17 octombrie 2024, ora 19:15

Funcționari electorali ar putea fi implicați în scheme de corupere a alegătorilor. Poliția spune că există suspiciuni, care sunt verificate. Între timp, șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu, a anunțat că peste 350 de persoane din cele care și-ar fi vândut votul rușilor s-au adresat la poliție și peste 75% conlucrează cu oamenii legii pentru a facilita mersul anchetei.

„Am recepționat o scrisoare din numele CEC și care la moment se examinează. Există o suspiciune că unii din acești membri ai secțiilor de votare ar fi beneficiat și ei de anumite privilegii prin sistemul bancar PSB. Este doar o ipoteză, care urmează să fie examinată și documentată”, a declarat astăzi șeful Poliției Naționale, imediat după briefingul privind încercările de a organiza destabilizări de alegeri.

Ieri, și Comisia Electorală Centrală a anunțat că apar suspiciuni rezonabile că funcționari electorali ar fi printre cei 130.000 de cetățeni în contul cărora au ajuns bani din băncile rusești.

„În contextul informațiilor apărute în spațiul public referitoare la pretinsele acțiuni de corupere masivă a alegătorilor, apar și suspiciuni rezonabile că în acestea ar putea fi implicați și funcționari electorali, membri ai consiliilor electorale și ai birourilor electorale.

CEC face apel către funcționarii electorali care știu, într-un fel sau altul, că au acceptat anumite mijloace financiare sau asupra cărora planează anumite suspiciuni de forme de corupere, să colaboreze cu organele de anchetă”, a declarat președinta CEC, Angelica Caraman.

Totodată, aceasta a dat asigurări că CEC și poliția vor continua să colaboreze pentru a identifica și a acționa rapid în vederea eliminării oricăror suspiciuni de corupție electorală.

TV8.md amintește că potrivit Poliției și Procuraturii Anticorupție, 15 milioane de dolari au ajuns din Rusia în Moldova, doar în luna septembrie, pentru plătirea mai multor persoane ce urmau să voteze pentru un anumit candidat la prezidențiale și împotriva integrării europene la referendum. Poliția a identificat până acum 130.000 de cetățeni implicați în schema de corupere a alegătorilor. 

Șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, a precizat că în această schemă sunt vizate mai multe partide politice, nu doar unul, dar toate ar avea legături cu Ilan Șor și fostul său partid. De cealaltă parte, Șor a menționat că plățile sunt legale.

Toate persoanele implicate sunt cercetate în stare de libertate, iar autoritățile le recomandă cetățenilor care dețin carduri bancare legate de această schemă să le predea benevol. Dacă nu o fac, riscă să devină complici și să ajungă la închisoare.

24 noiembrie 2024, ora 22:10

Deși Procuraturii Anticorupție (PA) i-au fost oferite toate pârghiile necesare pentru a da rezultate, efectul nu este la măsura așteptărilor, consideră ministra Justiției. Invitată la „Cutia Neagră PLUS”, Veronica Mihailov-Moraru a sugerat că PA nu și-a prioritizat corect activitatea și a subliniat că așteptarea principală a societății este să vadă rezultate concrete în combaterea corupției mari.

„Cred că din partea PA, unii din ei sau mă refer la conducere, probabil nu a fost o focusare pe priorități pentru a avea foarte clare obiectivele că pe anumite dosare trebuie neapărat să depunem maximum efort, fiindcă trebuie să recunoaștem cu regret, în spate, noi am avut și cazuri când atenția PA a fost pe alte segmente, ce ține de vetting sau discuții pe marginea sediului. Acestea nu erau impedimente ca ei să-și facă lucrul. Așteptarea majoră a societății era să avem o claritate, finalitate pe corupția mare, aici e marea așteptare să facă curățenie.

Noi avem PA responsabilă de corupția mare, finanțarea ilegală a partidelor, (...), plus la asta nu putem spune că avem niște sentințe de condamnare, fiindcă asta este pe aceste cazuri de corupție care ar fi creat acel sentiment de răspundere și de dreptate. Pe de o parte, legislația a fost modificată, s-au oferit pârghii și se vede că tot nu a fost eficient.”, a spus Veronica Mihailov-Moraru.

