Într-o altă zonă a Chișinăului, în cartierul Telecentru, găsim o situație imobiliară cu iz evident de escrocherie. În urmă cu 16 ani, zeci de oameni au plătit, în avans, pentru apartamente, ce trebuiau să fie construite pe șoseaua Hîncești. Conform declarațiilor celor păgubiți, apartamentele urmau să fie construite în doi ani. Dar lucrările nu au mai ajuns la final, singurul lucru care amintește astăzi că acolo despre un bloc de locuit, este un fundament de beton abandonat. Oamenii își caută cu disperare dreptatea și speră să-și recupereze miile de euro pe care le-au plătit, chiar dacă firma cu care au semnat contractele este lichidată, iar proprietarii - unul a murit, iar altul a fost cercetat penal.
„Noi am dorit să ne cumpărăm o casă, dar nu am reușit. Am reușit doar să grămădim suma asta, să împrumutăm de la prieteni, copiii care lucrează în Italia. Am împrumutat banii ăștia și i-am investit într-un proiect de construcție la firma Romprim”.
Așa începe povestea lui Gheorghe Colța, care se numără printre cei circa 40 de investitori într-un proiect imobiliar în cartierul Telecentru, care nu a mai fost dus până la bun sfârșit.
„Deci am încheiat contractul, numărul 44 H, pentru a avea un apartament în acest edificiu, numărul 44 apartamentul, cu suprafața de 81 metri patrați, cu două odăi. - Ce sumă de bani ați dat, cât ați dat? - Deci domnii au cerut, când am încheiat contractul, au spus ca să meargă construcția mai departe trebuie să încheiem, să achităm suma integral. De 48.551 de euro. - Asta în ce an? - Noi am achitat suma asta pe data de 23, luna 9, 2008. Am achitat suma integrală. Deci, preventiv, noi n-am mers cu ochii închiși, am contactat chestiunile care țineau parte de firma asta. Ei aveau conturi în bancă, aveau tehnică, bunuri materiale, aveau. Deci noi ne-am convins, la moment, cred că am fost naivi, neam convins că firma e serioasă. De atât așa am investit integral banii respectivi”.
Au avut garanție de la companie că într-un an, își vor primi cheile de la apartamentul pe care l-au achitat integral, plata fiind făcută în avans.
„Apartamentul, noi am fost și am contactat cu domnii de acolo, cu Tabaran care conduceau toată firma asta și ei ne-au spus, domnilor, ați investit suma respectivă, noi în curs de un an de zile, casa asta, edificiul ăsta cu șase etaje, noi îl construim într-un an. - Într-un an? - Vă dați seama? Păi, noi știți cum am fost oleacă sceptici și am zis, zic, bine, într-un an nu, dar în doi poate că da. Deci am acceptat, am acceptat. Ei au început construcția, vă spun că au început parterul, vioi așa, chipurile că iată merge. Și când, hop, la un moment dat, stop, s-au mântuit banii, nu mai avem bani și nu mai avem ce construi, și nu știu ce. Și noi am simțit lucrul ăsta, că iaca o să facem ceva acolo, am simțit lucrul ăsta și am decis să reziliem contractul cu firma asta, să ne întoarcă banii”.
Așadar, după trei ani de la achitarea sumei, în 2011, după ce s-au adresat în instanță, familia a reușit să primească titlu executoriu care confirmă dreptul că-și pot recupera banii. Cu toate acestea, nici până astăzi nu și-au luat banii, fără ca să înțeleagă de ce.
„Doleanțele noastre care sunt? Sunt simple, ne vrem banii înapoi. - Atât. - Atât, da. Mai mult nu vrem nimic, n-avem nici o pretenție la nimeni, ori ceva acolo. Oleacă mie, de persoanele astea care au făcut toată chestiunea asta, să vă spun sincer, mi-e jale de ei. Fiindcă ei, având în suflet numai banii, e foarte greu să trăiești. Trebuie să mai ai și altceva ceva pe lângă bani. Asta e socoteala mea. Trebuie să fim extraordinar de naivi ca să credem că acestea a fost un lucru cinstit și bazat pe soviste, pe cinste, mă rog, pe demnitate, au făcut că ei erau pentru oamenii ăștia ca să le construiască, ca să le dea, că eu am dubii în privința asta și dubii mari. Asta a fost o schemă, o schemă bine gândită, bazată pe legi care poate să ne răstoarne tot ceea ce vrem să facem noi, să cerem, înțelegeți? Și asta vă dau mai mult de 100% că asta e o schemă”.
Domnul Gheorghe nu este singurul care a plătit pentru un apartament fantomă. Un alt investitor și-a spus istoria, chiar pe locul așa-zisului șantier.
