Noaptea de miercuri a fost marcată de cele mai mari bombardamente de până acum a Israelului asupra sudului capitalei libaneze, Beirut. La rândul ei, Turcia, afectată de atacul terorist de la Ankara, a lansat lovituri aeriene împotriva unor obiective din nordul Siriei și al Irakului. Pe acest fundal, premierul Netanyahu s-a declarat dezamăgit de Macron, care sprijină tot mai puțin autoritățile de la Ierusalim. 

Totodată, amenințarea Iranului din partea Israelului, nu a neliniștit autoritățile de la Teheran, care au declarat că sunt gata să se apere de orice amenințări. În acest context, a ieșit la iveală că un grup de hackeri iranieni cercetează în mod activ site-urile web americane legate de alegeri și mass-media americane în apropierea zilei alegerilor.

UPDATE Turcia a lovit joi, pentru a doua zi la rând, ţinte legate de militanţi kurzi în Siria şi Irak, în urma unui atac, miercuri, asupra sediului unei companii-cheie din domeniul apărării în care au fost ucise cel puţin cinci persoane, relatează Associated Press, citat de News.ro. Organizaţia Naţională de Informaţii a vizat numeroase „locaţii strategice” folosite de Partidul Muncitorilor din Kurdistan, PKK, sau de miliţiile kurde siriene care sunt afiliate militanţilor, a relatat agenţia oficială turcă, Anadolu. Ţintele au inclus instalaţii militare, de informaţii, energetice şi de infrastructură, precum şi depozite de muniţie, a precizat Anadolu.

UPDATE Un atac israelian a ucis joi trei soldaţi libanezi în sudul Libanului, în timp ce aceştia evacuau persoane rănite, în condiţiile în care armata libaneză nu este implicată în conflictul direct dintre Hezbollah şi Israel, relatează Reuters, citat de News.ro. 

UPDATE Critic de multă vreme al prim-ministrului Benjamin Netanyahu și fost șef adjunct al Consiliului Național de Securitate al țării, Eran Etzion spune că Forțele de Apărare Israeliene (IDF) ar putea comite crime de război în nordul Gazei și consideră că ofițerii și trupele trebuie să respingă ordinele ilegale, scrie BBC, citat de Digi24. Critic de multă vreme al prim-ministrului Benjamin Netanyahu și fost șef adjunct al Consiliului Național de Securitate al țării, Eran Etzion este, de asemenea, o persoană ai cărui ani de serviciu public i-au câștigat un respect larg răspândit, atât în Israel, cât și la nivel internațional. „Ar trebui să refuze. Dacă se așteaptă ca un soldat sau un ofițer să comită ceva care ar putea fi suspectat ca o crimă de război, trebuie să refuze. Asta aș face dacă aș fi soldat. Asta cred că ar trebui să facă orice soldat israelian”, a declarat acesta.

UPDATE Guvernul de la Berlin extinde semnificativ licenţele pentru exporturi de armament către Israel, depăşind estimările anterioare, arată joi agenţia dpa pe baza unor informaţii publicate miercuri de ministerul de externe german, transmite Agerpres. Din august, aprobările pentru astfel de operaţiuni au totalizat peste 94 de milioane de euro, valoare aproape dublă faţă de cele 45,74 milioane de euro raportate de ministerul economiei către comisia economică a camerei inferioare a parlamentului Germaniei întreg anul curent, până la 13 octombrie. Noile cifre consultate de dpa au fost dezvăluite ca urmare a unei interpelări a unui deputat din partidul populist Sahra Wagenknecht Alliance (BSW), care se opune transferurilor de armament.

UPDATE Guvernul iranian îşi manifestă susţinerea faţă de două cunoscute jurnaliste, în urma protestelor publice împotriva arestării lor, relatează joi dpa, citat de Agerpres.„Eu şi ministrul justiţiei i-am înaintat personal şefului sistemului judiciar cererea de amnistiere formulată de avocaţii celor două jurnaliste", a declarat presei miercuri Abbas Salehi, ministrul culturii. Atât ministerul său, cât şi membrii cabinetului vor urmări cu seriozitate până la capăt acest caz, a adăugat Salehi, potrivit agenţiei de presă Isna. Protestele au avut la origine o decizie judecătorească împotriva amnistierii celor doi jurnaliste, Elaheh Mohammadi, în vârstă de 32 de ani, şi Niloofar Hamedi, de 37 de ani, arestate după moartea tinerei Mahsa Amini în septembrie 2022 în custodia poliţiei şi condamnate la închisoare.