Ministra a mai menționat că, în cadrul Consiliului Suprem de Securitate (CSS), s-a discutat necesitatea unei analize pentru a identifica vulnerabilitățile instituționale:

„S-a pus în discuție și în cadrul CSS necesitatea de a pune în discuții cele întâmplate pentru a înțelege unde au fost vulnerabilitățile. Că e vorba de incapacitatea instituțiilor de a preveni și de a lua măsuri necesare, că e vorba de neglijență, rea credință sau e despre altceva. Nu este o concluzie definitivă. Opiniile pot fi diferite, dar cred că opinia majorității totuși arată că ceva nu funcționează bine. Ne uităm după rezultatele așteptate”.

Ministra Justiției a precizat că PA a beneficiat de sprijin din partea Guvernului și a Parlamentului:

„Procuraturii Anticorupție i-au fost oferite toate pârghiile, poate nu pe deplin cum s-a dorit, dar cel puțin toate pârghiile necesare ca să dea rezultate și, respectiv, să-și îndeplinească atribuțiile.

Guvernul a avut acel angajament de a oferi bugetul separat pentru PA. Bugetul separat a fost acordat la începutul anului curent, dar înțeleg că asta cumva a luat prin surprindere, pentru că nu au fost pregătiți ce ține de gestionarea bugetului. După care, Guvernul și Parlamentul au avut obligația, ca urmare a delimitării competențelor, să ofere personal suplimentar. Împreună cu PA, noi am analizat, am făcut și impact financiar, s-au dat 54 de unități de personal, pentru ca PA să-și poată detașa, a avea personal ce ține de ofițeri de investigație, ofițeri de urmărire penală și a angaja specialiști de care avem nevoie. Lucrul acesta s-a întâmplat în februarie anul trecut. Nu știu din care considerente, ulterior, am înțeles că nu a fost aprobată într-un final structura, organigrama nemijlocit ca procuratura să-și facă angajările. Am înțeles că ulterior a fost legat de faptul că la nivel de Procuratura Generală, odată ce a fost adoptată harta judiciară, se dorea să se meargă la pachet.

Din sursele care le-au dat colegii de la PA, ei au spus că au în jur de 13 ofițeri de urmărire penală și 10 sau 12 ofițeri de investigație. Chiar și cu aceștia, oare nu putem face destule urmăriri penale?”

Întrebată despre o posibilă desființare a Procuraturii Anticorupție, Mihailov-Moraru a respins ideea, declarând că preferă să se concentreze pe îmbunătățirea activității instituției:

„Eu personal, până la moment, nu am luat în calcul o asemenea opțiune, mă concentrez să vedem cum eficientizăm activitatea procuraturii. Este foarte ușor să distrugi, dar este mult mai greu să construiești, fiindcă atunci când construiești, provocările apar mai ales când sunt și interese meschine. Poate este mai bine să avem o altă abordare, mai proactivă, fiindcă noi încă nu avem acea maturitate de a comunica și de a găsi soluții proactive. Trebuie să avem o evaluare temeinică și să vedem soluțiile cele mai puțin intruzive și eficiente pe termen scurt și pe termen lung”.

Ministra a mai menționat că nu a participat la discuții privind o eventuală plecare sau demisie a șefei Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin: „Nu cunosc dacă sunt careva planuri în acest sens”.

TV8.md amintește că acum două săptămâni, președinta Maia Sandu a sugerat anumite schimbări la Procuratura Anticorupție, declarând că în activitatea instituției s-a înregistrat un eșec total. În replică, Procuratura Anticorupție a dat vina pe mai multe lipsuri, cum ar fi un sediu corespunzător și deficitul acut de cadre. 

Ulterior, și premierul Dorin Recean a criticat activitatea managementului instituției. Acesta a mai spus că explicațiile Procuraturii Anticorupție cu privire la sediu și lipsa acută de personal nu justifică lipsa rezultatelor. 

Iar președintele Parlamentului, Igor Grosu, a spus că instituția a avut tot sprijinul necondiționat atât legislativ, cât și politic pentru a duce la capăt dosarele de corupție, însă eforturile nu au dat rezultatelor așteptate. Grosu sugerează că șefa de la anticorupție, Veronica Dragalin ar trebui demisă, însă decizia îi aparține Consiliului Superior al Procurorilor.