„Și aici dumneavoastră v-ați cumpărat casa, da? - Da. - Și unde e? - Așa am cumpărat-o, numai temelia pusă și atâta. - Unde era apartamentul dumneavoastră? Așa, după plan, vă dați seama unde era? Nu, nu, nu, numai am văzut temelia casei și gata. - Asta a fost construită atunci în 2008 da? Da, da, da, da. - Și atât? - Da. - Dar cum ați ajuns dumneavoastră să investiți aici, la compania asta? Cum a început povestea? - Da, chiar nu mai țin minte. Aveau un oficiu aici, pe Asachi la vale. Și prin cineva am auzit că se construiește aici o casă la șoseaua Hîncești. Eu fiindcă sunt în oraș, din raionul Hîncești, îmi vine bine. Adică trec pe aici, pe aici intru pe aici ies. - E comod? - Da, e comod, da. - Dar bănuiesc că ați strâns bănuții ăștia cu greu. Câți bani ați investit? - Clar lucru, banii la o fiică de-a mea, așa s-a primit, de la nuntă, de la... - Banii fetei, da? - Da, da, da. - Și cât ați dat pentru apartament? - Iată am toate cecurile, 26.000 de euro”, ne-a spus Iacob Șoimu.
Iacob a plătit circa 25 de mii de euro, bani pe care nu i-a mai recuperat nici până în prezent. Dar și-a pierdut orice speranță că îi va mai primi vreodată înapoi.
„Chiar am pierdut speranța că... Ne-ajunge câtă sănătate am pierdut, chiar așa pierdere, nici nu m-am așteptat niciodată. - Dar sperați că mai obțineți ceva de aici, să vă recuperați ceva? - Cred că nu. Cineva care au fost mai... Aici trebuiau militari, trebuiau să aibă, tot au plătit apartamente. Și cineva dintre militari, erau vreo câțiva care erau mai îndrăzneți, care erau de la oraș, de aici. Adică ei ceva poate și-au mai scos din administrația aceasta a noastră, din hoții ăștia care ne-au amăgit de bani. - Dar oamenii simpli? - Dar noi, cred că... Așteptam toți să ne invite de la țară, să ne invite ei și să... - Dar din ce localitate veniți dumneavoastră? - Din Hîncești. - Din oraș, da? - Nu din oraș, de la sat. - De unde? De ce sat? - Cărpineni, Mingir”.
Omul are toate bonurile și chitanțele eliberate de compania cu care a semnat contract.
„A spus, nu știu dacă e corect așa, că banca a putut să le ia ceva. Iată le-a luat temelia cu lotul de pământ. Dar noi, al nostru ne-au spus că nu e nimic, la noi e aerul, iaca, clădirea-n aer. - Apartamentele care nu sunt. - Da”, spune Iacob Șoimu.
„Eu cu soția mea în anul 2008, aflându-ne peste hotare, am decis să cumpărăm un apartament prin revistă, adică... - Ați găsit un anunț online. - Da. Am telefonat la diferite companii, pe noi ne-a interesat ceva la telecentru, deoarece era mai aproape de partea...legătura cu părinții, transport, toate astea. - Dar din ce zonă veneați dumneavoastră, de ce era mai aproape? De care localitate era mai aproape? - De localitatea soției mele, Ruseștii Noi. - Aproape. - Da. Adică era axa asta, ca să nu se formeze ambuteiaje și chestii. Și atunci, la timp, și ala era, am găsit companierul un prim, care promitea ca să construiască un complex locativ, format de mai multe blocuri. Și pentru noi, anume adresa, pe noi ne-au aranjat”, zice Veaceslav Donoagă.
Veaceslav este încă încă un investitor lăsat și fără bani, și fără apartament. Bărbatul ne-a spus că după ce a plătit pentru locuință, reprezentanții companiei au început a nu mai răspunde la telefoane. Dacă și dădea de ei, le ofereau, în schimb, doar promisiuni.
„Știți, cum visezi noaptea ceva. Tu vezi totul. Da, tu vezi totul. Și când te trezești, nu este nimic. Așa era și la ei. Era frumos, doar că ei știau de la bun început, nici nu aveau de gând să construiască mai departe”, zice Veaceslav Donoagă.
