Misterul locului de veci al lui Cristofor Columb a fost în sfârșit elucidat, după 500 de ani. Potrivit publicației britanice Daily Mail, o echipă de cercetători a confirmat „cu certitudine absolută” că rămășițele găsite în Catedrala din Sevilla aparțin celebrului explorator, notează Libertatea.
Oamenii de știință au petrecut 20 de ani analizând ADN-ul oaselor umane descoperite în catedrala spaniolă. Ei au comparat probele genetice cu cele ale rudelor și descendenților lui Columb.
Mormântul lui Columb a fost descoperit în 2003
„Astăzi a fost posibil să verificăm acest lucru cu noi tehnologii, astfel încât teoria parțială anterioară conform căreia rămășițele din Sevilla aparțin lui Cristofor Columb a fost confirmată definitiv”, a spus Miguel Lorente, cercetătorul care a condus studiul. Multi experți au crezut că mormântul din catedrală conținea corpul lui Columb, dar abia în 2003 Lorente și istoricul Marcial Castro au primit permisiunea de a-l deschide, descoperind oasele necunoscute anterior în interior. Cercetătorii au folosit rămășițele fiului exploratorului, Hernando, și ale fratelui Diego, care sunt de asemenea înmormântați în Catedrala din Sevilla, pentru comparație genetică.
Misterul originilor exploratorului, într-un final, deslușit
Potrivit Daily Mail, progresele în analiza ADN ar putea dezvălui și dacă exploratorul era sau nu italian, aspect dezbătut în comunitatea științifică. Unii sunt siguri că s-a născut în Genova, în timp ce alții au sugerat Polonia sau Spania. Există și speculații că navigatorul ar fi fost scoțian, catalan sau evreu. Cercetătorii au declarat că descoperirile lor privind ancestralitatea lui Columb urmează să fie anunțate într-un documentar intitulat „ADN-ul lui Columb: Adevărata origine”, difuzat pe canalul național spaniol TVE. Lorente nu a dezvăluit concluziile, dar a spus că acestea au confirmat teoriile anterioare conform cărora rămășițele din Sevilla aparțin lui Columb.
Nu Columb a adus boli precum variola și rujeola în America
Columb a plecat în prima sa călătorie pe 3 august 1492 din portul spaniol Palos, sperând să găsească o rută către bogățiile fabuloase ale Asiei. Pe 12 octombrie 1492, navele sale au ajuns în ceea ce este acum Bahamas. În a doua călătorie din 1493, Columb s-a întors intenționat în Lumea Nouă și a debarcat în Puerto Rico, unde a înrobit mulți dintre locuitorii indigeni Taino. Sosirea europenilor a dus și la răspândirea unor boli mortale precum variola și rujeola. Mulți istorici au susținut că Columb a adus și primele boli asemănătoare sifilisului în America.
Însă un studiu din ianuarie a constatat că boala era răspândită cu mii de ani înainte. Dovezile ADN au arătat că treponematoza, o boală asemănătoare sifilisului, exista în Brazilia cu peste 2.000 de ani înainte ca exploratorul să navigheze spre Lumea Nouă. Cercetătorii au examinat oasele a patru persoane care au murit în regiunea de coastă Santa Catarina din Brazilia în urmă cu mii de ani, găsind agenți patogeni care indicau o boală asemănătoare sifilisului. Verena Schünemann, coautor al studiului, a declarat: „Deși originea sifilisului lasă încă loc imaginației, cel puțin acum știm fără îndoială că treponematozele nu erau străine locuitorilor americani care au trăit și au murit cu secole înainte ca continentul să fie explorat de europeni”.
