Preşedintele SUA, Donald Trump, a declarat că preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski nu ar trebui să atace Moscova, în timp ce preşedintele rus Vladimir Putin ar trebui să accepte un acord de încetare a focului în termen de 50 de zile, în caz contrar SUA urmând să aplice sancţiuni. Donald Trump a mai afirmat că deja au fost expediate arme către Ucraina, notează Reuters. Între timp, Rusia nu pare să țină cont de avertismentele liderului american și respinge solicitarea ca să încheie un acord de pace în Ucraina în termen de 50 de zile.
Explozii au zguduit orașele ucrainene în noaptea de 16 iulie, după ce Rusia a lansat din nou valuri de drone și rachete asupra întregii țări. În urma recentelor bombardamente, doi oameni au murit, potrivit unor oficiali ucraineni. Între timp, Kremlinul susține că situația din jurul regiunii separatiste Transnistria este o preocupare deosebită, fără să spună că a lăsat regiunea fără gaz, Tiraspolul ajungând în cele din urmă într-o situație economică și energetică extrem de complicată.
UPDATE Senatorul republican Lindsey Graham a salutat cel mai recent plan al președintelui american Donald Trump de a exercita presiuni asupra Rusiei în legătură cu războiul din Ucraina, susținând ultimatumul de 50 de zile pentru a pune capăt conflictului sau impunerea de noi sancțiuni drastice, dacă nu se conformează, relatează The Kyiv Independent. Într-o postare pe X, republicanul din Carolina de Sud a lăudat anunțul lui Trump că aliații NATO vor finanța arme fabricate în SUA pentru Ucraina, precizând că este „o veste binevenită”, precum și promisiunea președintelui american de a impune taxe de până la 100% țărilor care continuă să cumpere petrol rusesc ieftin, scrie HotNews.
UPDATE România, Polonia, Ungaria, Slovacia și Bulgaria se opun unui nou acord comercial dintre Uniunea Europeană și Ucraina. Cele cinci țări invocă riscuri pentru piețele agricole interne, transmite Profit.ro. Subiectul a fost discutat în cadrul Consiliului miniștrilor Agriculturii din UE, desfășurat pe 14 iulie, conform unor surse diplomatice citate de European Pravda.
UPDATE Unul dintre cele mai puternice state din NATO nu va participa la proiectul anunțat de președintele american Donald Trump, în cadrul căruia furnizarea de arme americane către Ucraina va fi finanțată de aliații europeni. Doi oficiali francezi familiarizați cu această chestiune au declarat că Parisul nu se va alătura inițiativei de achiziționare a armelor americane, deoarece președintele francez Emmanuel Macron insistă de mult timp ca europenii să-și construiască propria bază industrială de apărare prin achiziții locale, scrie European Pravda, care citează POLITICO.
UPDATE Guvernul de la Varșovia a anunțat că a expulzat 40 de cetățeni străini, printre care se numără și 13 moldoveni. Purtătorul de cuvânt al Executivului a subliniat că decizia a fost luată, inclusiv din motive de securitate.
UPDATE Ipocrizia caracteristică oficialilor regimului de la Moscova se manifestă și în rândul propagandiștilor Kremlinului, care țin zilnic discursuri menite să-i instige pe ruși împotriva Occidentului, dar preferă mai degrabă să-și petreacă acolo vacanțele decât în Rusia, profitând de faptul că nu sunt vizați de sancțiuni, dezvăluie The Insider. Franța, Italia și Spania sunt printre cele mai populare destinații de vacanță pentru propagandiștii Kremlinului, unii dintre ei deținând proprietăți în aceste țări, notează Libertatea.
UPDATE Polonia a acuzat miercuri Rusia că a atacat cu drone o fabrică de pardoseli din lemn a unui grup polonez în Vinniţa (sud-vestul Ucrainei), într-un bombardament asupra regiunii, soldat cu cel puţin opt răniţi, relatează EFE.
UPDATE Kremlinul a cerut miercuri SUA să facă presiuni asupra Ucrainei pentru ca aceasta să accepte organizarea unei a treia runde de negocieri la Istanbul, în Turcia, informează EFE., potrivit Agerpres.
UPDATE Letonia a livrat un nou lot de ajutor militar Ucrainei, constând din 15 transportoare de personal blindate, au anunţat marţi seară autorităţile de la Riga, citate de agenția de știri dpa, informație preluată de Agerpres.
UPDATE Kremlinul respinge ultimatumul dat de președintele american Donald Trump ca să în 50 de zile să oprească războiul din Ucraina și transmite că Rusia va continua să își urmărească „obiectivele de război”, în ciuda presiunilor internaționale și a sancțiunilor economice impuse de Occident, a transmis Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), citat de Ukrainska Pravda. La rânsul lui, Volodimir Zelenski a transmis că, dacă va primi rachete cu rază lungă de acțiune, Kievul „este pregătit pentru acțiune”, scrie Antena3.