„Noi, dacă eram aici și consultam din când în când 999, mai vedeam prețurile, locațiile, asta, văd că șoseaua Hîncești, nu mai țin minte exact numărul. - Da. - Banca vindea cu un milion și jumătate terenul. Și mine, pentru mine, asta m-a frapat lucrul, și acum așa, vinde că nouă mi se spune că în caz că el ar să vândă terenul, nouă ar să ni se întoarcă banii. Adică, stați liniștiți, nu retrăiți de nimic, totul va fi bine, eu am să construiesc, încă în perioada ceea ne spunea nouă de investito., Povești, povești la gura sobei, ca lumea să mai creadă și dacă ei or mai putea vinde niște apartamente sau... ar să-i bine. Adică niște foi de xerox, acum nu mai puteți. - Și ați descoperit că, de fapt, terenul ăla era vândut de bancă. - Și când am sunat la bancă, ne spun nouă că noi îl vindem, încă era un milion și jumătate de euro și acum îl vindeți. Cum? Eu am telefonat, la bancă ne spun nouă că el a fost gajat la bancă și el nu și-o, adică societatea nu și-o îndeplinit obligația, noi îl vindem”.
Deși știe că a pierdut banii, nu asta este cea mai mare pierdere pentru Veaceslav.
„Noi am pierdut banii și am pierdut, în primul rând, o mare parte din sănătate. Și eu și soția așa, cât și părinți... - Asta voiam să vă întreb, stresul ăsta de a trece prin tot... - Stres era mult, că erau puțini bani la... Întotdeauna au fost puțini bani. - Și mai ales pentru perioada aia. Pentru perioada aia erau bani... - Pentru oameni care știu că lucrează cinstit, banul are o valoare enormă. Deoarece el trăiește din salariu, din câștig, nu trăiește din diferite scheme, sau să-i cadă banii așa din pod. - Corect. - Și pe mine atunci a început să mă doară piciorul, soția... Am avut al nostru calvar, cum să spunem. Am avut a noastră durere de familie la etapă aceea. Într-un moment dat trebuie să mergi înainte” .
Acesta a reușit să strângă banii cu greu, muncind zilnic, timp de un an de zile, pentru ca mai apoi, să piardă tot. Totuși, Veaceslav a plătit doar prima parte din bani, după ce s-a prins că la mijloc este, de fapt, o schemă.
„Noi întotdeauna suntem duși din țară, dar țara întotdeauna a rămas în noi. Noi am fi rămas în țară dacă se făceau schimbări cât de cât vizibile. Vizibile la toate etapele. Și de justiție și la toate etapele. Dar lucrul ăsta într-atâta l-au întins, ei lau trenat, au venit, că atunci când noi ne-am cumpărat, era perioada comunistă. Și atunci iar lumea spera că or să ducă comuniștii și or să vină alții. Numai că știți cum, aceiași lupi au venit, dar cu blana schimbată sau cu culoarea schimbată.
Noi întotdeauna ne-am dorit să venim acasă. Cel mai mare are 20 de ani, o să facă degrabă, da. Întotdeauna l-am dus la bunici, l-am învățat să vorbească limba română, pe ambii, ca să poată discuta cu o bunică. Adică... să nu-și uite rădăcinile. - Dar vă văd emoționat. - Aștepți o schimbare, dar schimbări nu se fac deloc”.
În această schemă au picat nu doar oameni de rând, dar și instituții ale statului. În anul 2008, Ministerul Apărării a plătit în acest proiect, în calitate de CO-Debitor, din sursele contului cu destinație specială, o sumă care atunci era în jurul valorii de 2 milioane de lei. Locuințele urmau să fie oferite unor militari. Ministerul Apărării a acționat în judecată pentru recuperarea sumelor, dar nu am reușit să aflăm dacă banii au fost întorși. Am expediat o solicitare de informație către această instituție, dar până la publicarea acestui reportaj, nu am primit răspuns.
După declararea insolvabilității companiei ROM-PRIM, administratoare de insolvabilitate a fost aleasă Irina Selevestru care, conform legii, trebuia să acționeze conform legii pentru recuperarea creanțelor și întoarcerea lor către creditori. Selevestru a fost menționată și de colegii noștri de la Cutia Neagră, întro investigație, fiind administratoarea insolvabilității și pentru Air Moldova și alte companii controlate de oligarhi, cu probleme penale.
„Eu ce știu la Rom Prim, am muncit foarte mult pentru oamenii ăștia. Eu nu știu dacă cei despre care dumneavoastră vorbiți, sunt incluși în tabelul creanțelor sau nu, pentru că procedura de insolvabilitate este o procedură separată, specifică. Ca creditorul să-și poată recupera o creanță, el trebuie să fi depus o cerere de validare și să fie validat de către instanța de insolvabilitate. - Vă spun și numele, este vorba de domnul Colța Gheorghe, care avea inclusiv titlu executoriu. - Eu nu țin minte, dar dacă vorbim de Rom Prim eu știu una, pentru hotărârea de atragere la răspundere subsidiară eu am muncit pentru dânsa și asta a fost o hotărâre care a încasat de pe asociați 97 de milioane de lei, pentru creditorii care au fost incluși și nu au fost achitați”, a menționat fostul administrator insolvabilitate „Rom-Prim SRL”, Irina Selevestru.