UPDATE Turcia a lansat miercuri noaptea lovituri aeriene împotriva unor obiective din nordul Siriei şi al Irakului, după ce patru oameni au fost ucişi şi 14 răniţi într-un atac asupra sediului de lângă Ankara al unei companii aerospaţiale turce, transmite Digi24. Guvernul turc a legat atacul împotriva Turkish Aerospace de Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), interzis în Turcia ca organizaţie teroristă, dar care are un cartier general în munţii Qandil din nordul Irakului. Turcia consideră că şi miliţiile kurde YPG din nordul Siriei sunt tot o ramură a PKK. Ministerul turc al apărării a anunţat că au fost lovite în cursul nopţii 32 de ţinte şi că „forţele armate turce (...) vor continua cu hotărâre şi fermitate lupta împotriva terorismului, pentru supravieţuirea şi securitatea ţării şi a naţiunii noastre, până când nu va mai rămâne nici un singur terorist”.

UPDATE Agenţia de presă libaneză Ani a anunţat miercuri seara zece lovituri israeliene în suburbiile de sud ale Beirutului, bastion al mişcării islamiste Hezbollah, după un apel al Israelului adresat locuitorilor de a evacua mai multe zone, relatează AFP, citat de Agerpres. „Numărul total de raiduri lansate în această seară de forţele aeriene inamice în suburbiile de sud este de 10 până acum", a raportat Ani, în timp ce imaginile difuzate de AFP au arătat o explozie uriaşă urmată de explozii mai mici în această zonă. Pe de altă parte, Hezbollah a susţinut miercuri că a lovit cu rachete un sit industrial militar din suburbiile Tel Avivului, în centrul Israelului. Mişcarea islamistă libaneză susţinută de Iran a declarat că a lovit un sit „de industrii militare de la periferia oraşului Tel Aviv" şi că „a lovit ţinta cu precizie".

Video: X/Dr. Eli David

Video: tg/TACC

UPDATE Premierul Benjamin Netanyahu a declarat miercuri pentru CNews, că a fost „extrem de dezamăgit” după discuţia cu Emmanuel Macron, transmite News.ro. „Ne-a sprijinit la începutul războiului şi, încetul cu încetul, am văzut că ia poziţii împotriva intereselor noastre comune. A impus un embargo asupra Israelului. Iranul nu a impus un embargo asupra Hezbollah sau Hamas”, a continuat el.

UPDATE Teheranul nu este îngrijorat în legătură cu un atac israelian asupra instalaţiilor sale nucleare, a declarat şeful Organizaţiei iraniene pentru energie atomică (OIEA), Mohammad Eslami, citat de agenţia de presă Isna, relatează DPA și Agerpres. „Potenţialul nostru de apărare este capabil să neutralizeze orice ameninţare militară şi asta se aplică şi atacurilor asupra instalaţiilor noastre nucleare", a spus Eslami. Dacă Israelul ar ataca aceste instalaţii, „răspunsul iranian ar fi unul devastator", a mai spus el.

UPDATE Un grup de hackeri iranieni cercetează în mod activ site-urile web americane legate de alegeri și mass-media americane în apropierea zilei alegerilor, activitatea sugerând pregătiri pentru „operațiuni de influență directă”, anunță Microsoft într-o postare pe blogul companiei, informează Reuters, citat de Digi24. Hackerii - supranumiți Cotton Sandstorm de Microsoft și legați de Corpul Gardienilor Revoluției Islamice din Iran - au efectuat recunoașterea și sondarea limitată a mai multor „site-uri web legate de alegeri” în mai multe state americane, se arată în raport. În mai, aceștia au scanat, de asemenea, un post de știri american neidentificat pentru a-i înțelege vulnerabilitățile. „Cotton Sandstorm își va intensifica activitatea pe măsură ce se apropie alegerile, având în vedere ritmul operațional al grupului și istoricul de interferență electorală”, au scris cercetătorii Microsoft. Evoluția este deosebit de îngrijorătoare din cauza eforturilor anterioare ale grupului, au afirmat aceștia. Un purtător de cuvânt al misiunii Iranului la Organizația Națiunilor Unite a declarat că „astfel de acuzații sunt fundamental nefondate și total inadmisibile”. „Iranul nu are niciun motiv și nicio intenție de a interveni în alegerile din SUA”, a declarat purtătorul de cuvânt.

UPDATE Peste 250 de personalităţi culturale din întreaga Spanie, printre care regizorul Pedro Almodóvar şi actriţa Alba Flores din „Money Heist”, au semnat o scrisoare prin care solicită guvernului spaniol să impună de urgenţă un „embargo total asupra armelor” Israelului, transmite News.ro. Scrisoarea, făcută publică săptămâna aceasta pe reţelele de socializare şi adresată prim-ministrului Pedro Sánchez, solicită Spaniei să interzică în mod oficial exportul şi importul de material militar către şi din Israel şi afirmă: „Istoria ne va judeca după acţiunile noastre în momente critice ca acesta. Haideţi să punem capăt acestei orori”.

Un anunț care poate redesena scena politică a Ucrainei ar urma să fie făcut pe 24 februarie, chiar în ziua în care se împlinesc patru ani de la invazia pe scară largă a Rusiei. Între timp, un atac aerian rusesc asupra regiunii Harkov, din Ucraina, a ucis trei copii mici și un adult, a anunțat șeful administrației militare locale, Oleg Sinegubov. Moscova efectuează zilnic atacuri aeriene asupra Ucrainei, ținta fiind infrastructura energetică a țării. Între timp, ajutorul militar pentru Ucraina este la cel mai scăzut nivel, dar Europa atenuează căderea.

Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei, intenționează să anunțe pe 24 februarie un plan privind organizarea alegerilor prezidențiale și a unui referendum asupra unui eventual acord de pace cu Rusia, anunță Financial Times. Dezvăluirile vin după ce administrația Trump a presat Kievul să organizeze ambele scrutine până la 15 mai, pentru a nu pierde garanțiile de securitate propuse de SUA. Înlăturarea lui Zelenski de la putere nu este doar o vendetă personală a lui Vladimir Putin, ci un semnal clar pe care Kremlinul ar dori să-l transmită tuturor vecinilor săi, notează jurnalistul Vladislav Gorin.

UPDATE Bruxellesul pregătește un plan care ar permite Kievului să beneficieze treptat de acces la statutul de membru deplin al Uniunii Europene, în cadrul unui format descris drept „extindere inversă”, scrie publicația Politico. Oficialii UE iau în calcul un plan ce ar putea oferi Ucrainei statutul de membru parțial al blocului comunitar încă de anul viitor, înainte ca Kievul să realizeze reformele necesare pentru a beneficia de statutul de membru cu drepturi depline. Unul dintre motive: Zelenski a cerut o aderare rapidă a țării sale, insistând că o dată specifică va putea fi astfel inclusă în acordul de pace semnat cu Rusia și ar asigura că Moscova nu mai poate împiedica aderarea. Ideea, scrie Politico, nu este de a coborî ștacheta pentru statele care doresc să se alăture UE, ci de a transmite un mesaj puternic din punct de vedere politic țărilor a căror aderare este blocată din cauza războiului sau a opoziției din partea unor capitale precum Budapesta – nu doar Ucraina, ci și Republica Moldova și Albania, printre altele. Deși opoziția lui Orbán față de aderarea Ucrainei la UE pare fermă, există un om care, în opinia liderilor europeni, ar putea să-l facă să se răzgândească. Acesta este Donald Trump, pe care oficialii europeni speră să îl folosească pentru a depăși scepticismul premierului maghiar. Publicarea detaliilor despre acest plan a atras deja reacția lui Orban, care a catalogat ideea drept „o declarație deschisă de război” împotriva Ungariei.

UPDATE  Președintele Volodimir Zelenski, spune că Ucraina a acceptat oferta Washingtonului de a participa la o nouă rundă de negocieri în SUA, săptămâna viitoare. Participanții ar urma să se concentreze asupra problemei teritoriale, relatează Bloomberg.

UPDATE Parlamentul European (PE) a aprobat, miercuri, trei proiecte de lege care pun la dispoziția Ucrainei un împrumut UE de 90 de miliarde de euro. Așa-numitul „împrumut de sprijin pentru Ucraina“ va contribui la satisfacerea nevoilor „urgente“ ale țării, în contextul în care intră în al cincilea an de război cu Rusia. Consiliul European urmează să semneze oficial acordul, permițând începerea efectuării plăților către Ucraina în aprilie, relatează Kyiv Independent.

UPDATE În 2021, cu un an înainte ca Rusia să trimită trupe în Ucraina, au fost aprobate aproximativ 5.000 de permise de muncă pentru cetățenii indieni. Anul trecut, aproape 72.000 de permise au fost acordate indienilor – aproape o treime din cota anuală totală pentru muncitorii migranți cu viză. „În prezent, angajații expatriati din India sunt cei mai căutați”, a spus Alexei Filipenkov, director al unei companii care aduce muncitori indieni, scrie Reuters.

UPDATE În noaptea de 11 februarie, unitățile Forțelor de Apărare ale Ucrainei au lovit mai multe obiective importante ale inamicului pe teritoriile temporar ocupate și în Rusia. Printre țintele vizate se numără o rafinărie de petrol din Volgograd, depozite logistice și sisteme de apărare antiaeriană. Amploarea pagubelor provocate ocupanților este în curs de evaluare. Despre acest lucru a anunțat Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei. Sub atac s-a aflat rafinăria de petrol „Volgograd”, regiunea Volgograd a statului agresor. În urma loviturii, pe teritoriul uzinei a izbucnit un incendiu. Potrivit Statului Major, întreprinderea este implicată în asigurarea trupelor de ocupație.

UPDATE Ajutorul militar acordat Ucrainei a atins cel mai scăzut nivel în 2025, fiind alimentat aproape exclusiv de europeni, ale căror eforturi de a compensa retragerea americană au permis evitarea unei sistări complete, a anunţat institutul german de cercetare Kiel, relatează AFP, potrivit news.ro.

UPDATE În contextul creșterii numărului incidentelor care vizează infrastructura esențială a Uniunii Europene, inclusiv aeroporturile și centralele nucleare, Comisia Europeană a dezvăluit un program de acțiune menit să identifice și să neutralizeze vehiculele aeriene fără pilot (drone) ostile.

UPDATE Ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a declarat, miercuri, în cadrul unui interviu, că nu a primit nicio informație conform căreia India va înceta să cumpere petrol rusesc. El a menționat că, în afară de președintele american Donald Trump, nimeni altcineva nu a anunțat refuzul Indiei de a mai achiziționa petrol rusesc.

UPDATE Lumea a intrat într-o eră a „politicii cu bilă de demolare”, condusă de președintele american Donald Trump, iar acest lucru pune sub o presiune fără precedent ordinea internațională prosperă construită în ultimele decenii, potrivit Munich Security Report 2026.

UPDATE Rusia constrânge familiile prizonierilor de război ucraineni să înregistreze terminale Starlink pentru a fi utilizate de trupele ruse pe câmpul de luptă, a declarat pe 10 februarie Cartierul General de Coordonare pentru Tratamentul Prizonierilor de Război din Ucraina. Afirmația vine la o săptămână după ce Ministerul Apărării din Ucraina a convenit cu compania-mamă a Starlink, SpaceX, să introducă înregistrarea obligatorie a terminalelor de internet din interiorul Ucrainei, o mișcare menită să prevină utilizarea lor de către forțele ruse.

UPDATE Președintele francez Emmanuel Macron le-a cerut „mai multor colegi europeni” să reia discuțiile cu Rusia. El a vorbit despre acest lucru într-un interviu acordat ziarului Tagesanzeiger.

UPDATE Rușii susțin că unitatea nucleară de la Zaporojia a rămas fără o sursă de energie electrică. Asta în urma unor atacuri aeriene ucrainene care au lovit ținte din zonă, acuză rușii, relatează Mediafax. Rușii îi acuză pe ucraineni că au provocat întreruperea alimentării cu energie electrică a centralei nucleare de la Zaporojia, potrivit Sky News. Este vorba de una dintre cele două surse de alimentare cu electricitate. Aceasta s-ar fi  întrerupt în urma unui atac ucrainean.

UPDATE Operatorii ucraineni de drone se confruntă cu mari provocări în operațiunile de luptă din cauza temperaturilor cu mult sub pragul de îngheț care afectează toate componentele dronelor - de la camere la baterie, toate se pot defecta în mod imprevizibil, în momente potențial critice. Pe fondul unui val de ger în care temperaturile au coborât până la  -21°C, dronele nu mai funcționează optim, introducând un factor important de imprevizibilitate și vulnerabilitate pe câmpul luptă, a explicat un comandant de drone pentru Business Insider.

UPDATE Rusia va lua măsuri tehnico-militare ca răspuns la militarizarea Groenlandei, teritoriu autonom în cadrul Regatului Danemarcei, a avertizat miercuri ministrul de externe rus, Serghei Lavrov, informează EFE.

UPDATE Numărul trupelor britanice din Norvegia se va dubla, ca parte a eforturilor de consolidare a apărării în nordul îndepărtat împotriva Rusiei, transmite Mediafax. Secretarul britanic al apărării, John Healey, a promis, în timpul unei vizite la Marina Regală din Camp Viking, în Arctica norvegiană, că va crește numărul de trupe desfășurate în țară de la 1.000 la 2.000 pe parcursul a trei ani, potrivit The Guardian.

UPDATE Șeful Armatei norvegiene, generalul Eirik Kristoffersen, a declarat că Oslo nu poate exclude posibilitatea unei viitoare invazii rusești a țării, sugerând că Moscova ar putea interveni asupra Norvegiei pentru a-și proteja resursele nucleare staționate în nordul îndepărtat, potrivit The Guardian.

UPDATE Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, anunță că a avut o discuție cu ministrul Apărării și cu șeful Statului Major General, în care a discutat măsuri pentru reorganizarea armatei și a acțiunilor sale, mai ales în ceea ce privește apărarea aeriană.

UPDATE Kievul ia în considerare organizarea de alegeri naționale alături de un referendum privind orice posibil acord de pace cu Rusia. Detaliile despre plan vor fi făcute publice pe 24 februarie. Această mișcare vine pe fondul presiunilor intense exercitate de Casa Albă asupra Kievului pentru a încheia negocierile dintre Ucraina și Rusia în primăvară. Financial Times a obținut confirmarea planului american, impus ucrainenilor, de la mai mulți oficiali europeni și ucraineni. Volodimir Zelenski l-a confirmat el însuși oarecum, săptămâna trecută, printr-o declarație în care a spus că “americanii vor să facă totul până în iunie… astfel încât războiul să se încheie, iar apoi să se concentreze pe alegerile parțiale americane din noiembrie”. Totuși, organizarea unor alegeri și a unui referendum în Ucraina, cu 20% din teritoriu sub ocupație rusă și milioane de cetățeni strămutați sau chiar refugiați în străinătate, poate ridica semne de întrebare privind legitimitatea votului, mai observă Financial Times. Analiștii observă că, fără un armistițiu, pentru Rusia ar putea fi ușor să influențeze sau chiar să perturbe votul, de exemplu cu drone care pot amenința unele secții de votare, iar nu pe altele. În plus, campania electorală ar putea distruge unitatea populației, un obiectiv evident pentru Vladimir Putin.

UPDATE Conform unui raport al Misiunii ONU de Monitorizare a Drepturilor Omului în Ucraina (HRMU), publicat la începutul lunii ianuarie, aproape 15.000 de civili ucraineni au fost uciși și 40.600 răniți de la începutul războiului, în februarie 2022. Anul 2025 a fost cel mai sângeros, cu peste 2.500 de civili uciși, potrivit raportului.

