Aproximativ zece la sută dintre alegători au emigrat în ultimii opt ani, ceea ce înseamnă că numărul moldovenilor cu drept de vot a crescut în diaspora cu 300 de mii. În aceste condiții, la secțiile din țară votează mai mulți pensionari decât tineri de până la 30 de ani, arată calcule ale economistului Veaceslav Ioniță de la IDIS Viitorul.
„Ca procent cel mai mult a scăzut alegătorul tânăr, 18 -25 de ani. Din două motive. În primul rând ei nu mai sunt atât de mulți, iar în al doilea rând este că în ultimii ani cea mai mare migrație este din partea tinerilor. Și noi practic alegători tineri în țară nu prea avem. 26 - 55 de ani observăm a scăzut cu 196 de mii sau cu 16 la sută. Nu este o scădere mare, dar este. Și peste 56 de ani din contra avem o creștere de la 693 la 739 de mii”.
Astfel că pentru prima dată, în ultimii 10 ani, tinerii vor fi mai puțini la alegeri decât cei care au peste 71 de ani. Acum, vârsta medie a alegătorului din Republica Moldova este de peste 50 de ani, mai spune analistul economic.
„În 2016 la prezidențiale era aproape 46 de ani, apoi a fost 48 de ani aproape și acuma ajunge la 50 de ani. Regula sună în felul următor. La fiecare doi ani, alegătorul nostru îmbătrânește cu un an. Altfel spus, dacă ne ajută Dumnezeu și ajungem cu bine la parlamentarele de la anul noi vom avea alegătorul cu vârsta medie de peste 50 de ani, pentru prima dată. Și la prezidențialele următoare cifra va ajunge la aproape 52 de ani”.
Ioniță crede că, într-un scenariu de mobilizare exemplară la vot vor ieși un 1.300.000 de moldoveni, între care în jur de 180.000 peste hotare. Din stânga Nistrului vor veni să voteze la secțiile controlate de Chișinău aproximativ 35.000 de alegători.
