Noaptea de miercuri a fost marcată de cele mai mari bombardamente de până acum a Israelului asupra sudului capitalei libaneze, Beirut. La rândul ei, Turcia, afectată de atacul terorist de la Ankara, a lansat lovituri aeriene împotriva unor obiective din nordul Siriei și al Irakului. Pe acest fundal, premierul Netanyahu s-a declarat dezamăgit de Macron, care sprijină tot mai puțin autoritățile de la Ierusalim. 

Totodată, amenințarea Iranului din partea Israelului, nu a neliniștit autoritățile de la Teheran, care au declarat că sunt gata să se apere de orice amenințări. În acest context, a ieșit la iveală că un grup de hackeri iranieni cercetează în mod activ site-urile web americane legate de alegeri și mass-media americane în apropierea zilei alegerilor.

UPDATE Turcia a lovit joi, pentru a doua zi la rând, ţinte legate de militanţi kurzi în Siria şi Irak, în urma unui atac, miercuri, asupra sediului unei companii-cheie din domeniul apărării în care au fost ucise cel puţin cinci persoane, relatează Associated Press, citat de News.ro. Organizaţia Naţională de Informaţii a vizat numeroase „locaţii strategice” folosite de Partidul Muncitorilor din Kurdistan, PKK, sau de miliţiile kurde siriene care sunt afiliate militanţilor, a relatat agenţia oficială turcă, Anadolu. Ţintele au inclus instalaţii militare, de informaţii, energetice şi de infrastructură, precum şi depozite de muniţie, a precizat Anadolu.

UPDATE Un atac israelian a ucis joi trei soldaţi libanezi în sudul Libanului, în timp ce aceştia evacuau persoane rănite, în condiţiile în care armata libaneză nu este implicată în conflictul direct dintre Hezbollah şi Israel, relatează Reuters, citat de News.ro. 

UPDATE Critic de multă vreme al prim-ministrului Benjamin Netanyahu și fost șef adjunct al Consiliului Național de Securitate al țării, Eran Etzion spune că Forțele de Apărare Israeliene (IDF) ar putea comite crime de război în nordul Gazei și consideră că ofițerii și trupele trebuie să respingă ordinele ilegale, scrie BBC, citat de Digi24. Critic de multă vreme al prim-ministrului Benjamin Netanyahu și fost șef adjunct al Consiliului Național de Securitate al țării, Eran Etzion este, de asemenea, o persoană ai cărui ani de serviciu public i-au câștigat un respect larg răspândit, atât în Israel, cât și la nivel internațional. „Ar trebui să refuze. Dacă se așteaptă ca un soldat sau un ofițer să comită ceva care ar putea fi suspectat ca o crimă de război, trebuie să refuze. Asta aș face dacă aș fi soldat. Asta cred că ar trebui să facă orice soldat israelian”, a declarat acesta.

UPDATE Guvernul de la Berlin extinde semnificativ licenţele pentru exporturi de armament către Israel, depăşind estimările anterioare, arată joi agenţia dpa pe baza unor informaţii publicate miercuri de ministerul de externe german, transmite Agerpres. Din august, aprobările pentru astfel de operaţiuni au totalizat peste 94 de milioane de euro, valoare aproape dublă faţă de cele 45,74 milioane de euro raportate de ministerul economiei către comisia economică a camerei inferioare a parlamentului Germaniei întreg anul curent, până la 13 octombrie. Noile cifre consultate de dpa au fost dezvăluite ca urmare a unei interpelări a unui deputat din partidul populist Sahra Wagenknecht Alliance (BSW), care se opune transferurilor de armament.

UPDATE Guvernul iranian îşi manifestă susţinerea faţă de două cunoscute jurnaliste, în urma protestelor publice împotriva arestării lor, relatează joi dpa, citat de Agerpres.„Eu şi ministrul justiţiei i-am înaintat personal şefului sistemului judiciar cererea de amnistiere formulată de avocaţii celor două jurnaliste", a declarat presei miercuri Abbas Salehi, ministrul culturii. Atât ministerul său, cât şi membrii cabinetului vor urmări cu seriozitate până la capăt acest caz, a adăugat Salehi, potrivit agenţiei de presă Isna. Protestele au avut la origine o decizie judecătorească împotriva amnistierii celor doi jurnaliste, Elaheh Mohammadi, în vârstă de 32 de ani, şi Niloofar Hamedi, de 37 de ani, arestate după moartea tinerei Mahsa Amini în septembrie 2022 în custodia poliţiei şi condamnate la închisoare.

UPDATE Turcia a lansat miercuri noaptea lovituri aeriene împotriva unor obiective din nordul Siriei şi al Irakului, după ce patru oameni au fost ucişi şi 14 răniţi într-un atac asupra sediului de lângă Ankara al unei companii aerospaţiale turce, transmite Digi24. Guvernul turc a legat atacul împotriva Turkish Aerospace de Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), interzis în Turcia ca organizaţie teroristă, dar care are un cartier general în munţii Qandil din nordul Irakului. Turcia consideră că şi miliţiile kurde YPG din nordul Siriei sunt tot o ramură a PKK. Ministerul turc al apărării a anunţat că au fost lovite în cursul nopţii 32 de ţinte şi că „forţele armate turce (...) vor continua cu hotărâre şi fermitate lupta împotriva terorismului, pentru supravieţuirea şi securitatea ţării şi a naţiunii noastre, până când nu va mai rămâne nici un singur terorist”.

UPDATE Agenţia de presă libaneză Ani a anunţat miercuri seara zece lovituri israeliene în suburbiile de sud ale Beirutului, bastion al mişcării islamiste Hezbollah, după un apel al Israelului adresat locuitorilor de a evacua mai multe zone, relatează AFP, citat de Agerpres. „Numărul total de raiduri lansate în această seară de forţele aeriene inamice în suburbiile de sud este de 10 până acum", a raportat Ani, în timp ce imaginile difuzate de AFP au arătat o explozie uriaşă urmată de explozii mai mici în această zonă. Pe de altă parte, Hezbollah a susţinut miercuri că a lovit cu rachete un sit industrial militar din suburbiile Tel Avivului, în centrul Israelului. Mişcarea islamistă libaneză susţinută de Iran a declarat că a lovit un sit „de industrii militare de la periferia oraşului Tel Aviv" şi că „a lovit ţinta cu precizie".

Video: X/Dr. Eli David

Video: tg/TACC

UPDATE Premierul Benjamin Netanyahu a declarat miercuri pentru CNews, că a fost „extrem de dezamăgit” după discuţia cu Emmanuel Macron, transmite News.ro. „Ne-a sprijinit la începutul războiului şi, încetul cu încetul, am văzut că ia poziţii împotriva intereselor noastre comune. A impus un embargo asupra Israelului. Iranul nu a impus un embargo asupra Hezbollah sau Hamas”, a continuat el.

UPDATE Teheranul nu este îngrijorat în legătură cu un atac israelian asupra instalaţiilor sale nucleare, a declarat şeful Organizaţiei iraniene pentru energie atomică (OIEA), Mohammad Eslami, citat de agenţia de presă Isna, relatează DPA și Agerpres. „Potenţialul nostru de apărare este capabil să neutralizeze orice ameninţare militară şi asta se aplică şi atacurilor asupra instalaţiilor noastre nucleare", a spus Eslami. Dacă Israelul ar ataca aceste instalaţii, „răspunsul iranian ar fi unul devastator", a mai spus el.

UPDATE Un grup de hackeri iranieni cercetează în mod activ site-urile web americane legate de alegeri și mass-media americane în apropierea zilei alegerilor, activitatea sugerând pregătiri pentru „operațiuni de influență directă”, anunță Microsoft într-o postare pe blogul companiei, informează Reuters, citat de Digi24. Hackerii - supranumiți Cotton Sandstorm de Microsoft și legați de Corpul Gardienilor Revoluției Islamice din Iran - au efectuat recunoașterea și sondarea limitată a mai multor „site-uri web legate de alegeri” în mai multe state americane, se arată în raport. În mai, aceștia au scanat, de asemenea, un post de știri american neidentificat pentru a-i înțelege vulnerabilitățile. „Cotton Sandstorm își va intensifica activitatea pe măsură ce se apropie alegerile, având în vedere ritmul operațional al grupului și istoricul de interferență electorală”, au scris cercetătorii Microsoft. Evoluția este deosebit de îngrijorătoare din cauza eforturilor anterioare ale grupului, au afirmat aceștia. Un purtător de cuvânt al misiunii Iranului la Organizația Națiunilor Unite a declarat că „astfel de acuzații sunt fundamental nefondate și total inadmisibile”. „Iranul nu are niciun motiv și nicio intenție de a interveni în alegerile din SUA”, a declarat purtătorul de cuvânt.

UPDATE Peste 250 de personalităţi culturale din întreaga Spanie, printre care regizorul Pedro Almodóvar şi actriţa Alba Flores din „Money Heist”, au semnat o scrisoare prin care solicită guvernului spaniol să impună de urgenţă un „embargo total asupra armelor” Israelului, transmite News.ro. Scrisoarea, făcută publică săptămâna aceasta pe reţelele de socializare şi adresată prim-ministrului Pedro Sánchez, solicită Spaniei să interzică în mod oficial exportul şi importul de material militar către şi din Israel şi afirmă: „Istoria ne va judeca după acţiunile noastre în momente critice ca acesta. Haideţi să punem capăt acestei orori”.

Alertă maximă în Rusia. Nave avariate și incendiu de amploare pe coasta Mării Negre, la Krasnodar, după un atac masiv cu drone al Ucrainei în Rusia. Totodată, un general din Statul Major rus a fost ucis în explozia unei mașini capcană la sud de Moscova, informează luni Reuters şi AFP, care citează Comitetul de Anchetă. Anchetatorii ruși analizează mai multe piste, inclusiv implicarea serviciilor secrete ucrainene. 

Totodată, Rusia a desfășurat în Ucraina sistemul de apărare aeriană cu laser Silent Hunter, dezvoltat de China. Ucraina susține că forţele ruse au intrat în satul Krasnopillea din regiunea Sumî și au evacuat toată populația. Între timp, șeful NATO a numit trei niveluri de garanții de securitate pentru Ucraina, pentru ca Rusia să nu mai atace. Kremlinul neagă că Putin vrea să cucerească întreaga Ucraină și să recupereze teritorii din Europa care făceau parte anterior din URSS.

UPDATE Cel puţin patru persoane au fost ucise, iar alte câteva zeci au fost rănite într-o nouă serie de atacuri ruse în Ucraina, în weekend, cu aproape 100 de drone şi rachete, dintre 75 au fost distruse, iar 19 au atins mai multe regiuni, relatează Euronews.

UPDATE Kremlinul afirmă că informațiile serviciilor secrete americane asupra obiectivelor lui Putin, dezvăluite de surse citate de Reuters, sunt greșite. Moscova a declarat, luni, că dacă serviciile secrete americane consideră că Vladimir Putin dorește să cucerească întreaga Ucraină și să recucerească părți din Europa care au făcut odinioară parte din Uniunea Sovietică, atunci serviciile secrete americane se înșală, scrie Mediafax.

UPDATE Criticii lui Donald Trump l-au acuzat de mult timp că nutrește o afinitate particulară pentru Rusia și liderul său ucigaș, Vladimir Putin. Un fost agent CIA face dezvăluiri care zguduie SUA: Trump s-ar putea să fie sub ”controlul reflexiv” al lui Putin, o operațiune secretă a Rusiei. Trump a devenit o țintă aproape ideală pentru acest tip de operațiune rusească. Aceste practici se încadrează într-o tradiție mai largă de „măsuri active” și război hibrid, care este cu mult anterioară lui Putin, spune într-o analiză John Sipher, care a lucrat 28 de ani în CIA din SUA, potrivit Tomorrow Affairsî, citat de Ziare.com.

UPDATE Fostul ministru de Externe, Cristian Diaconescu, a avertizat duminică, la Digi24, că Moscova nu a infirmat până în prezent planul - semnalat de către serviciile secrete americane - lui Vladimir Putin de a readuce sub influență rusească părți din Europa, în special din partea de est a continentului. „Nu a existat până acum vreo negare din partea Federației Ruse în legătură cu acest tip de aspirații”, a remarcat fostul demnitar. Cât despre negocierile ruso-americane din Florida, Diaconescu a recunoscut că are rezerve în privința intenției Moscovei de a face compromisuri pentru a asigura pacea în Ucraina.

UPDATE Guvernul rus a autorizat Ministerul Apărării să sisteze acordurile militare existente între România și alte zeci de țări din NATO. Decizia a fost publicată pe portalul oficial al guvernului rus pentru acte juridice. Acordurile fuseseră încheiate imediat după prăbușirea URSS, când Federația Rusă făcea primii pași spre democrație, drum oprit ulterior de regimul dictatorial al lui Vladimir Putin. Acordul militar dintre România și Rusia din martie 1994 a fost semnat de președinții de atunci Ion Iliescu și Boris Elțîn, potrivit agențiilor SEGA și Novinite, citate de Rador.

