Noaptea de miercuri a fost marcată de cele mai mari bombardamente de până acum a Israelului asupra sudului capitalei libaneze, Beirut. La rândul ei, Turcia, afectată de atacul terorist de la Ankara, a lansat lovituri aeriene împotriva unor obiective din nordul Siriei și al Irakului. Pe acest fundal, premierul Netanyahu s-a declarat dezamăgit de Macron, care sprijină tot mai puțin autoritățile de la Ierusalim. 

Totodată, amenințarea Iranului din partea Israelului, nu a neliniștit autoritățile de la Teheran, care au declarat că sunt gata să se apere de orice amenințări. În acest context, a ieșit la iveală că un grup de hackeri iranieni cercetează în mod activ site-urile web americane legate de alegeri și mass-media americane în apropierea zilei alegerilor.

UPDATE Turcia a lovit joi, pentru a doua zi la rând, ţinte legate de militanţi kurzi în Siria şi Irak, în urma unui atac, miercuri, asupra sediului unei companii-cheie din domeniul apărării în care au fost ucise cel puţin cinci persoane, relatează Associated Press, citat de News.ro. Organizaţia Naţională de Informaţii a vizat numeroase „locaţii strategice” folosite de Partidul Muncitorilor din Kurdistan, PKK, sau de miliţiile kurde siriene care sunt afiliate militanţilor, a relatat agenţia oficială turcă, Anadolu. Ţintele au inclus instalaţii militare, de informaţii, energetice şi de infrastructură, precum şi depozite de muniţie, a precizat Anadolu.

UPDATE Un atac israelian a ucis joi trei soldaţi libanezi în sudul Libanului, în timp ce aceştia evacuau persoane rănite, în condiţiile în care armata libaneză nu este implicată în conflictul direct dintre Hezbollah şi Israel, relatează Reuters, citat de News.ro. 

UPDATE Critic de multă vreme al prim-ministrului Benjamin Netanyahu și fost șef adjunct al Consiliului Național de Securitate al țării, Eran Etzion spune că Forțele de Apărare Israeliene (IDF) ar putea comite crime de război în nordul Gazei și consideră că ofițerii și trupele trebuie să respingă ordinele ilegale, scrie BBC, citat de Digi24. Critic de multă vreme al prim-ministrului Benjamin Netanyahu și fost șef adjunct al Consiliului Național de Securitate al țării, Eran Etzion este, de asemenea, o persoană ai cărui ani de serviciu public i-au câștigat un respect larg răspândit, atât în Israel, cât și la nivel internațional. „Ar trebui să refuze. Dacă se așteaptă ca un soldat sau un ofițer să comită ceva care ar putea fi suspectat ca o crimă de război, trebuie să refuze. Asta aș face dacă aș fi soldat. Asta cred că ar trebui să facă orice soldat israelian”, a declarat acesta.

UPDATE Guvernul de la Berlin extinde semnificativ licenţele pentru exporturi de armament către Israel, depăşind estimările anterioare, arată joi agenţia dpa pe baza unor informaţii publicate miercuri de ministerul de externe german, transmite Agerpres. Din august, aprobările pentru astfel de operaţiuni au totalizat peste 94 de milioane de euro, valoare aproape dublă faţă de cele 45,74 milioane de euro raportate de ministerul economiei către comisia economică a camerei inferioare a parlamentului Germaniei întreg anul curent, până la 13 octombrie. Noile cifre consultate de dpa au fost dezvăluite ca urmare a unei interpelări a unui deputat din partidul populist Sahra Wagenknecht Alliance (BSW), care se opune transferurilor de armament.