UPDATE Președintele american Donald Trump a declarat miercuri, răspunzând la o întrebare privind influența soției sale Melania asupra opiniilor sale cu privire la războiul din Ucraina, că Prima Doamnă și-ar dori să vadă că “oamenii nu mai mor”, scrie BBC.
UPDATE Vicepreședintele Comisiei de Apărare din Camera Deputaților a României, Bogdan Rodeanu, pune atacul rusesc cu drone de la granița României și pe seama interzicerii accesului lui Ion Ceban în Spațiul Schengen. „Replica Federației Ruse la interzicerea accesului lui Ceban în Spațiul Schengen: atacuri cu drone la graniță, moțiuni de cenzură AUR în Parlamentul României și campanii de dezinformare împotriva ministrei de Externe, Oana Țoiu”, spune liderul USR din Camera Deputaților și vicepreședinte al Comisiei de Apărare. Rodeanu afirmă că România și Republica Moldova rezistă acestor inflexiuni. „Ne consolidăm. Ne întărim. Și le răspundem ferm: Moldova în Uniunea Europeană, iar România unită, stabilă și puternică din punct de vedere economic”, scrie Rodeanu pe Facebook.
UPDATE Ministerul Apărării Naționale din România reacționează după cel mai mare atac rusesc în Ucraina, la granița României, și anunță că forțele Federației Ruse au executat atacuri cu drone în zona localităților Ismail și Chilia, în proximitatea frontierei fluviale cu România, în noaptea de marți spre miercuri. Sistemele de supraveghere radar ale Ministerului Apărării Naționale au monitorizat țintele aeriene care au evoluat în spațiul aerian ucrainean, în intervalul orar 00.00-02.00. Totodată, au fost alertate și aeronavele F-16 ale Forțelor Aeriene Române, aflate în Serviciul de Luptă Poliție Aeriană, de la Baza 86 Aeriană Borcea, pentru a interveni.
UPDATE Președintele Vladimir Putin intenționează să continue luptele în Ucraina până când Occidentul se va angaja în termenii săi pentru pace, fără să-i pese de amenințările lui Donald Trump privind sancțiuni mai dure. În același timp, revendicările sale teritoriale s-ar putea extinde pe măsură ce forțele rusești avansează, au declarat trei surse apropiate Kremlinului, relatează Reuters.
UPDATE Agenția de finanțare a dezvoltării a guvernului SUA a început să caute o companie care să gestioneze un fond de investiții comun SUA-Ucraina, a anunțat Ministerul Economiei din Ucraina, potrivit The Kyiv Independent. Anunțul face parte dintr-un acord privind mineralele critice semnat de SUA și Ucraina la 30 aprilie, prin care se creează fondul comun de reconstrucție SUA-Ucraina pentru a dezvolta proiecte în domeniul resurselor naturale ale Ucrainei – inclusiv petrol și gaze, litiu, grafit, minerale critice și infrastructura aferentă, iar acum, proiecte de apărare, scrie Mediafax.
UPDATE Prim-adjunctul șefului de cabinet al președintelui rus Vladimir Putin, Serghei Kirienko este responsabil de politica internă rusă de un deceniu. Numai că, recent, și-a extins semnificativ sfera de influență. Aceasta se extinde acum la elemente ale politicii externe, inclusiv la relațiile Rusiei cu fostele națiuni sovietice Armenia și Moldova, dar și cu regiunile separatiste georgiene Abhazia și Osetia de Sud. Stilul de politică externă al lui Kirienko este vizibil diferit de cel al predecesorilor săi, Vladislav Surkov și Dmitri Kozak, notează notează jurnalistul Andrei Pertsev pentru Carnegie Endowment for International Peace, citat de Gândul. În Abhazia, o țară pro-rusă, de exemplu, Kirienko s-a comportat ca un șef în vizită, precum și ca un trimis generos al unei «națiuni-soră mai mare». A încercat aceeași strategie în Transnistria, o regiune separatistă a Moldovei, prietenă cu Moscova. Și ar putea face același lucru în Osetia de Sud”, avertizează Andrei Pertsev în analiza sa. Aceste tipuri de tactici, însă, nu vor funcționa în Moldova sau Armenia, unde guvernul și majoritatea elitei sunt sceptice față de intențiile Moscovei. Cerințele postului lui Kiriyenko de „curator” al politicii interne ruse înseamnă că nu se poate angaja în negocieri lungi cu Erevanul sau Chișinăul – nici în secret (precum Surkov), nici public (precum Kozak). „În schimb, abordarea pe care Kirienko i-a vândut-o aparent lui Putin este simplă: Rusia ar trebui să înceteze să se mai sfiască să se amestece în afacerile interne ale altor țări din spațiul post-sovietic. Unii dintre angajații lui Kirienko glumesc chiar despre cum «granițele Rusiei sunt nesfârșite». Ceea ce înseamnă, de fapt, că influența blocului politic al Kremlinului este nesfârșită.