UPDATE Autoritățile sud-africane încearcă să dea de urma a aproximativ 20 de bărbați africani, care ar fi fost convinși să lupte în Ucraina de partea armatei ruse. France24 a analizat o scrisoare a fostului președinte Jacob Zuma, mărturia unui tată din Botswana și analiza unui expert în apărare pentru a înțelege ce s-a întâmplat cu acești bărbați și cine ar putea fi implicat în acest caz.

UPDATE În timp ce Germania se confruntă cu o Rusie ostilă, o companie din domeniul apărării intenționează să deschidă o fabrică de muniții în fosta zonă comunistă din est, dar mulți localnici simpatizează cu Moscova și se opun proiectului. Opoziția față de acest proiect de afaceri din orașul Luebben, statul Brandenburg, a crescut puternic în ultima perioadă, în ciuda promisiunii creării a sute de locuri de muncă în această regiune afectată de o criză economică, arată France24.

UPDATE Volodimir Zelenski s-a pronunțat pentru organizarea unei noi întâlniri cu partenerii europeni, în urma discuțiilor purtate între o delegație ucraineană și reprezentanții americani la Miami, în contextul continuării eforturilor diplomatice pentru încheierea războiului din Ucraina, transmite Agerpres.

UPDATE Ucraina a purtat discuții „productive şi constructive” cu negociatorii americani și europeni în weekend, în ceea ce privește planul de pace, spune delegația într-o declarație comună, potrivit CNN. „Ucraina rămâne pe deplin angajată în realizarea unei păci juste şi durabile. Prioritatea noastră comună este să oprim uciderile, să asigurăm securitatea garantată şi să creăm condiţii pentru redresarea, stabilitatea şi prosperitatea pe termen lung a Ucrainei”, au declarat Rustem Umerov, șeful ucrainean pentru securitate națională, și Steve Witkoff, emisarul special al SUA, într-o declarație comună, pe contul de X.

UPDATE Ministrul ucrainean de externe cere Rusiei să-i elibereze de urgenţă pe locuitorii satului Krasnopillea (Hrabivske) din regiunea Sumî. Ministrul ucrainean de externe, Andri Sibiha, a remis o declarație în urma informațiilor despre intrarea trupelor ruse în satul Hrabivske din regiunea Sumi. Potrivit Forțelor Armate Ucrainene și Comisarului ucrainean pentru Drepturile Omului, trupele ruse au evacuat aproximativ 50 de persoane din Hrabivske – întreaga populație adultă – pe care le-a dus pe teritoriul rusesc, scrie Rador.

UPDATE Dmitro Lihovoi, purtător de cuvânt al Direcției Principale de Comunicații a Forțelor Armate Ucrainene, a declarat pentru Ukrainska Pravda că, în urma ofensivei inamice, trupele ucrainene s-au retras din mai multe poziții din zona Grabivske. El a adăugat că eforturile de stabilizare a situaţiei sunt în curs de desfășurare în zona.

UPDATE Ucraina susține că forţele ruse au intrat în satul Krasnopillea (Grabivske) din regiunea Sumi și au evacuat întreaga populație. Forțele Armate Ucrainene și Comisarul Ucrainean pentru Drepturile Omului susțin că, în noaptea de 20 decembrie, forţele ruse au intrat în satul de frontieră Grabivske din regiunea Sumî și au evacuat 50 de civili. Autoritățile ruse nu au comentat aceste acuzații, dar canalele rusești pro-război Telegram au raportat capturarea unui grup de soldați ucraineni în Grabivske.

UPDATE Odinioară luptători de preț sub țari, cazacii Rusiei au fost ostracizată de autorități în perioada sovietică, însă, de la venirea la putere a lui Vladimir Putin, s-au reintegrat în societatea rusă, acționând ca o forță de poliție suplimentară, restabilindu-și statutul militar pe linia frontului în Ucraina, potrivit France 24.

UPDATE Un atac cu drone ucrainene în regiunea Krasnodar, din sudul Rusiei, a provocat avarii semnificative la infrastructura portuară și a declanșat un incendiu de amploare într-o localitate de pe coasta Mării Negre, transmite Mediafax. Incidentul a avut loc în noaptea de duminică spre luni, la terminalul Volna, potrivit autorităților regionale ruse. Conform sediului operațional al regiunii Krasnodar, două nave comerciale aflate la terminalul Volna au fost avariate, alături de două chei de acostare. Toți membrii echipajelor au fost evacuați în siguranță, nefiind raportate victime.