UPDATE Guvernul iranian îşi manifestă susţinerea faţă de două cunoscute jurnaliste, în urma protestelor publice împotriva arestării lor, relatează joi dpa, citat de Agerpres.„Eu şi ministrul justiţiei i-am înaintat personal şefului sistemului judiciar cererea de amnistiere formulată de avocaţii celor două jurnaliste", a declarat presei miercuri Abbas Salehi, ministrul culturii. Atât ministerul său, cât şi membrii cabinetului vor urmări cu seriozitate până la capăt acest caz, a adăugat Salehi, potrivit agenţiei de presă Isna. Protestele au avut la origine o decizie judecătorească împotriva amnistierii celor doi jurnaliste, Elaheh Mohammadi, în vârstă de 32 de ani, şi Niloofar Hamedi, de 37 de ani, arestate după moartea tinerei Mahsa Amini în septembrie 2022 în custodia poliţiei şi condamnate la închisoare.

UPDATE Turcia a lansat miercuri noaptea lovituri aeriene împotriva unor obiective din nordul Siriei şi al Irakului, după ce patru oameni au fost ucişi şi 14 răniţi într-un atac asupra sediului de lângă Ankara al unei companii aerospaţiale turce, transmite Digi24. Guvernul turc a legat atacul împotriva Turkish Aerospace de Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), interzis în Turcia ca organizaţie teroristă, dar care are un cartier general în munţii Qandil din nordul Irakului. Turcia consideră că şi miliţiile kurde YPG din nordul Siriei sunt tot o ramură a PKK. Ministerul turc al apărării a anunţat că au fost lovite în cursul nopţii 32 de ţinte şi că „forţele armate turce (...) vor continua cu hotărâre şi fermitate lupta împotriva terorismului, pentru supravieţuirea şi securitatea ţării şi a naţiunii noastre, până când nu va mai rămâne nici un singur terorist”.

UPDATE Agenţia de presă libaneză Ani a anunţat miercuri seara zece lovituri israeliene în suburbiile de sud ale Beirutului, bastion al mişcării islamiste Hezbollah, după un apel al Israelului adresat locuitorilor de a evacua mai multe zone, relatează AFP, citat de Agerpres. „Numărul total de raiduri lansate în această seară de forţele aeriene inamice în suburbiile de sud este de 10 până acum", a raportat Ani, în timp ce imaginile difuzate de AFP au arătat o explozie uriaşă urmată de explozii mai mici în această zonă. Pe de altă parte, Hezbollah a susţinut miercuri că a lovit cu rachete un sit industrial militar din suburbiile Tel Avivului, în centrul Israelului. Mişcarea islamistă libaneză susţinută de Iran a declarat că a lovit un sit „de industrii militare de la periferia oraşului Tel Aviv" şi că „a lovit ţinta cu precizie".

Video: X/Dr. Eli David

Video: tg/TACC

UPDATE Premierul Benjamin Netanyahu a declarat miercuri pentru CNews, că a fost „extrem de dezamăgit” după discuţia cu Emmanuel Macron, transmite News.ro. „Ne-a sprijinit la începutul războiului şi, încetul cu încetul, am văzut că ia poziţii împotriva intereselor noastre comune. A impus un embargo asupra Israelului. Iranul nu a impus un embargo asupra Hezbollah sau Hamas”, a continuat el.

UPDATE Teheranul nu este îngrijorat în legătură cu un atac israelian asupra instalaţiilor sale nucleare, a declarat şeful Organizaţiei iraniene pentru energie atomică (OIEA), Mohammad Eslami, citat de agenţia de presă Isna, relatează DPA și Agerpres. „Potenţialul nostru de apărare este capabil să neutralizeze orice ameninţare militară şi asta se aplică şi atacurilor asupra instalaţiilor noastre nucleare", a spus Eslami. Dacă Israelul ar ataca aceste instalaţii, „răspunsul iranian ar fi unul devastator", a mai spus el.

