28 octombrie 2024, ora 08:35

Dintre cele 39 de milioane de dolari, de care s-au folosit cel puțin 138 de mii de moldoveni, mai bine de 60 la sută au fost transferate în luna octombrie, în preajma alegerilor prezidențiale și a referendumului. Numărul de beneficiari însă poate fi mai mare, susține șeful Inspectoratului General al Poliției, și asta pentru că, prin aplicația instalată la telefon, puteau fi făcute mai multe tranzacții. 

Poliția mai spune că știe identitatea fiecărei persoane care deține aceste conturi și îi îndeamnă pe oameni să facă denunțuri, pentru că pot scăpa de pedeapsă. În caz contrar, lucrurile se complică. Cei care vor fi găsiți vinovați de corupere electorală riscă amenzi de 38 de mii de lei - circa 2 mii de euro. Oamenii legii anunță despre 500 de moldoveni, sancționați în acest fel. Între timp, și Centrul Național Anticorupție anunță că a aplicat amenzi în valoare de un milion de lei. 

„Bună ziua! - Bună ziua. - Direcția de Combatere a Criminalității Organizate. Avem autorizate percheziții la dumneavoastră la domiciliu. Astăzi ați primit mijloace financiare? Astăzi ați primit mijloace financiare?”

Este unul dintre cele mai recente cazuri, făcute publice de Inspectoratul General al Poliției, despre pretinse acțiuni de corupere electorală. Situația s-a produs în raionul Sîngerei, pe 23 octombrie. Din imaginile oferite de poliție, se văd plicuri cu bani, inclusiv valută, dar și liste aparent cu nume de persoane și materiale promoționale pentru echipa lui Ilan Șor, fost deputat condamnat penal în Republica Moldova, dar care a fugit în Rusia. 

„Într-un raion din nordul republicii, acolo unde persoanele, de fapt, au început să remunereze fizic acțiunile de corupere care au avut loc în perioada 20 și, bineînțeles, a tatonat terenul și pentru turul 2 de scrutin”, a spus șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu.

Au fost ridicați 175 de mii de lei, ce urmau, potrivit poliției, să fie repartizate la circa 330 de persoane din 19 localități. Persoana care a coordonat procesul a fost reținută pentru 72 de ore. Interceptările oamenilor legii sugerează că femeia care urma să împartă acești bani era îngrijorată să țină acasă o sumă atât de mare. 

„Eu mă tem cu banii ăștia în casă să dorm diseară. - Ce bani? - Toți. Toți, toți. Zarplata (n.r. - salariul). Și eu mă tem, Ghiță, iată eu i-am pus acum, numai eu știu în câte i-am ascuns. Și Liza, și Vitea au zis „tanti Veronica, fă cum știi, duceți-vă neaseară și duceți-i”. Pe dânșii tot îi paște, că ei din Pridnestrovia (n.r. Transnistria) au venit. Acum din Găgăuzia, de acolo. - Și cât? - Ghiță, prin telefon nu pot să spun. Mulți, mulți. Cum scăpi, vii și ne ducem să ducem banii”. 

Vineri, poliția a anunțat că întocmit 30 de procese verbale pe cazul de la Sîngerei. Iar femeia, într-o nouă interceptare audio, se aude cum spune că nu mai vrea să audă de bani și că vrea doar liniște.

Au fost rețineri în această săptămână și în alte raioane, tot pe fapte de corupere electorală. Inspectoratul General al Poliției a anunțat și despre reținerea unui tânăr, de 26 de ani, care, potrivit poliției, ar fi fost liderul grupării criminale din Ungheni, parte a organizației Șor. Denunțul a venit din partea unei femei care a declarat că urma să primească 1500 de lei în schimbul votului la prezidențiale și referendum. 