UPDATE Kaja Kallas, șefa diplomației europene a salutat planul președintelui american de a trimite rachete Patriot în Ucraina, însă a subliniat că și SUA ar trebui să contribuie financiar la acest demers, informează Politico.
UPDATE Donald Trump a declarat că deja au fost expediate arme către Ucraina, notează Reuters. Trump susține că au fost trimise Ucrainei câteva rachete Patriot. 'Vin din Germania', a adăugat el.Liderul de la Casa Albă a mai declarat că nu a discutat cu președintele rus Vladimir Putin de când au fost anunțate noi sancțiuni împotriva Rusiei.
UPDATE Armata ucraineană raportează că, în ultimele 24 de ore, ocupanții ruși au pierdut pe frontul din Ucraina 1.170 de soldați. De la începutul războiului, forţele ucrainene au lichidat, în total, 1.037.460 de militari ruşi – potrivit unui comunicat remis, miercuri, de Statul Major al Forţelor Armate ale Ucrainei, notează Rador.
UPDATE Secretarul general al NATO Mark Rutte a avertizat marți că țări precum Brazilia, China sau India ar putea fi foarte grav afectate de sancțiunile secundare luate în calcul de Statele Unite dacă vor continua să facă afaceri cu Rusia, în pofida agresiunii militare din Ucraina și în contextul refuzului Kremlinului de a opri războiul, relatează Reuters. „Încurajarea mea pentru aceste trei țări în special este aceea ca, dacă locuiți acum la Beijing, la Delhi sau sunteți președintele Braziliei, să analizați acest lucru, întrucât v-ar putea afecta foarte mult”, a declarat șeful NATO după o întâlnire cu congresmeni americani, ce a urmat întrevederii sale de luni cu președintele american Donald Trump. „Așadar, vă rog să-l sunați pe Vladimir Putin și să-i spuneți că trebuie să ia în serios discuțiile de pace, pentru că altfel acest lucru se va întoarce masiv împotriva Braziliei, Indiei și Chinei”, a adăugat Rutte, punând presiuni pentru oprirea războiului din Ucraina, notează Libertatea.
UPDATE O nouă lege intrată în vigoare interzice cetățenilor ruși și belaruși să achiziționeze proprietăți în Finlanda, măsură adoptată pentru a întări securitatea națională pe fondul tensiunilor crescute cu Moscova, relatează The Kyiv Independent, potrivit Mediafax.
UPDATE În timp ce luptă pentru supraviețuire împotriva invaziei ruse, Ucraina riscă să alunece periculos spre autoritarism, denunță principala publicație de limbă engleză din Kiev, într-un editorial incisiv care acuză conducerea țării de abuzuri asupra statului de drept și a societății civile. În centrul acuzațiilor se află cazul lui Vitalii Șabunin, unul dintre cei mai cunoscuți activiști anticorupție din Ucraina, fondator al Centrului de Acțiune Anticorupție. Oficial, Șabunin este anchetat pentru sustragere de la recrutare, însă publicația ucraineană The Kyiv Independent consideră că dosarul este o răfuială politică mascată. Șabunin s-a oferit voluntar pentru serviciul militar la începutul invaziei ruse și a continuat, în paralel, activitatea de monitorizare a guvernului. Cu toate acestea, autoritățile au extins ancheta împotriva sa, percheziționându-i locuința din Kiev și baza militară care se află lângă linia frontului, vizând în mod special telefonul personal. Gestul este interpretat de către jurnaliștii ucraineni drept un semn clar al dorinței de intimidare, notează Hotnews.
UPDATE Presa europeană salută, în general, decizia președintelui american Donald Trump de a sprijini Ucraina, inclusiv cu rachete Patriot. Este analizat și ultimatumul de 50 de zile până la un armistițiu, adresat Rusiei. Însă nu toți comentatorii sunt optimiști, scrie RFI.
UPDATE Președintele Donald Trump a găsit în sfârșit o modalitate de a înarma Ucraina: să le ceară aliaților europeni să doneze armele și să le vândă înlocuitori americani. Acum urmează însă partea dificilă: stabilirea unui acord legat de cine va renunța de fapt la sistemele sale prețioase, inclusiv la bateriile de rachete Patriot pe care Kievul le caută cu disperare, scrie Reuters. Însă, de la anunț, a devenit clar că Trump a prezentat un cadru - nu un plan detaliat. Cât de substanțial va fi sprijinul pentru Ucraina va depinde de negocierile viitoare despre cine furnizează ce echipament, au dezvăluit pentru Reuters zece oficiali din SUA și Europa. „Ca întotdeauna în aceste lucruri, diavolul se ascunde în detalii”, a spus un ambasador nord-european la Washington.