UPDATE Un grup de hackeri iranieni cercetează în mod activ site-urile web americane legate de alegeri și mass-media americane în apropierea zilei alegerilor, activitatea sugerând pregătiri pentru „operațiuni de influență directă”, anunță Microsoft într-o postare pe blogul companiei, informează Reuters, citat de Digi24. Hackerii - supranumiți Cotton Sandstorm de Microsoft și legați de Corpul Gardienilor Revoluției Islamice din Iran - au efectuat recunoașterea și sondarea limitată a mai multor „site-uri web legate de alegeri” în mai multe state americane, se arată în raport. În mai, aceștia au scanat, de asemenea, un post de știri american neidentificat pentru a-i înțelege vulnerabilitățile. „Cotton Sandstorm își va intensifica activitatea pe măsură ce se apropie alegerile, având în vedere ritmul operațional al grupului și istoricul de interferență electorală”, au scris cercetătorii Microsoft. Evoluția este deosebit de îngrijorătoare din cauza eforturilor anterioare ale grupului, au afirmat aceștia. Un purtător de cuvânt al misiunii Iranului la Organizația Națiunilor Unite a declarat că „astfel de acuzații sunt fundamental nefondate și total inadmisibile”. „Iranul nu are niciun motiv și nicio intenție de a interveni în alegerile din SUA”, a declarat purtătorul de cuvânt.

UPDATE Peste 250 de personalităţi culturale din întreaga Spanie, printre care regizorul Pedro Almodóvar şi actriţa Alba Flores din „Money Heist”, au semnat o scrisoare prin care solicită guvernului spaniol să impună de urgenţă un „embargo total asupra armelor” Israelului, transmite News.ro. Scrisoarea, făcută publică săptămâna aceasta pe reţelele de socializare şi adresată prim-ministrului Pedro Sánchez, solicită Spaniei să interzică în mod oficial exportul şi importul de material militar către şi din Israel şi afirmă: „Istoria ne va judeca după acţiunile noastre în momente critice ca acesta. Haideţi să punem capăt acestei orori”.

Republica Moldova se află printre statele menționate în evaluări recente ale agențiilor de informații din Statele Unite, care avertizează că liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, nu urmărește doar controlul total asupra Ucrainei, ci și extinderea influenței Rusiei asupra unor părți din Europa care au aparținut fostei Uniuni Sovietice. Informațiile au fost publicate de European Pravda și sunt confirmate de surse citate de presa internațională.

Între timp, un atac al forțelor ruse cu rachete balistice, efectuat vineri seara târziu, asupra infrastructurii portuare din jurul orașului ucrainean Odesa, de la Marea Neagră, a ucis șapte persoane și a rănit alți 15 oameni, au anunțat oficialii ucraineni, potrivit Reuters și The Kyiv Independent. Totodată, legislația privind bugetul național de apărare al Rusiei dezvăluie, pentru prima dată, în mod public, care sunt costurile Moscovei privind războiul din Ucraina, iar Volodimir Zelenski are o replică pentru Vladimir Putin.

UPDATE „Circul anual al lui Putin a dus pe noi culmi distorsionarea adevărului”. Așa rezumă comentatorii occidentali tradiționala conferință de presă susținută de președintele rus.  

UPDATE Rusia a atacat sâmbătă portul sudic al Ucrainei, Pivdennyi, au declarat oficialii ucraineni, în timp ce intensifica loviturile asupra regiunii Odesa de-a lungul Mării Negre, inclusiv facilități energetice și o rută critică către granița cu Moldova, relatează Reuters. Situația din regiunea portuară Odesa, din sudul Ucrainei, este „dificilă” după ce Rusia și-a intensificat atacurile, încercând să blocheze accesul Ucrainei la Marea Neagră, a declarat sâmbătă președintele ucrainean, Volodimir Zelenski. Rusia a lansat o campanie aproape continuă de drone și rachete împotriva unei regiuni unde operează porturi esențiale pentru comerțul exterior și aprovizionarea cu combustibil a Ucrainei, după ce Moscova a amenințat că va tăia "Ucraina de la mare".

UPDATE Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat, sâmbătă, că nu Vladimir Putin este cel care trebuie să decidă cu privire la organizarea alegerilor în Ucraina. Reacția acestuia vine după ce liderul de la Kremlin a sugerat cu o zi înainte că Rusia ar putea înceta atacurile aeriene în profunzime în ziua în care vor avea loc alegeri, potrivit Reuters.