UPDATE „În ajun, la Harkov, rușii au lovit cu o dronă o casă din sectorul privat. Au ucis trei copii mici. A murit și tatăl lor. Transmit sincere condoleanțe rudelor și apropiaților. Mama a fost internată în spital – femeia este însărcinată și a suferit arsuri. În această dimineață, o dronă a atacat un spital municipal din Zaporojie. În cursul nopții, în regiunea Sumî, în urma atacurilor cu drone, au fost rănite șase persoane, printre care copii. Din păcate, o persoană a murit. Spre dimineață a fost lovit și un depou feroviar din Konotop – a fost avariat un tren de pompieri. Au fost atacate și regiunile Dnipropetrovsk, Zaporojie și Poltava. În total, din seara precedentă, au fost lansate asupra Ucrainei 129 de drone de atac, o mare parte dintre ele fiind „Shahed”. Fiecare astfel de lovitură rusească subminează încrederea în toate eforturile diplomatice pentru încheierea acestui război și demonstrează din nou că doar o presiune fermă asupra Rusiei și garanții clare de securitate pentru Ucraina reprezintă cheia reală pentru oprirea crimelor. Atât timp cât presiunea asupra agresorului este insuficientă și securitatea noastră, a Ucrainei, nu este garantată, celelalte măsuri nu funcționează. Armata rusă nu se pregătește să se oprească – se pregătește să continue războiul. În realitate, doar forța noastră apără viețile oamenilor, ceea ce înseamnă că Ucraina trebuie sprijinită și consolidată în continuare. Sisteme de apărare antiaeriană pentru statul nostru, pachete de sprijin pentru reziliența noastră și responsabilizarea Rusiei pentru acțiunile sale sunt condiții obligatorii pentru protejarea vieții. Securitatea trebuie să existe pentru ca pacea să fie posibilă”, a transmis președintele ucrainean Volodimir Zelenski pe Telegram.

UPDATE Potrivit Procuraturii Generale din Ucraina, atacul a avut loc pe 10 februarie, în jurul orei 23:30. O dronă, preliminar de tip „Gheran-2”, a lovit casa în care locuia o familie formată din cinci persoane. În urma impactului, clădirea a fost complet distrusă, iar incendiul s-a extins pe o suprafață de aproximativ 60 de metri pătrați. Au murit un bărbat de 34 de ani și cei trei copii ai săi - o fetiță de un an și doi băieți de un an și trei luni. Mama copiilor a fost salvată de sub dărâmături. Femeia, însărcinată în 35 de săptămâni, a suferit traume și arsuri. De asemenea, o femeie în vârstă dintr-o gospodărie vecină a avut nevoie de îngrijiri medicale. Procuratura raională Bogoduhiv a deschis un dosar penal pentru comiterea unei crime de război soldate cu pierderi de vieți omenești.

UPDATE Un atac aerian rusesc asupra regiunii Harkov, din Ucraina, a ucis trei copii mici și un adult, a anunțat șeful administrației militare locale, Oleg Sinegubov. „Doi băieți de un an și o fetiță de doi ani au murit” în atacul care a lovit o casă din orașul Bogoduhiv, lângă frontiera cu Rusia, a indicat sursa. De asemenea, un bărbat de 34 de ani, care se afla cu copiii, a fost ucis, a adăugat sursa, fără a preciza deocamdată dacă era tatăl lor. Într-un comunicat precedent, Sinegubov indicase că o femeie însărcinată de 35 de ani a fost salvată, fiind rănită.

UPDATE Reluarea negocierilor directe dintre Rusia și Ucraina la Abu Dhabi a stârnit speranțe reînnoite pentru o soluționare a conflictului. Având în vedere că ambele părți sunt epuizate după patru ani de război, principalul obstacol în calea unui armistițiu pare a fi o dispută teritorială asupra unei mici părți din Donbas, zona Sloviansk-Kramatorsk. Însă, deși problema teritorială este, într-adevăr, importantă pentru Kremlin, „principala condiție impusă de președintele rus Vladimir Putin, chiar dacă nu este formulată atât de explicit în niciunul dintre proiectele de acord, rămâne schimbarea regimului la Kiev”, notează jurnalistul Vladislav Gorin într-o analiză publicată de Carnegie Endowment for International Peace. Îndepărtarea lui Zelenski și a partidului său de la putere este, pentru Vladimir Putin, o condiție care nu poate fi negociată, chiar dacă Rusia va obține, în cele din urmă, Sloviansk și Kramatorsk”, încheie Vladislav Gorin.