UPDATE După ani în care a fost văzut ca aliatul tacit al lui Vladimir Putin, Donald Trump pare tot mai iritat de liderul rus. Tensiunile cresc, iar noua direcție a fost anunțată cu un gest neașteptat: autorizarea unor livrări masive de armament defensiv către Ucraina, prin NATO. Potrivit unei analize realizate de The Atlantic, nu e vorba de o schimbare de strategie, ci de o reacție personală. „Trump a fost umilit”, spun surse din interiorul Casei Albe. Războiul cu Rusia nu mai este doar geopolitică – este acum și o chestiune de orgoliu personal.
UPDATE Trei surse rusești apropiate Kremlinului au declarat că Putin nu va opri războiul sub presiunea Occidentului și consideră că Rusia - care a supraviețuit celor mai dure sancțiuni impuse de Occident - poate suporta și alte dificultăți economice, inclusiv amenințarea lui Trump de luni de a impune tarife americane care vizează cumpărătorii de petrol rusesc, notează Reuters, citat de Digi24.
UPDATE Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, afirmă că situația din jurul regiunii separatiste Transnistria reprezintă un motiv de preocupare deosebită pentru Rusia, după ce Serviciul de Informații Externe a acuzat NATO că intenționează să implice Republica Moldova într-un posibil război. În context, președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a avertizat că minciunile, falsurile și dezinformările vor fi promovate la intensitate maximă în perioada următoare de „trompetele Kremlinului”, subliniind că, în prezent, acestea susțin în mod fals că ea își dorește război în propria țară. Președintele Maia Sandu a accentuat că moldovenii își doresc ca țara lor să adere la Uniunea Europeană, o alegere pe care Kremlinul încearcă să o deturneze prin diverse căi, inclusiv influențând votul din timpul scrutinului parlamentar din această toamnă, notează Adevărul.
UPDATE Liderii ungari s-au folosit de moartea, pe 6 iulie, a unui recrut etnic ungar în Ucraina pentru a vorbi despre un atac colectiv asupra naţiunii ungare şi a eticheta Ucraina ca pe o împărăţie a răului, deşi circumstanţele morţii recrutului încă nu au fost elucidate. Orban a declarat: "În Ungaria a fost ucis în bătaie un cetăţean ungar". El acuză Ucraina şi UE că muşamalizează postulata crimă, care nu este dovedită. Pe fond negru el a scris pe Facebook: "Adevărul nu poate fi trecut sub tăcere", notează Ziare.com.
UPDATE Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) și Poliția Națională au arestat șase agenți ai Serviciului Federal de Securitate al Rusiei (FSB), suspectați că plănuiau atacuri teroriste împotriva militarilor ucraineni.
UPDATE Portul ucrainean Ismail, situat lângă granița cu România, în apropiere de Republica Moldova, a fost din nou lovit de drone rusești, în timp ce alte orașe din Ucraina au raportat morți și răniți în urma bombardamentelor.
UPDATE Explozii au zguduit orașele ucrainene în noaptea de 16 iulie, după ce Rusia a lansat din nou valuri de drone și rachete asupra întregii țări. Forțele Aeriene ale Ucrainei au emis mai multe alerte privind valuri de drone care vizau capitala și alte regiuni, inclusiv din vestul țării, departe de linia frontului. De asemenea, a fost emis un avertisment privind riscul atacurilor cu rachete balistice, transmite The Kyiv Independent.
UPDATE Atacurile aeriene rusești asupra Ucrainei s-au intensificat semnificativ, extinzându-se în regiuni din vestul țării care anterior fuseseră considerate relativ sigure. Analiștii militari consideră că această escaladare reflectă o schimbare clară în strategia Kremlinului. Rusia pare să urmărească atât obiective militare, cât și psihologice, prin utilizarea pe scară largă a dronelor iraniene Shahed, accesibile ca preț și ușor de produs. „Rusia a pariat pe drone pentru a produce daune și pentru a slăbi moralul populației,” a declarat David Sharp, analist militar din Israel. „Atacurile în masă sunt văzute ca eficiente, atât în plan tactic, cât și psihologic”. Potrivit organizației britanice Airwars, Rusia a lansat aproape 2.000 de drone Shahed în Ucraina între septembrie 2022 și august 2023. Numărul acestora a crescut dramatic în 2025 – doar în luna iunie fiind lansate peste 5.300 de drone și momele, notează Adevărul.