O parte dintre investitorii acestui proiect imobiliar o acuză pe Selevestru că i-a abandonat, nereușind să le întoarcă banii.
„- Domnul Colța mi-a spus că v-a sunat în repetate rânduri și la un moment dat nu i-ați mai răspuns la telefon. - Păi dacă nu mai sunt lichidatorul unei companii ce să-i răspund la telefon, ce să-i spun? Încă o dată vă spun. Ca să pretinzi la o creanță, în cadrul procedurii de insolvabilitate, hai că vă spun articolul de lege, deci tu trebuie să fi depus o cerere de validare și să fii validat în cadrul procedurii de insolvabilitate. Dacă tu nu ai depus o cerere de validare și nu ești validat în cadrul procedurii de insolvabilitate, nu poți pretinde la o creanță asupra masei debitoare a debitorului”.
Administratoarea susține că a reușit să obțină, prin instanță, de la fondatorii ROM PRIM suma de 76 de milioane de lei, ce trebuia să fie împărțită oamenilor.
„Au lăsat firma gol-goluță. Cu nimica practic. -Da, da. -Acolo la șoseaua Hâncești era o groapă... - Așa e și acum. - Așa e și acum, iată vedeți. Dar ca să înțelegeți, șoseaua Hâncești nu a fost terenul loc macar, acolo s-a vândut oleacă de aer. - Auziți, dumneavoastră ca specialist, acum vă întreb, cum există posibilitatea ca o companie să vândă aer, cum ziceți dumneavoastră? - Nu știu, nu mă întrebați pe mine, nu știu. - Mie îmi pare ireal, adică cum poți să pui anunțuri că vinzi apartamente? - Nu știu, nu știu, nu mă întrebați pe mine, eu nu știu, eu nu am făcut chestia asta”.
Potrivit bazelor de date publice, compania Rom Prim a fost lichidată în martie 2024. Mai pot face, în acest caz, investitorii ca să-și restituie banii?
„Normal că, dacă compania e lichidată nu poți lua nimic, fiindcă ea nu mai este deja. Rămân cu hârtii în mână, ca să vorbim așa simplu. - Rămân cu paguba? - Da, cu paguba și cu titlul executoriu în mână. - Dar nu există nici o există nici o posibilitate ca oamenii ăștia să-și recupereze sumele în vreun fel, legal? - Legal, numai dacă urmează să se adreseze la Procuratură, pe dosar penal, ca să fie atrasă la răspundere persoana care a dus compania la faliment și nu și-a executat obligațiunile față de persoana fizică. - Dar toate astea sunt proceduri de durată. - Da. Aici trebuie demonstrat dacă este escrocherie sau faliment intenționat, sau dacă banii s-au folosit în scopuri proprii, anume administratorul companiei și așa mai departe”, spune avocatul Vlad Pantaz.
Potrivit altor anchete jurnalistice, în anul 2010, doi fondatori ai companiei ROM PRIM au fost reținuți, alături de un director adjunct. S-a stabilit că, în perioada anilor 2009-2010, contrar legii, aceștia au folosit banii, dați firmei de cei care și-au dorit apartamente, în alte scopuri. Suma însușită a fost de 33 de milioane de lei. Acest fapt a dus societatea la incapacitatea de plată a companiei de construcții. În anul 2010, suma totală a datoriilor pe care le avea ROM PRIM, către investitori și către alte firme-partenere, era de aproape 120 de milioane de lei.
După ani întregi, în care dosarul intentat pentru escrocherie s-a tot perindat prin instanțe, în ianuarie 2023, judecătoria Chișinău - sediul Centru, a decis încetarea urmăririi penale în privința fondatorilor companiei ROM PRIM. Unul dintre ei a decedat, iar pentru celălalt, conform deciziei de judecată, „din motiv că există alte circumstanțe care exclud sau condiţionează tragerea la răspundere penală”, fără alte mențiuni.
Am încercat, timp de mai multe zile, să-l găsim pe cel de-al doilea fost fondator al companiei RomPrim, Vasile Tabaran. Am identificat doar că este administrator la o companie, fondată până la RomPrim, și care încă mai este activă. Nu există însă date de contact.
La fel, i-am cerut fostei administratoare de involvabilitate, Irina Selevestru, să ne facă legătura cu el, dar ne-a declarat că nu-și amintește multe despre această companie și fondatorii acesteia. În cazul în care Tabaran își va face publică poziția, o vom reflecta neapărat într-un alt reportaj.
Un reportaj de Constantin Niculae
Imagine de Vlad Glinjan, montaj de Constantin Niculae