UPDATE În multe privințe, așezarea se simte ca orice alt oraș ucrainean care nu se află pe linia imediată a frontului. Dar, spre deosebire de orice alt oraș de dimensiunile sale din națiunea aflată în război, nicio rachetă sau dronă a lui Putin nu a lovit Ujhorodul în cei aproape patru ani de la începutul invaziei la scară largă a Rusiei. „Este cel mai sigur loc din Ucraina”, declară Ivan Synetar, un student în vârstă de 22 de ani la Universitatea Națională din Ujhorod, Ucraina. „Mulți oameni din estul și centrul Ucrainei s-au mutat la noi”, potrivit iNews.

UPDATE În timpul administrației Biden, cel mai eficient instrument pe care președintele rus Vladimir Putin l-a avut la dispoziție pentru a-și susține invazia din Ucraina s-a dovedit a fi avertismentele sale privind escaladarea nucleară. Această amenințare și-a pierdut puterea prin utilizarea excesivă, dar în era Trump, Kremlinului i s-a înmânat o armă și mai puternică: procesul de pace. Realitatea este că, deși inițiativa de pace a lui Trump poate părea ireproșabilă, aceasta a înclinat balanța războiului în favoarea Moscovei, oferind distragere a atenției și acoperire politică, deoarece SUA au oprit practic toate contribuțiile la apărarea Ucrainei, lăsând un deficit anual de 46 de miliarde de dolari în ajutorul total al Kievului, potrivit unei analize a lui Marc Champion din The Economic Times. 

UPDATE Odată cu expirarea ultimului acord ruso-american important din domeniul securității internaționale, Noul Tratat de Reducere a Armelor Strategice (New START), sistemul bazat pe dreptul internațional a început oficial să se prăbușească. Kremlinul pare mulțumit de direcția în care se îndreaptă lumea, în special după întoarcerea lui Donald Trump la Casa Albă, însă Rusia s-ar putea confrunta cu amenințări mult mai mari cu privire la poziția pe care o va ocupa în noua ordine mondială, unde dreptatea se face prin forță, decât în vremea vechiului sistem bazat pe reguli, potrivit unei analize The Insider.

UPDATE Noul START, ultimul tratat major de control al armelor dintre SUA și Rusia, a fost confirmat ca fiind inactiv. Deși s-a discutat în repetate rânduri despre extinderea acestuia sau despre negocierea unui fel de acord provizoriu, interesul pentru perpetuarea tratatului a scăzut considerabil. Acest lucru e parțial din cauza scepticismului crescând al Washingtonului cu privire la respectarea de către Rusia a regulilor și, poate mai important, a dorinței declarate a președintelui american Donald Trump de a urmări un nou cadru propriu de control al armelor - unul care să includă și China, potrivit unei analize Foreign Policy.

UPDATE Alexandru Bălan, fostul adjunct al Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova, acuzat că ar fi transmis secrete de stat ale României către serviciile de informații din Belarus, vrea să fie eliberat. El a fost adus în această dimineață la Curtea Supremă, unde va începe procesul în care solicită o măsură mai blândă, notează Digi24.

UPDATE Însoțit de trei miniștri, premierul Alexandru Munteanu a plecat cu trenul într-o vizită oficială la Kiev. Ajuns în capitala Ucrainei, șeful Guvernului a vorbit în limba ucraineană și a oferit un lot de ajutor umanitar din partea Republicii Moldova. Cele două țări au semnat trei acorduri și au promis să îmbunătățească infrastructura de la frontieră pentru a stimula relațiile comerciale. Alexandru Munteanu și-a început vizita oficială la Kiev cu un omagiu adus apărătorilor Ucrainei care și-au dat viața pentru independență și libertate. Acesta a depus flori alături de omologul său ucrainean, Iulia Sviridenko, la Zidul Memoriei Apărătorilor Căzuți ai Ucrainei.