu au nimic, nu mai sunt folosite. Și sunt asemenea copaci care închid apa. Și în loc ca, de exemplu, când ploaia mare vine, ca într-o secundă să meargă cu viteză de 7-10 metri pe secundă, repede, să aibă unde să meargă, ea merge, poate, cu un metru de secundă, de zece ori mai puțin.

Vreo brigadă de 10 oameni cu un tractor și în jumătate de an aici o să fie lună. Simplu, se dea voie să curățe, să mai scoată și atunci, cred că se va face ordine. Nu e nevoie de ceva, de pus faianță, nu este nevoie de... E foarte simplu de curățat, de scos gunoiul, poate de pus niște zone unde plasticul este colectat cu niște țevi care sunt îndreptate în niște containere”.

Și specialiștii din domeniul urbanismului consideră că acest râu reprezintă o soluție, dacă nu cea mai importantă, la problema inundării orașului. 

„Eu cred că Bîcul ar fi o salvare, numaidecât. Noi nu avem altă posibilitate să evacuăm apele, practic toate cartierele duc spre Bîc”, spune conferențiarul universitar, Ion Ioneț.

Primăria orașului Chișinău, prin persoana șefului Direcției Mobilitate Urbană, Vitalie Mihalache, recunoaște necesitatea curățării râului Bîc și a afluenților săi.

„Avem câteva situații care creează problema inundării sau inundării parțiale, dar vreau să atrag atenția că ultimii ani observăm ploi de scurtă durată cu volume foarte mari de apă și constatăm insuficiența capacității de evacuare a apelor pluviale de către rețeaua pluvială existentă. Asta este una din situații. O altă situație este nefinalizarea curățirii albiei râului Bîc. Paralel cu situația dată, inclusiv acele râulețe care se scurg în râul Bîc, de asemenea nu au fost finalizat procesul de curățare acestor albii.

Ministerul Mediului care a refuzat eliberarea autorizației, permisul de curățare a albiei prin defrișarea și restabilirea acelor diguri, sau a acelor zone ale râulețelor respective. Suntem într-o discuție mai deosebită cu Ministerul Mediului, se invocă, că se fac lucrări pe zona râului și aici este o zonă protejată și ea ar urma să fie executată într-o procedură deosebită. Inclusiv ce ține de arbori, inclusiv ce ține de nămol etc. Noi, ca cei care întreținem infrastructura rutieră, nu avem posibilitatea să o luăm în calcul și inclusiv să asigurăm păstrarea acelui nămol, sau transportarea, sau readucerea lui în zona din care a fost extras, din simplul motiv că, noi l-am extras din cauză că este o problemă pentru evacuarea apelor pluviale”.

De cealaltă parte, Ministerul Mediului, prin Agenția de Mediu, ne-a oferit altă informație. Și anume că, în ultimii ani, nu au fost solicitate autorizații pentru curățarea râului Bîc. 

„Agenția de Mediu, la finele anului 2023, a dat un acord de mediu, vis-a-vis de decolmatarea râului Bîc, pe sectorul Strășeni, până la lacul de acumulare Ghidighici. Toate lucrările de decolmatare, curățare a râurilor, se fac prin evaluarea impactului asupra mediului. La moment și în ultimii doi, trei ani, Agenția de Mediu nu a recepționat de la direcția generală sau de la Primăria municipiului Chișinău careva solicitări, privind expunerea impactului de mediu asupra lucrărilor enumerate de dumneavoastră.

Ceea ce ține de careva lucrări în albia râului Bîc, nu au fost solicitări din partea primăriei în ultimii doi, trei ani, asta eu vă spun sigur, deja informația a fost verificată. Noi am dat un singur acord de mediu, vis-a-vis de efectuarea lucrărilor de decolmatare și curățire, pe segmentul Strășeni, lacul Ghidighici, atât”, a spus directorul Agenției de Mediu, Dorin Poverjuc.

În cadrul Primăriei Chișinău s-a discutat în urmă cu câțiva ani despre un proiect de curățare și reabilitare a râului Bîc cu bani de la BERD, care a fost votat de consilierii municipali în luna mai 2023. 

„Este un proiect care acum finalizăm procesele de aranjamente sub aspect de posibilitate a atragerii finanțării. Am avut un șir de o perioadă de tergiversare a înregistrării proiectului în conturile trezoreriei și a Băncii naționale, dar au fost finalizate și depășite. Este un împrumut cu element de grant de 8 milioane de euro, care este îndreptat spre curățare râului Bîc, către amenajarea falezei și crearea zonelor de agrement pe zona orașului Chișinău, până la stația de epurare, chiar și cu posibilitatea extinderii zonei după. Și inclusiv să nu uităm, că avem de la podul Mihai Viteazu în amonte, mai avem o parte din râul Bîc, care de asemenea trebuie curățat și creată capacitatea lui de acumulare a apelor pluviale”, a spus șeful Direcției Mobilitate Urbană, Vitalie Mihalache.

Râul Bîc are o lungime de aproximativ 155 de kilometri și traversează mai multe raioane ale țării. De asemenea, este catalogat ca fiind cel mai degradat râu din țară, fiind necurățat și poluat grav și sistematic, din cauza trecerii lui prin mai multe localități, unele urbane. 

Un reportaj de Constantin Niculae
Imagine de Vlad Glinjan
Montaj de Constantin Niculae