Noua ediție a editorialului Verde-n ochi cu Mariana Rață e despre rezultatele referendumului. Duminică, 20 octombrie, aproape 1,5 milioane de cetățeni ai R. Moldova din țară, dar și din diasporă, au ieșit la vot ca să își spună clar opțiunea cu privire la referendum.
Este pentru a doua oară în istoria R. Moldova când un număr atât de mare de moldoveni au participat la un plebiscit. Primul a avut loc exact acum 30 de ani și atunci cetățenii au votat pentru ca R. Moldova să fie stat independent și integru.
750.000 dintre noi am spus clar că ne dorim o Moldovă europeană. Ne dorim ca politicienii care vor ajunge în anii următori la butoanele puterii să promoveze clar vectorul european de dezvoltare al țării. Aceasta este voința a mai bine de 50 la sută dintre toți cei care au participat la vot. Exact această voință a noastră urmează să devină normă în Constituție.
Mesajele de felicitare din partea liderilor UE au venit practic imediat. R. Moldova a fost aplaudată la Bruxelles, Paris, Strasbourg, București pentru că a rezistat interferențelor rusești menite să compromită referendumul.
La Chișinău, victoria la limită a opțiunii proeuropene a fost privită mai degrabă drept o înfrângere. Un duș rece, după luni de dezbateri publice, doi ani de la începerea negocierilor de aderare, o Mare Adunare Moldova Europeană, și zeci de vizite ale unor înalți oficiali Occidentali care până în 2022 cu greu puteau localiza pe hartă R. Moldova.
Și totuși cât de mulți cetățeni proeuropeni avem în R. Moldova? Tabloul general de după referendum ne spune că doar cu 0,78 % mai mulți decât anti-UE. O diferență pe care nu am regăsit-o anterior în niciun sondaj de opinie. Niciodată. Prima explicație care a venit după anunțarea rezultatelor este că votul alegătorilor la referendum a fost corupt masiv.
Potrivit poliției și procurorilor, între 130.000 și 300.000 de alegători ar fi fost plătiți de la Moscova pentru ca să voteze „NU” la referendumul din 20 octombrie. Chiar și Ilan Șor, liderul rețelei de corupere, a recunoscut public că marea lor miză în aceste alegeri a fost să împiedice parcursul european al R. Moldova.
Dacă toate aceste fraude ar putea fi probate în judecată și anulate, rezultatele referendumului ar arăta o cu totul altfel de Moldova. Sociologul Vasile Cantarji a făcut acest exercițiu care demonstrează că votul minim pro-UE la referendum ar fi fost de 55%, iar maxim – de 63%.
Arată bine, dar e o scuză mult prea simplistă. De fapt, cu mâna pe inimă, și privindu-ne verde în ochi, trebuie să recunoaștem că nu doar Șor și Moscova sunt de vină pentru rezultatul modest al referendumului.
„Pentru ca răul să triumfe, este suficient ca cei buni să nu facă nimic”.
La referendumul privind parcursul european al R. Moldova s-au înregistrat 15 partide, dintre care 13 au declarat că vor promova prin acțiuni publice opțiunea DA la acest plebiscit constituțional. Lucru care însă nu s-a întâmplat. Sa fii pe lista celor buni te onorează, însă nu te obligă la nimic. Cu foarte mici excepții, partidele declarate pro-europene nu s-au implicat deloc în a promova referendumul și nici de a convinge pe cei indeciși să voteze „DA”.
Dar nici pe ei nu e corect să dăm vina. Acest referendum a fost inițiat de președintă și susținut de majoritatea parlamentară. Ei ar fi trebuit să fie primii care îl promovează. Să meargă din casă în casă, de la Nord la Sud, și să discute deschis și sincer cu cetățenii mahmuriți de propagandă.
Harta cu rezultatele referendumului arată clar că acolo unde au ajuns mesajele pro-europene, acolo unde au ajuns vestele galbene, s-a votat „Da” la referendum. Vorbim de o arie de vreo 30 de kilometri în jurul Chișinăului. Atât.
Referendumul a trecut la limită și din cauza lenii și a îngâmfării exponenților actualei guvernări. Mulți dintre ei au preferat să stea la călduț în cabinetele lor comode și să facă electorală în bulele lor de pe rețele sociale. De câte ori deputații PAS au mers în ultimii trei ani în Briceni, Dondușeni sau Ocnița? Potrivit paginii de Facebook a organizației teritoriale PAS din Briceni, ultima actualizare de acolo a fost făcută în luna iunie. De atunci, nimic!
Pe paginile de pe rețele ale unor deputați PAS, foști președinți de comisii, nu am văzut niciun mesaj de promovare a referendumului! Aceste lucruri mă fac să cred că referendumul inițiat de Maia Sandu și susținut de PAS, a fost sabotat chiar de pe interiorul partidului.
Nu vreau să mă refer aici la gloata de oportuniști pe care PAS, odată ajuns la guvernare, i-a adunat precum un magnet, demotivându-i pe cei care i-au susținut din convingeri.
În concluzie, trebuie să ne spunem verde în ochi, acest referendum a fost salvat de diasporă pentru că acasă a fost corupție, îngâmfare și multă lene. E timpul pentru deșteptare!
