19 octombrie 2024, ora 20:57

Salariile mici ale actorilor de la noi îi plasează în categoria celor vulnerabili. Pentru a-i ajuta, într-o oarecare măsură, acum 17 ani, Uniunea Teatrală a oferit un teren, pe care avea gratis de la primăria Chișinău, unui dezvoltator imobiliar. În schimb, acesta urma să construiască actorilor apartamente la preț atractiv, iar restul - să le vândă la cost de piață altor doritori, pentru a-și acoperi investițiile. 

Cu greu, complexul a fost finisat, dar nici în momentul de față recepția finală nu a avut loc. A fost numit și un administrator special, pentru că firma intrase în insolvență, din cauza problemelor financiare, ce împiedicau continuarea lucrărilor. Potrivit planului de restructurare, validat în instanță, actorii urmau să achite sume în plus. Unii au acceptat, alții însă șiau retras banii. Printre ei este și Sergiu Finiti, care, cu ajutorul unui avocat, a reușit să-și scoată cei 14 mii de euro, pentru un apartament cu două camere. 

„Căsuța noastră, cuibușor de nebunii, te așteaptă ca să vii. Oh, Doamne, Nu m-a mai așteptat. Am 72 de ani, dintre care 15 ani i-am pierdut așteptând casa. Ni s-a promis, conform contractului, erau niște povestiri că timp de un an, totul va fi gata, va fi ieftin, nu fiți proști. Ne-am aventurat, dar nici până acum nu e gata. Am dat 14 mii, apartament cu 2 camere, la acel preț. Banii mi s-au devalorizat, totul s-a scumpit”, spune actorul Sergiu Finiti.

Complexul locativ, în care urma să aibă apartament și actorul Sergiu Finiti, alături de alți zeci de artiști, a început să prindă viață în 2007. A fost gândit ca un proiect de locuințe accesibile pentru reprezentanții Uniunii Teatrale din Moldova. Pentru aceasta, uniunea a oferit companiei de construcție Ecosem Grup SRL un teren de pe strada Băcioii Noi, pe care, la rândul ei, îl primise gratuit de la primăria Chișinău. Dezvoltatorul urma să contruiască apartamente actorilor la preț mic, vorbim de prețuri ce începeau de la 200 de euro, pentru fiecare metru pătrat, în două dintre cele patru blocuri ale complexului imobiliar. 

„- Prin ce împrejurări ați ajuns să investiți aici? - Am fost amăgiți simpatic. Naiv fiind, mi-a părut că e o variantă bună. Cu mare greu, mi-am restituit banii. Mersi avocatului. După 15 ani, am reușit. Nu am ajuns până la judecată”.

Complexul nici astăzi nu este dat în exploatare. 

„Treceam pe aici și mă uitam că sunt doar schele, mă întrebam când se va termina toată treaba asta. Pe dinafara arată bine, pe interior e Doamne ferește. Iaca acesta mi se promitea jos, dar vă spun că ridicai mâna și dădeai de tavan. Apoi mi s-a propus altul, dar trebuia să mai dau bani mulți. În primul rând, din teatrul Satiricus, mai mult de jumătate au investit. Unii nu au mai ajuns să-și vadă locuințele. S-au prăpădit. Mișu Curagău, luase și pentru fiică. Iaca nu știu dacă ea și-a restituit banii. 

Văd că sunt câteva apartamente care au locatari... Păi, unii nu au mai avut răbdare și au început să facă reparație. Au plătit, e al lor. Mie îmi făceau scandal când am cerut banii înapoi. Apoi ni s-a cerut încă 3 mii, dacă vrem să ne luăm apartamentul. - Văd aici că scrie Complex Teatral. - Am venit într-o zi, să-mi văd apartamentul, dar paznicul zice că el nu are chei. Mi-a zis că asta e casa lui Grecu, cu el discutați”.

Nu am putut intra în bloc, dar am reușit să purtăm o scurtă conversație cu o femeie care ieșise la balcon, după ce ne-a văzut în curte. 

„- V-au promis, o să rezolve cu gazul...? Eu din câte știu... - Au promis că de luna viitoare. - De luna viitoare... - Clădirea, din câte cunosc, nu a fost dată în exploatare... - Nu”.

