02 octombrie 2024, ora 19:48

Fosta judecătoare și membră a Consiliului Superior al Magistraturii, Nina Cernat, a încercat să depună pe un cont bancar 145.000 de euro, bani cash. Tranzacția a fost refuzată de bancă din cauză că magistrata nu a putut demonstra proveniența banilor. Autoritatea Națională pentru Integritate (ANI) a inițiat un control pentru a verifica sursa de proveniență a banilor, după ce a fost sesizată despre tranzacția bancară suspectă. Contactată de TV8, Nina Cernat a afirmat că nu a fost informată despre decizie și că a declarat toți banii anual, la ANI.

Cernat a încercat să depună miile de euro într-un cont bancar, pe 20 august 2024, dar tranzacția a fost respinsă.

Conform sesizării, Nina Cernat a explicat băncii că cei 145.000 de euro provin din salarii și pensii adunate între 2016 și 2024 și că a schimbat lei în euro la mai multe case de schimb, dar nu a păstrat chitanțele. De asemenea, a declarat că a ținut banii acasă și plănuia să-i trimită fiicei sale din Austria pentru a cumpăra un imobil. Totuși, judecătoarea nu a prezentat documente care să confirme acest lucru sau schimburile valutare efectuate.

Prin urmare, ANI a dispus controlul averii și al intereselor personale ale Ninei Cernat, pentru a verifica dacă economiile de 145.000 de euro sunt justificate.

Într-o reacție pentru TV8, Cernat ne-a spus că nu a anticipat necesitatea de a demonstra schimburile valutare și a dat asigurări că toți banii au fost declarați conform legii:

„Toată suma asta a fost declarată la ANI. În fiecare an, se aduna câte-olecuță, olecuță și s-a adunat suma. S-a acumulat această sumă până când m-am eliberat din funcție și în fiecare an era declarat la ANI că am primit atâta pensie, salariu, din care am acumulat și păstrez așa sumă, restul au fost cheltuite pentru necesitățile mele personale. În toate declarațiile este suma indicată. Eu nimic n-am indicat nici mai mult, nici mai puțin. Altceva e cum pot să demonstrez că e transferat lei în euro, dacă la casele de schimb nu se dădeau chitanțe, nu-ți trebuia buletinul de identitate. Eu nici prin gând că o să am nevoie să demonstrez banii”.

TV8 a analizat declarațiile de avere ale magistratei din 2016 până la plecarea din sistem în mai 2024. Potrivit acestora, Nina Cernat a acumulat în această perioadă venituri totale de circa 6,338 milioane de lei, echivalentul a aproximativ 328.000 de euro.

Totuși, Cernat nu a indicat sume mari în numerar în nicio declarație de avere.

În 2016, Cernat a intrat în posesia unei părți a unei case de locuit, pe care o indică la valoarea de 186.000 de lei, iar în 2019 a procurat un automobil în valoare de 278 de mii de lei.

TV8.md amintește că magistrata Nina Cernat și-a anunțat demisia de la CSM și de la Curtea de Apel Chișinău pe 2 mai 2024. Plecarea din sistem a coincis cu demisia mai multor judecători de la Curte, înainte de a începe procesul de evaluare externă a acestora de către Comisia Vetting. Magistrata a dat asigurări atunci că demisia sa nu a avut nicio legătură cu evaluarea, motivând că își dorește să se detașeze de activitatea din justiție după 34 de ani lucrați în domeniu. 

Cernat urmează să ridice 740 de mii de lei indemnizație unică de concediere. Aceasta este una dintre cele mai mari sume plătite în ultimii ani de stat, la plecarea din sistem a unui judecător.  

Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Încurajarea Transparenței Judiciare prin Instrumente Digitale”, implementat de A.O. „Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul National Endowment for Democracy, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicat.