Datele poliției și ale procurorilor sugerează că sunt cel puțin 138 de mii de cetățeni care ar fi fost mituiți să voteze, într-un fel anume, la dublul scrutin. Este vorba de acele persoane care și-au instalat pe telefoanele mobile aplicațiile băncii rusești Promsvyazbank, aflată sub sancțiuni internaționale. Prin intermediul acelor conturi, din Rusia au venit transferuri de 39 de milioane de dolari, în lunile septembrie și octombrie. Despre schema aplicată, șeful Inspectoratului General al Poliției și șefa Procuraturii Anticorupție au anunțat, în cadrul unei conferințe de presă comună, la începutul lunii octombrie. 

„Deci, e destul de șocant să descoperim cât de multe persoane până acum sau implicat în aceste activități. Noi venim cu un mesaj foarte, foarte clar pentru fiecare persoană, care până în ziua de azi și-a dat informația personală Deci, ziua de naștere, de nume, prenume, idnp, ca să-și deschidă conturi bancare în Rusia. Deci, aceste persoane participă în această schemă. Noi cunoaștem cine sunt aceste persoane, deci în cadrul urmăririi penale am stabilit cine sunt aceste persoane, am stabilit ce sumă de bani primesc pe conturile, deci de această bancă în Rusia. 

Să fie foarte clar, aceste persoane care au participat în acest lucru riscă nu doar o amendă, deci peste 37.000 lei, riscă să fie confiscată suma, contravaloarea, deci toate transferurile făcute pe contul străin în Rusia, deci suma care a fost transferată acolo, riscă să fie confiscată și asta nu înseamnă că o să mergem în Rusia, să confiscăm banii în Rusia. Deci noi avem dreptul legal să punem sechestre aici, în Moldova, pe proprietatea persoanei, mașină, teren, casă, să confiscăm contravaloarea de banii care au fost transferate în Rusia. Deci mesajul foarte, foarte clar. Nu merită să vă implicați în așa ceva pentru niște transferuri în țări străine care o să fie dificil de expus”, a declarat șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin.

„Este o încălcare fără precedent pentru Republica Moldova, dar cred că nu doar pentru Republica Moldova, dar și pentru vecinii noștri și statele europene, unde întâlnim un fenomen amplu de finanțare și de corupere în vederea perturbării procesului electoral teritoriului Republicii Moldova Pentru luna septembrie de peste 15 milioane de dolari care au fost transferați în adresa acestor persoane, care au diferite roluri în procesul respectiv. Pornind de la liderii oficiilor teritoriale care sunt, acele persoane care sunt președinți de secții, și dacă o să ne uităm de principiu, au fost instituite câte o persoană pentru fiecare secție de votare, avem persoanele activiștii, peste 50 de mii, și acei care, așa numiții, simpatizanți, care pur și simplu sunt corupți pentru a vota un concurent electoral sau, aș spune, o viziune în scrutinul legat de referendumul republican”, a spus șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu.

Și dacă în luna septembrie, prin intermediul aplicațiile bancare, volumul transferurilor a atins 15 milioane de dolari, în luna octombrie, poliția anunță despre amplificarea operațiunilor financiare, fiind vorba de 24 de milioane de dolari.

„Dacă facem un simplu calcul, constatăm că, de fapt, conform analizelor, am vorbit la data de 3 octombrie, în briefing-ul precedent, că pentru luna septembrie era documentat transferul către aceste persoane, estimativ, 15 milioane de dolari. La moment, ceea ce este documentat, vorbim de 39 milioane de dolari. Deci, luna octombrie, acolo unde vedem cea mai mare ascensiune, de fapt, vorbim de transferul de peste 24 milioane de dolari.

Documentarea în urma măsurilor procesuale unde s-au ridicat descifrările și alte măsuri de investigații au fost realizate peste 1.400.000 de tranzacții, care au lăsat urma tranzacțiilor respective de la PSB Bank și doar în sistemul operatorilor de telefonie și a măsurilor speciale de investigații, numere unice care au intrat în contact cu PSB Bank din Republica Moldova au fost 138.448 de utilizatori documentați până la ziua de ieri, dar țin să remarc, se desfășoară și la moment alte acțiuni procesuale”.

Cele mai numeroase transferuri au fost între 14 și 17 octombrie, cum trei zile înainte de dublul scrutin. 

„Schematic pentru fiecare categorie de persoane, care este estimativ suma care o primește. Vorbim de la cei 130 de lideri teritoriali care au un rol mai înalt, după care avem categoria sectoriștilor pe secțiile de votare, deci persoane responsabile pe acea zonă electorală - 1927, după care vorbim de peste 50 de mii de persoane care sunt, așa numiții, activiști, și racolează alte persoane în acest cerc, și deja peste 80 de mii de persoane, cel puțin care le vedem în analiza noastră, care sunt simpli cetățeni care au primit între 800, 1000, 1500 de lei doar pentru asigurarea. Deci această persoană, de fapt, are simplul rol de a face ceea ce îi spune în procesul electoral”. 

Redacția noastră a intrat în posesia mai multor liste cu persoane care au făcut denunțuri la poliție. După ce am făcut rost de contactele lor, i-am telefonat, însă doar o singură femeie, din raionul Ocnița, a acceptat să vorbească.

„- Cum s-a ajuns ca dumneavoastră să luați bani...? - Puteți să mă sunați puțin mai târziu că sunt la serviciu și nu pot vorbi? - În cât timp să vă sun, când vă eliberați? - După ora 17:00. - Dar vreți să vorbiți cu mine, da? - Da, da, da, da, da”.

După ora 17, femeia nu a mai răspuns deși am telefonat-o de mai multe ori. 

Fenomenul coruperii alegătorilor este investigat și de Centrul Anticorupție. Pe 11 octombrie, instituția anunța despre desfășurarea unor percheziții la primăria Orhei, într-o cauză penală pe fapte de corupere pasivă și finanțare ilegală a partidelor politice. 

„ - Caroce, la oameni le vin coduri kakie-to, pe telefon - Daaa, și trebuie să le faci prilojenie, mobilionoe prilojenie. - Mobilinoe prilojenie? - Daaa, și cu mobilnoie prilojenie asta se duce la Pridnestrovia și își primește banii. - Văd că până ce Dna **** tace - Îhi. Bine. Da cum mâine o să știm ce votăm? - Tot o zis că. - Tot votăm la Comisie. - Da, ea o să scrie un mesaj cred că mai încolo. - Îhî. - Da așa tot, la tot spunem DA. - Bine. Nucă vezi că noi comisiile aparte avem. - Apoi da, dar tot aceleași întrebări îs? - Da da da, am înțeles. - De-atâta și spun la tot da, nu retrăiți, eu am să vă sun dacă ceva”. 

Din cele 18 persoane bănuite, patru au fost reținute. În timpul perchezițiilor, deputata Marina Tauber s-a opus acțiunilor ofițerilor anticorupție. 

„Să fie ridicată imunitatea. Este încălcată legea flagrant de oamenii aceștia. Eu nu vă dau voie, ieșiți din cabinetul meu. Eu nu vă dau voie să faceți percheziții. Eu nu ies, este spațiul arendat de mine, eu nu ies, voi ieșiți și pe urmă o să ne lămurim. Eu nu vă dau voie să faceți percheziții aici... Bine, ei nu fac nimic, să iasă vă rog, afară. Da. Acesta este cabinetul care este arendat de mine”. 

Au fost rețineri și după investigația semnată de Ziarul de Gardă, când o jurnalistă a reușit să se infiltreze printre activiști și să-și deschidă un cont bancar, pe care, mai apoi, i-au fost transferate 15 mii de ruble rusești. 

„O bancă din Rusia mi-a deschis un cont doar în baza unei imitații a buletinului de identitate și fără ca eu să fi scris vreo cerere în acest sens. Printr-un SMS am primit și codul pe care urma să-l folosesc pentru a-mi accesa contul. Am instalat aplicația PromSveazBank și m-am logat cu datele primite prin SMS”, a spus jurnalista la Ziarul de Gardă, Măriuța Nistor,

„Dumneavoastră trebuie să scoateți acești bani. - Dumneavoastră aveți 15 mii de ruble. Când transferăm pe contul meu, eu primesc 14 700 ruble, adică banca ia 300 de ruble. Apoi eu transfer încă prin două bănci, fiecare ia câte 2,5%, rezultă minus 5%. Iese 13 965 ruble. Înmulțim la curs – 0,665. Obținem 2300 de lei. Clar?”

Printre cei acuzați că au fost implicați în astfel de acțiuni ilegale sunt și preoți. Potrivit Inspectoratului General al Poliției, circa 20 de fețe bisericești au fost documentate de poliție pentru că au beneficiat de astfel de mecanisme și au mers în regiunea transnistreană ca să ridice sume financiare din aceste conturi și carduri. 

„- Recunoașteți că sunteți duși organizat în Rusia? - Nu. - E adevărat că o să primiți câte o mie de euro pe cardul MIR? -...” 

Potrivit jurnaliștilor de la Cutia Neagră PLUS, preotul din satul Temeleuți, Veaceslav Parasi, a fost reținut de poliție pe 13 septembrie. S-a întâmplat în timp ce revenea din regiunea transnistreană, de unde ridicase bani de la „Sberbank”, folosind aplicația telefonică. Părintele însă a negat acest fapt.

„- Eu am fost reținut, dar nu cu alt grup de preoți, pur și simplu eu am avut acolo, da, ce am avut, am avut, nu, dar... - Și nu sunt bani extrași de pe un card de la PromSveazBank din Rusia, da? - Nu, nu, nu, este totul altă, în altă cale și eu nu știu de ce... - Păi de unde erau banii? - Cum? - De unde erau banii, dacă nu de pe cardul ăsta? - Eu nu vreau să discut prin temele astea”.

Tot atunci, au fost reținuți de poliție, cu bani extrași de la „Sberbank” și părintele din Mîndreștii Noi, dar și secretarul Eparhiei de Bălți și Fălești, Maxim Guzun. Pe de altă parte, cel din urmă a negat categoric că ar fi vizat într-o anchetă a Poliției.

„- Aveți un card MIR, ridicați bani din Transnistria? -Nu, n-am. - V-au oprit polițiștii la intrate în Sănătăuca, cu un alt grup de preoți? - Nu, nici n-am fost. - N-ați fost? - Nu, la sigur, n-am fost. N-am niciun card și niciun fel de ban nu primesc pe card sau pe care card, de ce spuneți dvs. Și n-am fost în regiunea ceea pe 13 septembrie. Nu, n-am fost”. 

Am încercat să aflăm dacă regiunea transnistreană este singura soluție pentru a scoate banii, ce vin de la PromSveaziBank pe conturile cetățenilor moldoveni, în condițiile în care banca este interzisă și în țara noastră. Șeful IGP, dar și șefa Procuraturii Anticorupție nu ne-au răspuns la această întrebare. Nici la cea dacă toate sumele transferate au fost retrase de pe conturi. 

Despre folosirea Transnistriei, pentru retragerea banilor, au scris, încă în luna mai, jurnaliștii redacției Zona de Securitate. 

„Însă persoanele fizice și juridice de pe malul stâng pot transfera lei moldovenești prin Centrul de Casă și Decontări din Tiraspol. Rezultă că persoanele fizice pot totuși transfera banii în conturile băncilor din RM. Pe baza acestui răspuns, putem concluziona că tranzacțiile nu trec direct prin băncile transnistrene, iar banii pot fi transferați prin Centrul de Casă și Decontări. Adică băncile transnistrene pot transmite ordine de plată acolo și să facă astfel transferul”. 

„Noi am demonstrat, nu sunt doar vorbi sau presupuneri, sunt dovezi clare și că acești bani au venit de la Banca Rusă la Banca Transnistriană și că acești bani au fost scoși pe cardurile băncilor licențiate din Republica Moldova. Și ulterior a fost o liniște, până în momentul în care această schemă a luat o amploare și Procuratura Anticorupției a venit cu niște dezvăluiri, am deconspirat o schemă și atunci ei au lăsat din nou loc de interpretare, cum acești bani, totuși, intră în posesia oamenilor. Noi am încercat să aflăm dacă din nou este folosită regiunea transnistreană, ei nu au dorit să ne confirme sau să ne infirme, au spus că au oferit toate detaliile care sunt posibile la moment și, pentru a nu periclita buna desfășurare, au închis subiectul. 

Noi însă vom reveni și vom încerca să aflăm până la final cum au fost, însă vedem declarațiile Șefului Poliției, Viorel Cernăuțeanu, care a anunțat că sunt mai mulți preoți ai Mitropoliei Moldovei și Chișinăului care merg periodic în regiunea transnistreană pentru a scoate bani de pe cardurile MIR”, a spus jurnalista la „Zona de securitate”, Irina Tăbăranu.

Între timp, unii dintre cei care și-au instalat aplicația pentru transferuri de la Promsvyazbank sau care au primit bani pentru proteste fac denunțuri la poliție. 

„La numărul meu de telefon vin mesaje din Rusia. Vin mesaje legate de un credit despre care eu nu știu nimic. Știu doar că am trimis datele mele partidului Șor ca să obțin ajutor. - Câți bani ați primit de la partidul Șor? - Sincer? 200 de lei. - Pentru o ieșire? -Pentru o ieșire. A doua oară am ieșit (la protest), dar n-am primit nimic. Am primit 200 de lei. De la partidul Șor am primit doar 200 de lei și 25 de mii de lei amendă. Am primit și mesaje dubioase din Rusia. Sunt șocat. Cum se poate una ca asta? Cum să procedezi așa cu oamenii?”. 

„Mă numesc Alexandru, dar acesta nu este numele meu real, deoarece sunt nevoit să îmi ascund identitatea, fiindcă îmi este teamă pentru viața mea. De ce? Pentru că nu am puterea să mă confrunt cu aceste infracțiuni, cu acești oameni, iar legea încă nu are suficientă autoritate pentru a-i controla și pedepsi pe cei vinovați. M-am dus voluntar la poliție și am povestit. Ei mi-au explicat. Prietenii mi-au explicat, cei care deja au fost prinși. Li s-au dat amenzi. Am aflat că unora li sau dat amenzi enorme. Dar ei nu știau la ce eu merg. - Cum ai înțeles că vă manipulează? - Nimic nu este gratuit. Banii sunt doar o nevoie, iar ei pe asta au pus presiune”.

Am vrut să obținem comentarii de la deputata Mariana Tauber, care ar fi urmat să fie secretara blocului politic Pobeda Victorie, dar nu poate din cauza sancțiunilor internaționale. Nu ne-a răspuns nici la apeluri, nici la mesaje. Anterior, pentru redacția Ziarul de Gardă, ea a declarat că Ilan Șor ajută, cu diferite ocazii, persoanele cu venituri modeste, ajunse la limita sărăciei din cauza actualei guvernări. 

Un reportaj de Veronica Gherbovețchii 
Imagine și montaj de Vlad Glinjan 

23 decembrie 2024, ora 10:18

În Republica Moldova există o lipsă de cadre medicale de aproape 2000 de medici și aproximativ 3000 de asistente, conform datelor oferite de sindicatul „Sănătatea”. În realitate, cifra ar putea fi dublă dacă ținem cont că unii medici își fac meseria în două, trei sau mai multe sate în același timp. Cu toate astea, există localități care sunt lipsite de servicii medicale, oamenii fiind nevoiți să meargă până în centrul raional pentru servicii medicale sau, în cazurile de urgență, trebuie să apeleze la ambulanță, care deseori întârzie din cauza drumurilor rele sau din cauza condițiilor meteo. 

„Azi am ajuns în satul Bogzești din raionul Telenești. În spatele meu este punctul medical al satului și marea problemă a satului, a oamenilor din acest sat, este că medicul vine de două ori pe săptămână, în timpul programului de lucru. După programul de lucru, oamenii de aici nu au decât o singură variantă, aceea de a suna la serviciul de ambulanță dacă au o urgență. hai să vedem ce ne zic oamenii și să discutăm cu domnul doctor.”

„Văd că și domnul doctor e tot în vârstă. Ați avut înainte doctor în sat? - Am avut sora medicală din sat, de-a noastră, dar ea a fost bolnavă și a decedat. - Și dacă domnul doctor pleacă, ce faceți? - Rămânem ai nimănui.” 

„Trebuie să aibă medicul condiții, să fie remunerat cum trebuie ca el să poată să lucreze aici, nu să se gândească cu ce mă duc, cu ce să vin sau ce o să mănânc. - De ce credeți că ăștia tineri nu prea vin? - Nu vin, iată domnul e la pensie, dacă ne mai leapădă și el, nici o îndreptare, nici o rețetă nu are cine scrie. - Sunteți nevoiți să mergeți la raion. - Da cum, și acolo e așa o atârnare.”

„Singur tu știi cum se atârnă medicii față de oameni, dar pentru o oaie parșivă nu trebuie să judeci tot cârdul. Dar sunt medici unde, mai bine să nu intri la dânșii. - Dar aveți copii, sunt copii aici în sat? - Sunt, dar puțini. Erau mai mulți, dar era satul mai tânăr, familii tinere, se nășteau copii. Acum lucrează grădinița, dar aduc și din satul vecin. - Școala s-a închis, da? - S-a închis că nu e numărul de copii.” 

„Care sunt de urgență, urgența vine aici. - Dar pentru restul de medicamente cum faceți, mergeți la oraș? - Pentru restul la raion. - La Telenești? - Da, care cu ce poate și cum poate și cât de repede. - Acum nici rutieră nu o să fie și să te mai duci la Telenești. La ocazie, dacă te ia bine, nu...” 

„Salvarea, cum ceva, salvarea. - Dacă domnul doctor nu e în sat și se întâmplă ceva noaptea, să zicem? - Da, noaptea, dupa-masa, seara, numai ambulanța. Altcineva nu poate să rezolve nimic. Văd că le-a dat transport și îi aduce, că dacă nu aveau transport nu erau nici ăștia și noi ne prăpădeam. E greu la sat, foarte greu. În privința la bolnavi, iată sunt care stau la pat, sunt care cu tensiune. - Și ei cum se duc la raion? - Ei cum se duc, dacă ceva mai urgent numai salvarea. Cum se ridică tensiunea la careva cheamă salvarea. - Dar cât timp face salvarea până aici? - Depinde de vreme. Dacă e timp de vară, știu eu, o juma de oră, poate mai puțin. Drumurile sunt rele, foarte rele. Acolo e o bucățică asfaltată, o bucățică sunt gropi, parcă a bombardat cineva și e foarte greu de mers, nici salvarea aia nu poate zbura. Și dacă mai e și ghețuș, salvarea aia poate să ajungă târziu sau să nu ajungă deloc. Și socotiți ce se întâmplă cu bolnavul acela.” 

Astăzi, medicul satului Bogzești este Vasile Popa, pensionar, în vârstă de 71 de ani. Și-a început activitatea acum aproape cinci decenii, în raionul Orhei.

„Lucrul l-am început imediat după internatură, la Bălți am făcut internatura. - În ce an? - Deodată am fost repartizat în 1978. Atunci internatura se făcea un an și te trimiteau unde aveau nevoie, că acolo mulți ani nu au avut doctor.” 

A ajuns în Telenești după ce fostul medic a ales să plece, iar asistenta medicală din sat a decedat în urmă cu puțin timp. 

„Aici a fost un medic din sat, din Crăsnășeni, dar dumnealui s-a dus la Chișinău și aici era vacant, aveau nevoie. Doi ani nu au avut medic deloc. - Și cum s-au descurcat oamenii: - Mergeau la Budăi, dar de aici până acolo sunt 15 kilometri. - Și se duceau pe jos? - Transport era odată în zi.” 

Medicul ne-a spus că problemele celor din sat sunt diferite de cele din orașe, iar medicul de familie trebuie să știe să facă de toate, deoarece nu sunt alți specialiști care ar putea investiga nevoile cetățenilor. 

„Îs 385. - Toți? - Da. Și merge în descreștere, eu am o singură gravidă și un copil până la un an. El a împlinit anul, dar să zicem. Aici a activat, cu regret, o soră medicală de aici din sat, dar care a decedat la 52 de ani, anul ăsta. Ei au avut noroc că a fost dumneaei, din sat, dar noi nu suntem de aici. - Nici colega dumneavoastră? - Nici ea și noi suntem pensionari amândoi. Și iată eu vin de la Budăi că acolo trăiesc. - Cu ce veniți? - Când nu e transport, vin cu rutiera, mă scol mai devreme, că miercurea și vinerea, el vine la orele 6. - Deci la orele 5 vă treziți. - Da, mă trezesc și ies în drum, iar la orele 7 sunt aici.”

Ne-a citit din jurnalul pe care îl ține zi de zi din care am aflat că, în cele două zile pe săptămână cât se află la punctul medical, are circa 30 de pacienți.

„Pentru un tânăr eu nu știu mai departe, dar eu am iată, aici în Crăsnășeni, un medic. Ea e cu copilul, că a născut acum, de curând. Socot că dacă o să iasă ea, o să mai aibă cine lucra. - Dar dacă nu? - Dacă nu, nu știu. Aici în sat aveau dumneaei, doamna care a decedat, era în sat un lucrător medical, dar așa nu-i nimeni. - Dacă Doamne ferește ceva se întâmplă? - Salvarea, cheamă salvarea. - Dar nimeni la fața locului care să-ți acorde primul ajutor? - Nu-i nimeni.” 

Pentru reticența tinerilor de a veni să profeseze în sat, a dat vina pe lipsa condițiilor minime de trai din mediul rural și a salariilor mici. Chiar și cabinetul lui nu ar fi pe placul unui tânăr specialist, fiind îngust și soba alături. 

„Condițiile nu-s, în primul rând. Bun că ea are părinți și o să stea la părinți, dar unul tânăr iată să-ți vină, unde ai să-l aranjezi, la gazdă, așa-i? Și ce să facă el acolo, ce condiții, ce are vreun cămin acolo, cu ligheanul în cap doar să se spele, de exemplu. Și apoi salariul e mititel. - Cât are salariu un medic în sat? - Eu de exemplu am, cu anii mei, să zicem 48 de ani de muncă, am vreo 16 mii. - Cu toți anii de muncă adunați, da? - Da, da. - Dar un tânăr la început de cale cât are? - N-au atât, poate că 11-12 mii. - Dar nu e atât de motivant ca să îi facă să se mute în sat. - Nu, nu, nu.

Eu împlinesc 71. - Și încă vă faceți meseria. - Eei, ce să facem dacă... Eu cu mare plăcere iată o aștept pe dânsa, dacă ceva, numai să iasă. - Vreți să rămâneți acasă, să vă odihniți? - Da, da. Am eu cu ce mă ocupa acasă, mi-am făcut o prisacă. Mă rog, pe acasă, să nu stai degeaba. