28 octombrie 2024, ora 13:11

Al treilea candidat cu cele mai multe voturi în primul tur al alegerilor prezidențiale nu va susține pe nimeni în turul doi. Renato Usatîi a anunțat într-un live că fiecare cetățean trebuie să decidă dacă o alege pe Maia Sandu sau pe Alexandr Stoianoglo, ori dacă va participa la scrutin.

„După alegerile din 2016 și 2020, nu voi îndemna niciodată pe nimeni să voteze pe unul din candidați. Eu trebuie să fiu responsabil doar de deciziile mele și mă voi ține de cuvânt. Eu, Renato Usatîi, nu voi vota niciun candidat, dar menționez că nu am dreptul să decid ce să facă cetățenii și cei care m-au votat și cei care au votat alte partide politice. Fiecare cetățean trebuie să-și asume responsabilitatea personală pentru alegerea și votul său. Procedați cum considerați de cuviință. Dvs. trebuie să decideți pe cine veți vota sau dacă veți merge sau nu la prezidențiale în turul doi”, a declarat liderul formațiunii politice Partidul Nostru.

Renato Usatîi s-a adresat ambilor candidați: „Doamna președintă actuală, Maia Sandu, după mandatul ei de 4 ani și după 3 ani de guvernare PAS, nu poate să aibă nicio susținere din partea mea și a Partidului Nostru. Această decizie a fost consultată cu colegii mei de la partidul nostru și am avut o săptămână de zile ca să discut cu cetățenii din toată țara și din afară”.

Cât despre Alexandr Stoianoglo, susținut de socialiști, Usatîi spune că  „din păcate, candidatul lor comun s-a dovedit, pentru mine cel puțin, a fi slab, deoarece a ignorat sugestiile mele de a opri acest haos din partea prietenilor și partenerilor lui”.

„Sunt sigur că se vor descurca foarte bine fără mine, mai ales că în 7 raioane au făcut coaliții și s-au împăcat foarte bine între ei. (...) Eu nu pot să-mi permit să particip în această mizerie”, a punctat Usatîi.

Fostul candidat a mai menționat că va continua lupta „doar pentru Moldova și cetățenii săi la alegerile parlamentare și la toate scrutinele care vor avea loc atât timp cât voi trăi”.

TV8.md amintește că Maia Sandu și Alexandr Stoianoglo se vor duela în turul doi al alegerilor prezidențiale, care va avea loc pe 3 noiembrie. În urma primului tur, Sandu a obținut un scor de 42,45%, iar Stoianoglo - 25,98%. Candidatul Partidul Nostru, Renato Usatîi, a adunat 213.169 de voturi, adică a convins 13.79% din electorat.

26 decembrie 2024, ora 17:30

Parlamentul a adoptat Strategia națională de apărare a Republicii Moldova pentru anii 2024-2034. Dezbaterile proiectului, care identifică potențialele amenințări și riscuri în domeniul apărării, precum și stabilește obiectivele și direcțiile politicii de apărare, a stârnit dezbateri aprinse în plen.

O atenție deosebită este acordată agresiunii militare Federației Ruse asupra Ucrainei. În acest sens, strategia identifică o serie de riscuri și amenințări la adresa apărării naționale, cum ar fi: stabilirea de către Federația Rusă a unui coridor militar terestru până la la hotarele țării noastre, desfășurarea acțiunilor hibride împotriva Republicii Moldova, staționarea ilegală a forțelor militare ale Rusiei pe teritoriul țării noastre, dar și formațiunile armate ale regimului neconstituțional din regiunea transnistreană.

„Operațiile de tip hibrid desfășurate de Federația Rusă, direct sau prin intermediul unor interpuși locali, al unor organizații și grupuri sociale cu orientări radicale din Republica Moldova, generează amenințări directe la adresa securității, a ordinii constituționale, a infrastructurii critice și a bunăstării populației. Totodată, acestea urmăresc să împiedice statul să își apere interesele naționale, precum și să reducă capacitatea țării de a-și promova obiectivele strategice”, a declarat ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi.

La afirmația deputaților din opoziție precum că includerea Federației Ruse în categoria statelor agresor este „необоснована”, deputatul PAS, Vasile Grădinaru a replicat:

„Neobosnovana (neargumentat) sunt omorâți sute și mii de oameni; sunt distruse orașe, policlinici, școli; sunt omorâți oameni; sunt distruse sisteme energetice inclusive cele care afectează viața cetățenilor din Republica Moldova; zboară rachete de asupra noastră; cad obiecte zburătoare lansate de Federația Rusă”.

S-a discutat și despre neutralitatea Republicii Moldova. Potrivit ministrului, autoritățile respectă statutul de neutralitate constituțional asumat prin neadmiterea dislocării de trupe militare ale altor state pe teritoriul național și neaderarea la alianțe militare, dar și prin neparticiparea la conflicte armate. 

Totuși, prezența ilegală a forțelor militare ale Federației Ruse pe teritoriul Republicii Moldova pune în dificultate funcționalitatea juridică și recunoașterea internațională a acestui statut.

„Statutul de neutralitate nu reprezintă un impediment în dezvoltarea continuă a cooperării cu statele și organizațiile partenere în domeniul securității și apărării. Prin urmare dreptul suveran de autoapărare individuală sau colectivă al fiecărui stat membru al Organizației Națiunilor Unite în cazul producerii unei agresiuni armate împotriva acestuia este un drept inalienabil”, a explicat Nosatîi.

Proiectul de lege a stârnit ample dezbateri în Parlament între deputații PAS și cei din opoziție. Politicienii s-au întrecut în lecții de istorie și geopolitică, menționându-l pe Putin, dar și mai multe personalități istorice, precum Stalin și Goebbels.

În final, proiectul a fost adoptat cu votul a 56 de deputați. Noua strategie a Republicii Moldova pentru perioada 2024-2034 urmărește consolidarea unui sistem de apărare modern și eficient, adaptat provocărilor de securitate actuale.

De asemenea, documentul prevede căile și resursele, inclusiv financiare, umane și materiale, necesare pentru realizarea obiectivelor de apărare. Strategia descrie și alți factori cu impact asupra politicii de apărare a statului, cum ar fi neutralitatea permanentă, cadrul juridic internațional, starea actuală a Forțelor Armate, industria de apărare, cooperarea internațională și parteneriatele strategice.

În proiect este descris inclusiv mediul de securitate la nivel global și regional, „care a devenit, în ultimii ani, imprevizibil și complex, caracterizat prin transformări accelerate, turbulențe și cu încălcări vădite ale principiilor dreptului internațional”.

Strategia identifică o serie de riscuri și amenințări la adresa apărării naționale, cum ar fi stabilirea de către Federația Rusă a unui coridor militar terestru până la hotarele țării noastre, desfășurarea acțiunilor hibride împotriva Republicii Moldova, staționarea ilegală a forțelor militare ale Rusiei pe teritoriul țării noastre, dar și formațiunile armate ale regimului neconstituțional din regiunea transnistreană.

Strategia a fost elaborată de o comisie formată din reprezentanți ai instituțiilor de apărare, sub coordonarea președintelui Republicii Moldova.