21 decembrie 2024, ora 23:11

Astăzi vorbim Verde-n ochi despre educație și salariile mizerabile pe care le primesc profesorii din R. Moldova versus majorările obraznice la pensii pe care le-ar putea primi din anul viitor judecătorii Curții Constituționale.

Zilele trecute, profesorii au ieșit la proteste să ceară salarii decente. În urmă cu o lună, Guvernul le-a promis majorări de 15% de la începutul anului viitor, dar pe ultima sută de metri le-a înjumătățit. În formula votată de Parlament la început de decembrie, profesorii ar urma să beneficieze de o majorare salarială netă între 600 și 900 de lei. Asta în condițiile în care salariul mediu pe economie va crește anul viitor cu 2.400 de lei. Simțiți diferența?

Cu sau fără această majorare, un lucru este cert: Profesorii sunt printre cei mai prost plătiți salariați din R. Moldova. Salarii mai mici au doar angajații din agricultură și cei din domeniul artei. Chiar dacă toate guvernările din ultimii 20 de ani au promis că educația va reprezenta o prioritate pentru ei, salariile cadrelor didactice au fost dintotdeauna sub media pe economie.

De exemplu, în 2020, salariul mediu din învățământ era de circa 7.000 de lei, cu 12% mai puțin decât media pe economie. În 2024, chiar dacă salariul unui profesor a crescut până la aproape 11.000 de lei, el este de fapt cu 24% mai mic decât salariul mediu pe țară. Astăzi, în Moldova, un sudor, electrician sau croitor este mai bine plătit decât un dascăl, pe umerii căruia stă sarcina de a educa următoarea generație de cetățeni.  

Dincolo de declarațiile siropoase ale politicienilor despre importanța imensă a învățătorilor, cifrele oficiale cu privire la distribuția bugetelor arată o realitate total diferită. De exemplu, în 2012, cheltuielile statului pentru învățământ reprezentau 8,4% din PIB, iar anul acesta – ele au scăzut până la 5,4% din PIB. Cei mai mulți bani au fost alocați protecției sociale, adică compensațiilor și ajutoarelor pentru cei vulnerabili financiar.

Și dacă alocarea banilor pentru compensații la facturi este de înțeles, atunci o ultimă inițiativă a Guvernului care își propune să vină cu stabilirea unor pensii nesimțit de mari pentru judecătorii Curții Constituționale este de-a dreptul scandaloasă. Dacă această modificare va fi acceptată de Parlament, cei șase judecători ai Curții vor putea beneficia de pensii în valoare de până la 80 la sută din salariile lor de funcție. Salariul unui judecător constituțional este de 82.000 de lei, astfel pensia acestuia ar putea ajunge la 65.000 de lei.

Când statul spune că nu are bani pentru profesori, dar îi găsește cu ușurință pentru un cerc de elită de judecători, revolta publică este firească. Salarii mici pentru învățători înseamnă și o educație mai proastă, iar prin consecință și o economie mai puțin dezvoltată. Această relație cauzală este demult demonstrată. Statele în care s-a investit sistematic în educație au ajuns economii mondiale. Statele care au neglijat domeniul educației se bălăcesc în sărăcie și corupție.  

Cât despre salarii, profesorii moldoveni pot doar visa la veniturile unor dascăli din Uniunea Europeană. Spre exemplu, un profesor din Olanda sau Danemarca are un salariu mediu lunar de 5.600 de euro, iar unul din România sau Bulgaria – de circa 1.100 de euro lunar. Și asta în condițiile în care prețurile de la noi și cele din România sunt aproape identice.

În concluzie, vă spun verde-n ochi, profesorii noștri merită mult mai mult, iar preocupările Guvernului și Parlamentului pentru confortul financiar nesimțit de mare al judecătorilor Curții Constituționale sunt cel puțin amorale în actualul context economic al țării. 

Pentru ce merite deosebite au meritat magistrații constituționale venituri lunare de peste 7.000 de euro, într-o țară în care profesorii ies la proteste pentru salarii care să-i scape de sărăcie?