UPDATE Volodimir Zelenski a anunțat sâmbătă că Ministerul Afacerilor Externe lucrează la crearea unui mecanism care să permită cetățenilor ucraineni din diaspora să participe la următoarele alegeri din țară. Zelenski a precizat că se referă la alegeri ipotetice ce ar putea avea loc în contextul unui acord de pace sau al unei încetări a focului discutate cu Statele Unite. Legea ucraineană interzice desfășurarea alegerilor în timpul războiului, dar acestea ar putea avea loc dacă legea marțială se ridică sau dacă legislația se modifică, scrie Mediafax.

UPDATE SUA au propus ca negocierile directe dintre Ucraina și Rusia să fie reluate la Miami, a anunțat președintele ucrainean Volodimir Zelenski, potrivit AFP. „Statele Unite trebuie să spună clar: dacă nu va fi o cale diplomatică, atunci va fi o presiune totală”, a declarat preşedintele ucrainean presei de la Kiev, menţionând între altele posibilitatea de a furniza mai multe arme Ucrainei şi de a extinde sancţiunile la întreaga economie rusă.

UPDATE Un concurs internațional de vinuri organizat la San Francisco a devenit, fără intenție, scena unei confruntări diplomatice mai ample, după ce organizatorii au decis să excludă mai multe crame rusești din cauza sancțiunilor impuse Moscovei pentru războiul din Ucraina, scrie Ziare.com.

UPDATE Federația Rusă „incapacitează încet, dar sigur” forțele Ucrainei, având un potențial mai mare în termeni de oameni și tehnologie. Până acum, Kievul a epuizat resursele militare, sociale și financiare, în ciuda ajutorului din partea UE. Ucraina  va pierde războiul împotriva Rusiei, iar europenii trebuie să recunoască acest fapt și chiar să-i spună adevărul în față președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, chiar dacă acesta doare. „Este timpul să înfruntăm realitatea cruntă, nemiloasă și dureroasă, cu sobrietate. Ucraina va pierde războiul împotriva Rusiei”, a scris jurnalistul Jacques Schuster, șeful editorial de la Welt.

UPDATE Un înalt oficial NATO și-a exprimat optimismul reţinut că Republica Cehă ar putea continua inițiativa sa de a furniza Ucrainei muniție de calibru mare de la producători globali, în ciuda recentei schimbări de guvern la Praga, informează agenţia ucraineană de ştiri Ukrinform, care citează un articol publicat de Reuters. 

UPDATE Trei țări membre ale Uniunii Europene - Ungaria, Slovacia și Cehia - au decis să nu participe la finanțarea Ucrainei prin noul mecanism de sprijin de credit al UE, conform unei știri publicate de Ukrinform.

UPDATE Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a spus că ar sprijini o propunere americană pentru discuții directe între echipele ucraineană și rusă dacă acestea ar debloca schimburi de prizonieri sau ar deschide calea unor negocieri între el și Vladimir Putin, însă a declarat că nu este convins că astfel de discuții ar aduce ceva nou și a cerut Washingtonului să intensifice presiunea asupra Rusiei, scrie Rador.

UPDATE Secretarul de stat al Statelor Unite, Marco Rubio, a insistat că Washingtonul nu încearcă să forțeze Ucraina să accepte un acord de pace și a spus că nu va exista nicio înțelegere fără acordul Kievului. Totuși, cum emisarii americani oferă Ucrainei garanții de securitate, este probabil să i se ceară concesii teritoriale Kievului, ceea ce ar declanșa o reacție puternică din partea multor ucraineni, scrie Rador.

UPDATE Chișinăul a anunțat că permite redirecționarea transporturilor de mărfuri din Ucraina pe fondul atacurilor asupra infrastructurii critice și de transport, decizia fiind luată la 20 decembrie de Centrul Național de Management al Crizelor (CNMC).

