Noaptea de miercuri a fost marcată de cele mai mari bombardamente de până acum a Israelului asupra sudului capitalei libaneze, Beirut. La rândul ei, Turcia, afectată de atacul terorist de la Ankara, a lansat lovituri aeriene împotriva unor obiective din nordul Siriei și al Irakului. Pe acest fundal, premierul Netanyahu s-a declarat dezamăgit de Macron, care sprijină tot mai puțin autoritățile de la Ierusalim.
Totodată, amenințarea Iranului din partea Israelului, nu a neliniștit autoritățile de la Teheran, care au declarat că sunt gata să se apere de orice amenințări. În acest context, a ieșit la iveală că un grup de hackeri iranieni cercetează în mod activ site-urile web americane legate de alegeri și mass-media americane în apropierea zilei alegerilor.
UPDATE Turcia a lovit joi, pentru a doua zi la rând, ţinte legate de militanţi kurzi în Siria şi Irak, în urma unui atac, miercuri, asupra sediului unei companii-cheie din domeniul apărării în care au fost ucise cel puţin cinci persoane, relatează Associated Press, citat de News.ro. Organizaţia Naţională de Informaţii a vizat numeroase „locaţii strategice” folosite de Partidul Muncitorilor din Kurdistan, PKK, sau de miliţiile kurde siriene care sunt afiliate militanţilor, a relatat agenţia oficială turcă, Anadolu. Ţintele au inclus instalaţii militare, de informaţii, energetice şi de infrastructură, precum şi depozite de muniţie, a precizat Anadolu.
UPDATE Un atac israelian a ucis joi trei soldaţi libanezi în sudul Libanului, în timp ce aceştia evacuau persoane rănite, în condiţiile în care armata libaneză nu este implicată în conflictul direct dintre Hezbollah şi Israel, relatează Reuters, citat de News.ro.
UPDATE Critic de multă vreme al prim-ministrului Benjamin Netanyahu și fost șef adjunct al Consiliului Național de Securitate al țării, Eran Etzion spune că Forțele de Apărare Israeliene (IDF) ar putea comite crime de război în nordul Gazei și consideră că ofițerii și trupele trebuie să respingă ordinele ilegale, scrie BBC, citat de Digi24. Critic de multă vreme al prim-ministrului Benjamin Netanyahu și fost șef adjunct al Consiliului Național de Securitate al țării, Eran Etzion este, de asemenea, o persoană ai cărui ani de serviciu public i-au câștigat un respect larg răspândit, atât în Israel, cât și la nivel internațional. „Ar trebui să refuze. Dacă se așteaptă ca un soldat sau un ofițer să comită ceva care ar putea fi suspectat ca o crimă de război, trebuie să refuze. Asta aș face dacă aș fi soldat. Asta cred că ar trebui să facă orice soldat israelian”, a declarat acesta.
UPDATE Guvernul de la Berlin extinde semnificativ licenţele pentru exporturi de armament către Israel, depăşind estimările anterioare, arată joi agenţia dpa pe baza unor informaţii publicate miercuri de ministerul de externe german, transmite Agerpres. Din august, aprobările pentru astfel de operaţiuni au totalizat peste 94 de milioane de euro, valoare aproape dublă faţă de cele 45,74 milioane de euro raportate de ministerul economiei către comisia economică a camerei inferioare a parlamentului Germaniei întreg anul curent, până la 13 octombrie. Noile cifre consultate de dpa au fost dezvăluite ca urmare a unei interpelări a unui deputat din partidul populist Sahra Wagenknecht Alliance (BSW), care se opune transferurilor de armament.
UPDATE Guvernul iranian îşi manifestă susţinerea faţă de două cunoscute jurnaliste, în urma protestelor publice împotriva arestării lor, relatează joi dpa, citat de Agerpres.„Eu şi ministrul justiţiei i-am înaintat personal şefului sistemului judiciar cererea de amnistiere formulată de avocaţii celor două jurnaliste", a declarat presei miercuri Abbas Salehi, ministrul culturii. Atât ministerul său, cât şi membrii cabinetului vor urmări cu seriozitate până la capăt acest caz, a adăugat Salehi, potrivit agenţiei de presă Isna. Protestele au avut la origine o decizie judecătorească împotriva amnistierii celor doi jurnaliste, Elaheh Mohammadi, în vârstă de 32 de ani, şi Niloofar Hamedi, de 37 de ani, arestate după moartea tinerei Mahsa Amini în septembrie 2022 în custodia poliţiei şi condamnate la închisoare.