Un alt actor care a dat bani pentru un apartament în acest complex este Vitalie Țapu.

„- La nivel de judecăți. V-ați recuperat ceva bani? Nu. Mi-au sechestrat și mașina. Doi ani a fost blocată la Trușeni. Eu am plătit suma în câteva tranșe, pe urmă mi-au calculat încă 7 mii de euro. O parte dintre actori au plătit, alții și-au scos banii. Prima tranșă a fost în 2007. Eu nu am putut achitat toată suma. Ei au reziliat contractul unilateral, au pus sechestru. - Ce sumă ați dat? - Sincer nici nu mai știu. Sunt peste 20 de mii de euro. Ori 26 de mii. Îi vorba, cu toate cheltuielile, am trecut de 30 de mii, dacă nu chiar 40 de mii”. 

Compania care a construit complexul este Ecosem Grup SRL. Potrivit bazelor de date publice, aflăm că, în trecut, firma a fost administrată de Adrian Rucan, iar mai apoi de soția acestuia. De șapte ani, compania, care se află în insolvabilitate, are un administrator special, Vladimir Balan. Am discutat de două ori, la telefon, cu Adrian Rucan, încercând să-l convingem să ne dea un interviu la cameră. A refuzat de fiecare dată. 

„- Clădirea este dată în exploatare? - Stați puțin. Dvs faceți ingerință în afacerile mele. Eu, de exemplu, nu vă dau voie să scrieți despre compania mea și despre proiectul meu”.

Rucan ne-a mai prevenit că riscăm un proces de judecată dacă vom scrie denaturând informațiile. În schimb, ne-a îndemnat să trimitem solicitare pe adresa companiei, ceea ce am făcut. Însă, la ora publicării acestui material, nu am primit încă răspunsurile. Acum un an și jumătate, omul de afaceri a fost reținut de Centrul Anticorupție, fiind bănuit de trafic de influență și corupere activă, dosarul neavând o finalitate, deocamdată. Acesta, la rândul lui, a negat acuzațiile, fiind un dosar fabricat.

Din discuția cu administratorul special al companiei de construcție, aflăm că una dintre problemele ce au dus la insolvență a fost și structura terenului. Compania care a evaluat starea acestuia ar fi oferit date eronate și, în loc de 6 metri pentru săparea fundamentului, a fost nevoie de 18 metri, din cauza apelor subterane. Deci, de trei ori mai multe cheltuieli. Lucrurile nu au mers bine nici atunci când s-a ajuns la vânzarea apartamentelor, îmi spune administratorul.

„Noi suntem în proces de insolvabilitate, e plan de restructurare, în baza căruia finalizăm construcția, ca sunt patru blocuri acolo. Conform planului, si-au asumat responsabilitate si debitorul și creditorii. Debitorul și-a asumat să termine construcția, iar creditorii să achite datoriile, conform contractului încheiat și al planului de restructurare. - Asta a însemnat creșterea preturilor? - Nu creșterea, dar achitarea diferenței de preț. Oamenii nu au fost puși să achite plăți în plus, pentru că banii au fost folosiți nu conform destinației, dar pentru că o bună parte din contracte, din două blocuri, au fost încheiate la preț foarte preferențial, cu 200 de euro m2. În situația în care doar sinecostul, în acea perioadă, era de 380 de euro m2. 

Din explicațiile lor, acesta și a fost temei de declararea a insolvabilității, s-a constatat că ei au mizat că restul a două blocuri le vor vinde la preț comercial, dar lucrurile nu au fost chiar așa. Planul prevede că toți urmează să achite în termen de 3 luni diferența de sinecost, ca compania să poată relua construcția blocului si termina lucrările. Cine nu dorește, sunt în drept să renunțe. Asta înseamnă că apartamentele alea se vând către alți oameni, nu către actori, UNITEM este în pierdere? - Nu chiar, ei lotul tot gratuit l-au primit de la primărie”, zice administratorul Vladimir Bălan.

În curând, mai dă asigurări administratorul special, complexul imobiliar urmează a fi dat în exploatare. 