UPDATE Uniunea Europeană a decis să acorde Ucrainei un împrumut de 90 de miliarde de euro, evitând deocamdată utilizarea directă a activelor rusești înghețate pe teritoriul său. Potrivit unor comentarii publicate de The Wall Street Journal și Bloomberg, această decizie reflectă dificultatea Europei de a adopta măsuri mai ferme în fața Rusiei, în pofida războiului aflat în desfășurare în Ucraina.

UPDATE Costurile Rusiei pentru războiul din Ucraina în 2025 se ridică la peste 100 de miliarde de dolari. Este pentru prima dată când costurile războiului sunt făcute publice, conform Mediafax. Per total, ministrul rus al Apărării, Andrei Belousov, a declarat miercuri că războiul, în 2025, va costa Rusia 5,1% din PIB-ul țării, respectiv 11 trilioane de ruble 135 de miliarde de dolari, relatează TVP World, citând Reuters.

UPDATE Steve Witkoff, trimisul lui Trump la Kremlin, ar fi fost ales de Vladimir Putin în persoană. Informația a fost divulgată de Wall Street Journal, care scrie că liderul de la Kremlin ar fi pus ochii pe Witkoff, după ce a fost numit emisar în Orientul Mijlociu. Ar fi luat legătura cu el prin prințul moștenitor al Arabiei Saudite, care i-a transmis mesajul că Putin vrea să îl vadă. Condiția a fost clară: Witkoff trebuia să vină singur la Moscova, fără CIA, fără diplomați și fără interpret. Emisarul lui Putin în SUA a transmis că articolul este fake-news, scrie Digi24.

UPDATE Dronele ucrainene au lovit două avioane de vânătoare rusești Su-27 pe aerodromul militar Belbek din Crimeea ocupată de Rusia, a anunțat Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) pe 20 decembrie, relatează The Kyiv Independent. Prețul combinat al celor două aeronave este estimat la aproximativ 70 de milioane de dolari.

UPDATE Luat prizonier și condamnat la moarte de un tribunal Rusia, torturat și martor la crime de război, un voluntar britanic din armata ucraineană și-a așteptat călăul vreme de cinci luni de jumătate într-o închisoare rusească înainte să fie eliberat într-un schimb de prizonieri între Rusia și Ucraina, relatează The Independent. Într-un interviu pentru publicația britanică, Aider Aslin s-a arătat încrezător că Ucraina va ieși în cele din urmă învingătoare.

UPDATE Situația Facebook și Instagram în Rusiei este una bizară. Deși compania Meta, care deține cele două platforme, este considerată „extremistă” și a fost interzisă prin lege pe teritoriul țării, foarte mulți ruși continuă să le folosească cu ajutorul VPN-urilor. Mai mult chiar, vedete pro-Putin din Rusia publică postări sponsorizate pe Instagram de pe urma cărora încasează venituri substanțiale, scrie HotNews.

UPDATE Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a avertizat vineri că Europa ar putea pierde valorile comune cu SUA. Afirmația lui Rubio reprezintă răspunsul la o întrebare despre noua strategie de securitate națională a SUA, în care guvernul american deplânge, printre altele, o presupusă pierdere a democrației și a libertății de exprimare în Europa, notează DPA.

UPDATE Ucraina şi Portugalia au convenit asupra co-producţiei de drone maritime ucrainene, a anunţat sâmbătă, 20 decembrie, un consilier al preşedintelui ucrainean.

UPDATE „Seara târziu, Rusia a atacat infrastructura portuară din regiunea Odesa cu rachete balistice”, a scris vicepremierul ucrainean Oleksiy Kuleba, într-un mesaj publicat pe aplicația de mesagerie Telegram. Kuleba și guvernatorul regional al Odesei, Oleh Kiper, au afirmat că, potrivit primelor informații, șapte oameni au fost uciși și alți 15 răniți. Bombardamentul rușilor a provocat, de asemenea, un incendiu în rândul camioanelor de marfă din parcarea facilităților portuare, conform lui Kiper. Serviciile de urgență intervin la fața locului, dar sirenele de raid aerian continuă să perturbe operațiunile, a adăugat el. O sursă ucraineană familiarizată cu detaliile a precizat, pentru Reuters, că atacul a vizat Pivdennyi, unul dintre cele trei porturi din zonă.