UPDATE Turcia a lansat miercuri noaptea lovituri aeriene împotriva unor obiective din nordul Siriei şi al Irakului, după ce patru oameni au fost ucişi şi 14 răniţi într-un atac asupra sediului de lângă Ankara al unei companii aerospaţiale turce, transmite Digi24. Guvernul turc a legat atacul împotriva Turkish Aerospace de Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), interzis în Turcia ca organizaţie teroristă, dar care are un cartier general în munţii Qandil din nordul Irakului. Turcia consideră că şi miliţiile kurde YPG din nordul Siriei sunt tot o ramură a PKK. Ministerul turc al apărării a anunţat că au fost lovite în cursul nopţii 32 de ţinte şi că „forţele armate turce (...) vor continua cu hotărâre şi fermitate lupta împotriva terorismului, pentru supravieţuirea şi securitatea ţării şi a naţiunii noastre, până când nu va mai rămâne nici un singur terorist”.
UPDATE Agenţia de presă libaneză Ani a anunţat miercuri seara zece lovituri israeliene în suburbiile de sud ale Beirutului, bastion al mişcării islamiste Hezbollah, după un apel al Israelului adresat locuitorilor de a evacua mai multe zone, relatează AFP, citat de Agerpres. „Numărul total de raiduri lansate în această seară de forţele aeriene inamice în suburbiile de sud este de 10 până acum", a raportat Ani, în timp ce imaginile difuzate de AFP au arătat o explozie uriaşă urmată de explozii mai mici în această zonă. Pe de altă parte, Hezbollah a susţinut miercuri că a lovit cu rachete un sit industrial militar din suburbiile Tel Avivului, în centrul Israelului. Mişcarea islamistă libaneză susţinută de Iran a declarat că a lovit un sit „de industrii militare de la periferia oraşului Tel Aviv" şi că „a lovit ţinta cu precizie".
Video: X/Dr. Eli David
Video: tg/TACC
UPDATE Premierul Benjamin Netanyahu a declarat miercuri pentru CNews, că a fost „extrem de dezamăgit” după discuţia cu Emmanuel Macron, transmite News.ro. „Ne-a sprijinit la începutul războiului şi, încetul cu încetul, am văzut că ia poziţii împotriva intereselor noastre comune. A impus un embargo asupra Israelului. Iranul nu a impus un embargo asupra Hezbollah sau Hamas”, a continuat el.
UPDATE Teheranul nu este îngrijorat în legătură cu un atac israelian asupra instalaţiilor sale nucleare, a declarat şeful Organizaţiei iraniene pentru energie atomică (OIEA), Mohammad Eslami, citat de agenţia de presă Isna, relatează DPA și Agerpres. „Potenţialul nostru de apărare este capabil să neutralizeze orice ameninţare militară şi asta se aplică şi atacurilor asupra instalaţiilor noastre nucleare", a spus Eslami. Dacă Israelul ar ataca aceste instalaţii, „răspunsul iranian ar fi unul devastator", a mai spus el.
UPDATE Un grup de hackeri iranieni cercetează în mod activ site-urile web americane legate de alegeri și mass-media americane în apropierea zilei alegerilor, activitatea sugerând pregătiri pentru „operațiuni de influență directă”, anunță Microsoft într-o postare pe blogul companiei, informează Reuters, citat de Digi24. Hackerii - supranumiți Cotton Sandstorm de Microsoft și legați de Corpul Gardienilor Revoluției Islamice din Iran - au efectuat recunoașterea și sondarea limitată a mai multor „site-uri web legate de alegeri” în mai multe state americane, se arată în raport. În mai, aceștia au scanat, de asemenea, un post de știri american neidentificat pentru a-i înțelege vulnerabilitățile. „Cotton Sandstorm își va intensifica activitatea pe măsură ce se apropie alegerile, având în vedere ritmul operațional al grupului și istoricul de interferență electorală”, au scris cercetătorii Microsoft. Evoluția este deosebit de îngrijorătoare din cauza eforturilor anterioare ale grupului, au afirmat aceștia. Un purtător de cuvânt al misiunii Iranului la Organizația Națiunilor Unite a declarat că „astfel de acuzații sunt fundamental nefondate și total inadmisibile”. „Iranul nu are niciun motiv și nicio intenție de a interveni în alegerile din SUA”, a declarat purtătorul de cuvânt.
UPDATE Peste 250 de personalităţi culturale din întreaga Spanie, printre care regizorul Pedro Almodóvar şi actriţa Alba Flores din „Money Heist”, au semnat o scrisoare prin care solicită guvernului spaniol să impună de urgenţă un „embargo total asupra armelor” Israelului, transmite News.ro. Scrisoarea, făcută publică săptămâna aceasta pe reţelele de socializare şi adresată prim-ministrului Pedro Sánchez, solicită Spaniei să interzică în mod oficial exportul şi importul de material militar către şi din Israel şi afirmă: „Istoria ne va judeca după acţiunile noastre în momente critice ca acesta. Haideţi să punem capăt acestei orori”.
