O ploaie torențială rară a lăsat lagune albastre de apă printre palmierii și dunele de nisip ale deșertului Sahara, inundând una dintre cele mai afectate regiuni de secetă cu mai multă apă decât a văzut în ultimele decenii. Deșertul din sud-estul Marocului este unul dintre cele mai aride locuri din lume și rareori are parte de ploi la sfârșitul verii, scrie adevarul.ro.
Guvernul marocan a declarat că două zile de precipitații din septembrie au depășit mediile anuale în mai multe zone care primesc în medie mai puțin de 250 milimetri anual, inclusiv Tata, una dintre zonele cele mai afectate. În Tagounite, un sat situat la aproximativ 450 km sud de capitala Rabat, s-au înregistrat peste 100 mm într-o perioadă de 24 de ore.
Furtunile au adus mai multe precipitații decât s-a văzut în ultimele decenii, lăsând imagini cu apă abundentă țâșnind prin nisipurile și flora deșertului.
„Au trecut între 30 și 50 de ani de când a plouat atât de mult într-un interval de timp atât de scurt”, a declarat Houssine Youabeb de la Direcția Generală de Meteorologie a Marocului.
Astfel de ploi, pe care meteorologii le numesc furtună extratropicală, pot schimba într-adevăr cursul vremii regiunii în lunile și anii următori, deoarece aerul reține mai multă umiditate, provocând mai multă evaporare și atrăgând mai multe furtuni, a spus Youabeb.
Acum 6.000 de ani, deşertul Sahara era acoperit de vegetaţie şi avea parte de o mulţime de ploi, dar schimbările climatice din lume au transformat regiunea într-una dintre cele mai aride zone de pe Pământ.
Un nou studiu arată că porţiunea acoperită de vegetaţie din Peninsula Antarctică a crescut de peste zece ori în ultimele decenii, din cauza schimbărilor climatice care încălzesc continentul, relatează The Guardian.
Analiza datelor obţinute prin satelit a arătat că, în 1986, vegetaţia acoperea mai puţin de un kilometru pătrat din Antarctica, însă, în 2021, suprafaţa acoperită ajunsese la aproape 12 km². Cercetătorii au constatat că răspândirea plantelor, în principal muşchi, s-a accelerat după 2016.
Oamenii de știință au avertizat că încălzirea, care va persista până la stoparea emisiilor de carbon, ar putea aduce „schimbări fundamentale în biologia şi peisajul acestei regiuni emblematice şi vulnerabile”.



























