UPDATE Potrivit Politico, emisarul Kremlinului, Kirill Dmitriev, urmează să se deplaseze la Miami pentru discuții cu oficiali americani pe tema unui posibil „plan de pace”. În același timp, Ucraina a anunțat o nouă rundă de consultări cu partea americană, semn că tensiunile regionale rămân ridicate, iar riscurile pentru securitatea din Europa de Est, inclusiv pentru Moldova, continuă să fie atent monitorizate, potrivit Antena 3 CNN.

UPDATE Moldova este privită cu îngrijorare și de oficiali occidentali, pe fondul convingerii tot mai clare că ambițiile lui Putin depășesc granițele Ucrainei. „Informațiile au fost întotdeauna că Putin vrea mai mult”, a declarat Mike Quigley, membru democrat al Comisiei de Informații a Camerei Reprezentanților, într-un interviu acordat Reuters. El a subliniat că liderii europeni împărtășesc această evaluare, menționând în mod special Polonia și statele baltice, care se consideră potențiale ținte prioritare.

UPDATE Rapoartele serviciilor secrete americane continuă să avertizeze că președintele rus Vladimir Putin intenționează să cucerească întreaga Ucraină și să revendice părți din Europa care au aparținut fostului imperiu sovietic, au declarat șase surse familiarizate cu agențiile de informații ale SUA, chiar dacă în prezent negociatorii caută o soluție pentru încheierea războiului care ar lăsa Rusia cu mai puține teritorii decât pretinde, scrie vineri Reuters. Rapoartele prezintă o imagine complet diferită de cea descrisă public de președintele american Donald Trump și negociatorii săi de pace pentru Ucraina, care au afirmat că Putin dorește să pună capăt conflictului. Moldova apare explicit în contextul acestor analize de securitate, potrivit unei surse care a precizat că cel mai recent raport datează de la sfârșitul lunii septembrie. 

UPDATE O dronă a fost descoperită lângă un oraș din nord-vestul Turciei. Este a doua dronă descoperită în ultimele 24 de ore. La începutul săptămânii, turcii au doborât o dronă rusească scăpată de sub control, relatează Mediafax. O altă dronă prăbușită a fost găsită în nord-vestul Turciei. Este o dronă de origine și proveniență necunoscute care a fost descoperită pe un câmp din nord-vestul Turciei, a relatat sâmbătă presa turcă preluată de Le Figaro. Mai multe canale de televiziune și cotidianul Cumhuriyet au publicat imagini cu drona prăbușită.

UPDATE Preşedintele polonez, Karol Nawrocki, i-a reproşat vineri omologului său ucrainean, Volodimir Zelenski, lipsa de recunoştinţă pe care, potrivit lui, Ucraina a manifestat-o în pofida ajutorului primit din partea Poloniei, în timp ce liderul ucrainean a mizat pe o relansare a relaţiilor bilaterale după întâlnirea pe care au avut-o la Varşovia, informează EFE, preluată de Agerpres. În februarie, acuzații similare au fost formulate și de către vicepreședintele SUA JD Vance, care într-o întrevedere la Casa Albă i-a reproșat lui Zelenski că nu a mulțumit pentru asistența primită de la Statel Unite de la începutul războiului cu Rusia.

UPDATE Prim-ministrul ungar Viktor Orban a făcut noi declarații controversate privind războiul din Ucraina. El a spus, vineri, că nu se știe cine a început conflictul și a pus sub semnul întrebării nevoia de a sprijini Kievul, potrivit Politico. În replică, ministrul ucrainean de externe, Andrii Sybiha, a răspuns la comentariile lui Orban postând pe rețelele de socializare: “La fel de «neclar» precum a fost pentru conducerea Ungariei în 1939”. Oficialul ucrainean s-a referit la desființarea Cehoslovaciei de către Hitler și la ocuparea regiunii Transcarpatia de către Ungaria, aliata Berlinului de atunci.