UPDATE Secretarul general al NATO, Mark Rutte, urmărește să obțină împreună cu partenerii Kievului garanții ca, după un viitor acord de pace, Ucraina să nu mai fie niciodată atacată de Federația Rusă. Acesta a definit trei niveluri de garanții de securitate pentru Ucraina. El a făcut aceste declarații într-un interviu pentru publicația germană Bild. Conform lui Rutte, primul nivel de garanții pentru Kiev sunt Forțele Armate Ucrainene. „Acestea trebuie să fie într-o formă excelentă. Desigur, acum fac lucruri extraordinare în acest război, dar trebuie să fie capabile să apere țara și după război sau după un armistițiu pe termen lung”, consideră șeful Alianței Nord-Atlantice. Al doilea nivel este reprezentat de „Coaliția celor disponibili”, condusă de Franța și Marea Britanie. Al treilea nivel sunt Statele Unite. Rutte spune că, în vară, Președintele SUA, Donald Trump, și-a exprimat inițiativa de a participa la garanțiile de securitate pentru Ucraina. „Și acum lucrăm pentru a uni aceste trei elemente, astfel încât Putin să înțeleagă clar: «Nu mai am niciodată dreptul să mă ating de Ucraina»”, a conchis Secretarul general NATO.

UPDATE Un general din Statul Major rus a fost ucis după explozia unei mașini capcană în curtea unei clădiri din sudul Moscovei, a informat, luni, Comitetul de Anchetă Rus. Comitetul de Anchetă a afirmat că analizează o pistă ucraineană, potrivit Agerpres. Generalul-locotenent Fanil Sarvarov, şeful direcției de instruire operațională a forţelor armate din cadrul Statului Major General rus, a fost ucis, a anunţat comitetul. El a participat la operațiuni de luptă în Cecenia și în conflictul din Osetia-Ingușetia între 1992 și 2003. O anchetă privind "moartea" lui Sarvarov, şeful departamentului de instruire operativă din cadrul Statului Major, a fost deschisă, a anunţat comisia într-un comunicat de presă.

UPDATE Estonia a anunţat duminica aceasta că a semnat un acord pentru achiziționarea a cel puţin șase lansatoare de rachete fabricate în Coreea de Sud, informează luni dpa, conform Agerpres. 

UPDATE Președintele României, Nicușor Dan, a declarat într-un interviu acordat publicației POLITICO faptul că sfârșitul războiului din Ucraina nu este iminent, în ciuda eforturilor diplomatice, inclusiv ale președintelui american Donald Trump. Președintele român a punctat că lumea traversează o schimbare profundă de paradigmă, în care considerentele morale sunt tot mai des înlocuite de unele pragmatice și economice.

UPDATE Președintele României, Nicușor Dan că Statele Unite și Uniunea Europeană trebuie să ajungă la o mai bună înțelegere reciprocă, într-o lume marcată de schimbări rapide și de o abordare tot mai pragmatică a relațiilor internaționale, scrie Adevărul.

UPDATE Premierul britanic, Keir Starmer, a purtat o convorbire telefonică cu Președintele SUA, Donald Trump, în cadrul căreia părțile au discutat despre războiul Rusiei împotriva Ucrainei și eforturile internaționale pentru încheierea acestuia.

UPDATE Unitățile militare rusești care operează în Ucraina au început să utilizeze sistemul de apărare aeriană cu laser Silent Hunter, dezvoltat de China, conform informațiilor publicate pe mai multe platforme de socializare și analizate de echipa de monitorizare open-source a Army Recognition. Deși nici Moscova, nici Beijingul nu au confirmat, oficial, această desfășurare, utilizarea sistemului de apărare aeriană cu laser Silent Hunter ar reprezenta prima utilizare pe câmpul de luptă a armei cu energie direcționată a Chinei, în timp ce ambele părți caută modalități eficiente din punct de vedere al costurilor pentru a contracara expansiunea războiului cu drone. Sistemul Silent Hunter, dezvoltat de conglomeratul de stat chinez Poly Technologies, a fost confirmat vizual prin intermediul unor imagini distribuite de conturile de socializare afiliate armatei rusești. Montat pe un camion tactic 6×6 modificat, platforma dispune de o turelă laser montată pe acoperiș, un sistem de urmărire optică și un modul generator robust, scrie Gândul.