Au rămas zile numărate până la bătălia pentru Palatul Cotroceni, însă campania prezidențială nu pare să fie dominată de dezbateri despre politică externă, siguranță națională sau rolul constituțional al președintelui. În schimb, o serie de scandaluri mărunte și crize de comunicare au acaparat atenția publicului, iar principalii candidați par mai preocupați să gestioneze controverse decât să își explice viziunea pentru România, cred unii analiști, potrivit de adevarul.ro.
Autosabotajul lui Victor Ponta
Victor Ponta a fost în mijlocul unor controverse create de propriile declarații. Candidatul independent a stârnit un val de critici după ce a declarat că, în perioada în care era premier, ar fi ales să inunde sate din România pentru a salva Belgradul de viituri, fapt pentru care ulterior ar fi primit cetățenia sârbă.
Fostul consilier prezidențial Valeriu Turcan consideră că acest episod ar fi putut fi evitat cu o minimă precauție: „Dacă declarația referitoare la inundații a fost menită să dezamorseze un viitor atac, ea a fost ori nepregătită, ori prost implementată. Câteva cuvinte dacă ar fi fost schimbate, nu ar fi existat o asemenea criză pentru Victor Ponta. (...) Cel mai probabil a fost o neglijență, abordarea unei asemenea teme în cheia respectivă, fără a avea un mesaj clar, prestabilit, pe foaie. Mai ales că se aștepta la un atac pe această temă, după cum a declarat chiar el”.
Haosul din USR: Lasconi vs. Nicușor Dan
Un alt conflict major s-a petrecut în interiorul USR, acolo unde conducerea a decis, după începerea campaniei, să îi retragă sprijinul Elenei Lasconi și să îl direcționeze către Nicușor Dan. Rezultatul? O situație juridică și financiară blocată, în care fondurile destinate campaniei nu au ajuns nici la Lasconi, pentru că partidul s-a opus, dar nici la Nicușor Dan, întrucât transferul nu era legal.
„La USR haosul pare să fie mult mai mare decât la AUR. Un scandal în presă și la tribunal este ultimul lucru de care ar fi avut nevoie atât Nicușor Dan cât și Elena Lăsconi. Va fi interesant de văzut cât de mult este afectat USR-ul, el va ieși cel mai prost din toată aventură această. Dacă ei așa se comportă unii cu alții în interior, ce așteptări rezonabile poți avea de la o coaliție cu USR? Niciuna. Celelalte partide vor fugi și mai mult de USR de acum încolo”, explică Valeriu Turcan.
Între timp, Nicușor Dan a devenit tot mai iritat de criticile legate de implicarea consilierului său Matei Păun, cunoscut pentru legături de afaceri în Belarus și Rusia.
Crize și suspiciuni în jurul celorlalți candidați
La rândul lui, George Simion s-a confruntat cu critici din partea fostului copreședinte AUR, Claudiu Tîrziu, acesta părăsind, în cele din urmă, partidul. Ulterior, a ieșit la iveală un contract al AUR pentru lobby al lui Simion în SUA.
Și în jurul lui Crin Antonescu s-a creat o situație tensionată după ce în spațiul public a apărut informația că a dat o declarație la Securitate despre un fost coleg, fără a fi făcut public conținutul ei. Ulterior, Antonescu a lămurit situația, prezentând public declarația, care nu era una incriminatoare. CNSAS a anunțat că reprezentantul coaliției de guvernare la alegerile prezidențiale nu a colaborat cu Securitatea.
Fuga de răspundere și comunicare defensivă
Politologul George Jiglău este de părere că o parte dintre actualii candidați au fugit de întrebările la care ar fi trebuit să răspundă în ultima perioadă, însă alții au reușit să comunice foarte bine:
„Cred că dialogul cel mai pe bune cu presa a fost recent al lui Crin Antonescu, care a ieșit cel mai bine și cred că aici s-au văzut, de fapt, două lucruri. S-a văzut experiența lui politică, totuși, că a trecut prin niște momente și, în al doilea rând, s-a văzut capacitatea lui de, cred că aici l-a ajutat acea capacitate de bun orator, care tot îi este atribuită de când e el în politică”.
Potrivit politologului, „atitudinea candidaților, în raport cu publicul în general, comunicarea cu mass-media pe toate canalele, reflectă și felul în care sunt poziționați fiecare în competiția actuală”.
„Ceilalți mi se pare că au genul de comunicare mai degrabă controlat. Adică, încearcă să nu se expună foarte tare, nu refuză neapărat dialogul. (...) Dar, în același timp, nici nu mi se pare că vreunul s-a expus, la modul real. Elena Lasconi a avut momentul ăsta, cum când a avut dispută cu USR, în care a venit în fața presei, dar a venit fiind deja oarecum pusă la zid de situație”, mai explică George Jiglău.
Campania, lipsită de „substanță”
Politologul Ioan Stanomir atrage atenția că pretendenții pentru fotoliul de la Cotroceni ar trebui să se concentreze pe domeniile în care un șef de stat are atribuții:
„După părerea mea, nu contează câte scandaluri există. Pe mine mă interesează cum te raportezi la politica externă. Cum te raportezi la colaborarea și cooperarea dintre puteri. Cum te raportezi la destinul României. Cum te raportezi la politica europeană. Cum te raportezi la politica globală. Vedeți vreun semn din toate acestea? Mi se pare că nu”.
Politologul a mai punctat că actuala campanie prezintă „o lipsă neliniștită de substanță”:
„Asta mi se păre că este tema fundamentală acestei campanii. Lipsa de idei. (...) Ar trebui să ne convingă că pot fi șef de stat. Nu este ca și cum ai fi primar general, primar de oraș, prim-ministru sau șef de partid. Ești șef de stat”.
TV8.md amintește că 11 candidați aspiră la fotoliul de președinte al României: George Simion, Crin Antonescu, Elena Lasconi, Cristian Terheș, Lavinia Șandru, Victor Ponta, Sebastian Constantin Popescu, Silviu Predoiu, John-Ion Banu-Muscel, Daniel Funeriu, Nicușor Dan.
Primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale din România va avea loc pe 4 mai, iar turul al doilea pe 18 mai 2025. În diaspora, votarea începe pe 2 mai pentru primul tur și pe 16 mai pentru al doilea.
Primul tur al alegerilor prezidențiale din România, din 24 noiembrie 2024, a fost anulat înaintea celui de-al doilea tur. Cele mai multe voturi au fost acumulate de către Călin Georgescu, fiind urmat de Elena Lasconi.