„La momentul de față, ce-i împiedică să dea blocul în exploatare? - Nimic practic, construcția este gata. A mai fost un bloc la Ciocana, l-am terminat pe acela, am dat în exploatare. AST nu a lucrat doi ani, nu a dat nimic în exploatare, de jumătate de an lucrează și actele trebuie să faca actele din nou. De la o zi la alta se va da în exploatare”.

Pe de altă parte, președintele uniunii, Sandu Grecu, afirmă că, în cazul în care actorii ar fi fondat o asociație, deznodământul putea să fie cu totul altul.

„Oamenii au intrat în relații directe cu compania. Cum dumneavoastră, de pildă, ați încheia un contract cu orice companie de construcție, în care dumneavoastră intrați în relații directe cu compania. Când au intrat în restructurare, oamenii care au dat toți banii, practic au fost validați la judecătoria botanica, unde au fost validați și li s-a confirmat că ei au dreptul la apartamente și la investițiile care le-au făcut. Acum compania urmează să le dea logic apartamentele, ceea ce blocul este deja construit. Și noi insistăm acum în uniunile teatrale, pe toate căile legale, de a impune să dea în exploatare clădirea, fiindcă o parte de oameni deja locuiesc acolo, o parte așteaptă să le se dea cheile și să intre”.

Grecu mai spune că firma a fost cea care a oferit acest preț avantajos, pentru procurarea locuințelor, nu uniunea. 

„După cum am spus, noi am cedat un teren, iar ei trebuie să construiască pentru oamenii noștri, deoarece nu s-a plătit pentru teren. În contul terenului am obținut un preț accesibil pentru artiști. Mediu era 275 de euro metru pătrat în perioada aceea. Și a fost practic. Greșeala, dacă nu se dădeau banii direct lor, ci se forma asociația, atunci vă dați seama că nu lucrează, antreprenorul se aruncă și se ia alt antreprenor și se merge mai departe. Aici e greșeala cea mai mare care este. 

Noi, practic, oamenii au dat banii și uniunea teatrală n-a mai avut acces la contabilitate și la relațiile în care au intrat oamenii cu această companie. - Da, domnul Grecu, dar tot procesul ăsta durează de aproape 20 de ani. - Da, da, da. Noi acum ne aflăm în... o parte de oameni au dat la judecată și îi impunem prin judecată să dea în exploatare și sperăm ca... Dar iarăși, aceasta au dreptul oamenii, cei care au dat banii, ei au fost validați și ei sunt investitorii, ei concret”.

Dintre cele peste 300 de apartamente, practic jumătate urmau să fie pentru actori. Dar, după ce au apărut problemele, unii au renunțat, cerând recuperarea banilor investiți. Președintele uniunii consideră că, probabil, au rămas vreo sută de actori. 

„ - UNITEM-ul rămâne în pierdere pentru că a dat terenul contra apartamentelor construite, dar dacă actorii se dezic de apartamente toți, cine este în pierdere? - În primul rând, ca absurd, actorii, nimeni nu. El ar vrea să facă așa ceva, fiindcă prețurile astăzi pe piață sunt destul de mari. Și probabil este, cred că asta e unica de ce nu vrea să dea clădirea. - Ca să renunțe oamenii, da? - Da. Că atunci, întrebarea mea este, nimeni nu vrea să renunțe în primul rând. Oamenii au băgat bani în 2008, 2009, 2010. Vă dați seama cât timp a trecut. Și mulți oameni deja locuiesc. Acolo, în primul rând, sunt vreo 10-15 actori care locuiesc deja. Și, trei, nimeni nu vrea. Cei care au vrut s-au retras și și-au luat banii. Iar ceilalți nu vor. Și ei vor și apartament fix. Scopul nostru a fost să facem o casă ieftină pentru actori”. 

Pentru a-și întoarce investițiile, în jur de 20 de actori, printre care și Sergiu Finiti, au apelat la avocatul Vlad Pantaz. Din spusele lui, majoritatea au reziliat contractele cu firma de construcție și au cerut restituirea banilor. Aproape toți șiau primit sumele. 

„Am mers în instanță, am depus cerere, în felul acesta i-am obligat. - Dl Finiti spunea că nu s-a ajuns în instanță. - Cum nu? S-a ajuns, dar a fost așa: dacă ne întorc banii, retrag cererea”.

Acest caz nu este singular, deseori jurnaliștii au scris despre cazuri similare, cu oameni care așteptau cu anii ca să-și primească locuințele plătite. Începând cu anul 2019, legislația din domeniu a fost modificată astfel încât investitorii să fie mai protejați. 

„Am întâlnit situații în care investitorii, pentru că asta sunt cei care dau banii, au titluri executorii, dar nu-si pot recupera banii. - Vedeți că în 2019, s-a schimbat Codul Civil, iar investitorii nu mai încheie contracte de investit, dar de cumpărare, el devine proprietarul bunului. Indiferent cât procent e construit din bloc”. 

De-a lungul anilor, zeci de companii de construcții au intrat în insolvență, motivul de bază fiind probleme financiare. Cele mai multe au fost în perioada crizei financiare din 2008. 

Un reportaj de Constantin Niculae și Veronica Gherbovețchii
Imagine și montaj de Vlad Glinjan

28 ianuarie 2025, ora 11:52

După recordul de peste 20 la sută atins de energia regenerabilă, autoritățile se așteaptă ca în următoarea perioadă, capacitatea să atingă 30 la sută. Pentru asta, au lansat și o licitație de parcuri fotovoltaice și eoliene, prin care oferă un șir de facilități beneficiarilor. Prin acest proiect, cantitatea de energie regenerabilă ar urma să se majoreze cu 165 de Megawați. Exprimat altfel, acest lucru ar însemna 18 la sută din consumul pe care îl are Moldova, la momentul de față, în decurs de o oră. 

„În acea zi cu soare, trebuie menționat că era destul de însorit, procentul era mai înalt. Probabil ajungea mult peste 25% De ce nu mai mult? Ca țară consumam și aveam 65% din consumul nostru, care era acoperit de producția de energie din Cuciurgan, regenerabile nu erau prioritate, dar și acei producători totuși vindeau mulți din ei, deci aveau și alte pieți. Pentru că prețul era destul de mic, era sub piață”, a declarat secretara de stat la Ministerul Energiei, Carolina Novac.

Autoritățile din domeniul energetic își propun să atingă cota maximă de producție a energiei regenerabile, care este de 30 la sută. Un proiect ambițios, aflat acum în desfășurare, este construcția parcurilor eoliene și fotovoltaice cu capacitatea totală de 165 MW. Licitația pentru aceste centrale se va încheia pe 31 martie, rezultatele urmând să fie anunțate în luna iunie. Investitorii vor primi, în urma licitației, statutul de producător eligibil mare și vor beneficia de garanții că li se va procura energia pentru o perioadă de 15 ani. 

„Statul garantează că timp de 15 ani, acel producător își va livra volumul de energie electrică din acea turbină și va primi un preț pe care respectivul investitor îl va licita și va fi un venit garantat timp de 15 ani Timp de 15 ani, statul îți promite că investiția ta este bine protejată și un venit cert la ei Acum, în piața liberă, ca să diferența între acest mecanism de sprijină, că este un mecanism de sprijin. Ai contract de 15 ani și că ai acel furnizor obligat, în cazul ăsta să fie Energocom, să-ți ia energie electrică. Nu mai bătăi de cap, așa cum sunt acei producători în piața liberă care semnează în fiecare an câte un alt contract cu furnizorul de energie electrică și îl negociază”. 

La fel, licitațiile ar putea atrage investiții în sector în jur de 190 milioane de euro.

„Acum licitațiile deja se desfășoară. După 31 martie vom ști cine sunt câștigători. În paralel vin noi alții investitori. Chiar mergeam de curând și în zona Taraclia, Căușeni și acolo am văzut oamenii Sunt investitori locale și instalau câteva turbine eoliene Am mai mers și prin alte sate După această licitație o să vedeam Republica Moldova, parcuri mari, solide”. 

Iar vara, producția de energie verde ar putea chiar să se dubleze.

„Noi ar trebui să anticipăm, ca vara, să vedem o dublă pondere a energiei regenerabile în tot consumul de energie electrică. Vom vedea, pentru că este și un fenomen an de an și o creștere pe consumul de energie electrică datorită instalării aerelor condiționate de către cetățeni. Asta vine și pe fondul încălzirii globale, prin care trece și Republica Moldova. Va fi un lucru interesant.

Sigur că noi am făcut mai mulți pași în această direcție. Faptul că noi am reușit să ne creștem ponderea de energie regenerabilă în sectorul de energie electrică, de la 3% de 6 ori practic a crescut din 2019 până în 2024, acest lucru spune mai multe Acest lucru spune, pe de-o parte, că această tehnologie și, în primul rând, aici noi vedem 580 MW capacitate instalată, cea mai mare pondere o dețin fotovoltaicele cu 400 MW Apropo, pentru că am făcut niște modificări, fiind starea de urgență și pentru că contează orice kilowatt capacitate instalată, am rapidizat și alte capacități pe energie eoliană”.

Se așteaptă la o explozie a producției de energie verde și președintele asociației de ramură. 

„Randamentul nostru de instalație, de punere în instalare, în ultimii 3 ani de zile consecutivi, e 183% 182,35% pe fotovoltaice și 183% pe eoliene. Cifrele noastre ne arată că, de fapt, și următorii 2-3 ani, cam 180-200% randamentul va crește, va fi. Respectiv, ceea ce aveam noi acum și statul astăzi comunica că, hai să-i spunem, până în primăvara anului dat, peste o lună de zile vom avea practic 600 de megawați instalați, noi presupunem cândva la sfârșitul verii noi deja vom trece de cifra de 800 de megawați de capacități instalate”, a menționat președintele asociației de energie electrică, eoliană și fotovoltaică din Republica Moldova, Eugen Gîrlea.

Conform datelor actuale, cele mai multe investiții sunt concentrate în parcurile fotovoltaice. Și asta pentru că e vorba de costuri mai reduse, iar recuperarea banilor este mai rapidă. 

„Totul depinde de capacități, ce capacități tu vrei să instalezi, randamentul de rentabilitate, tehnologie. Aceleași panouri, ele diferă. Ele se împartă în 3 clase, care cu un preț mai scăzut și un randament mai scăzut, un preț mediu, mai scump, respectiv cu un randament mai mare. Eolienele sunt, vorbind ca și investiții, și din percepția mea proprie văzând lucrurile la noi în asociație, dacă cineva a instalat cândva un parc mic fotovoltaic, a doua instalând o eoliană, tot ce e probabil a treia investiție va fi iarăși într-o eoliană. Dar dacă vorbim de capacități mai mari, atunci la parcuri începând cu 15 MW în sus, costul unui parc de ăsta pentru așa o capacitate cred că ar fi mai atractiv pentru tehnologie fotovoltaică”.

Confirmând informația că turbinele eoliene de la noi sunt toate la mâna a doua, acesta s-a arătat încrezător că anul acesta investitorii vor aduce instalații noi, iar cele existente pe piață în momentul de față vor fi revândute în alte state. 

„Ele sunt importate de pe continentul european, din Uniunea Europeană. Ca să înțelegeți asta, nu doar moldovenii noștri o fac, instalează de mâna a doua. Practic, începând cu Marea Britanie, toate instalează cu mâna a doua, România, Polonia, Ungaria, Ucraina. Piața, de fapt, de second hand, e mult mai mare. Mie îmi pare straniu, când auzim unii funcționari publici din statul nostru, când cumva vehiculează, că second hand-ul este unul mai neproductiv. Nu. El arată foarte clar că el e productiv. Cifrele din ziua de ieri, de exemplu, când au fost record de 20 de procente. Asta e datorită inclusiv și a aparaturilor de mâna a doua, care generează și generează energie 100% calitativă, ca și aceea nouă”.

Potrivit Ministerului Energiei, la sfârșitul anului trecut, cota energiei regenerabile în consumul final de energie electrică a constituit circa 16%. Este o creștere de trei ori față de anul 2022 și de 8 ori față de anul 2020. 

Un reportaj de Constantin Niculae
Imagine și montaj de Vlad Glinjan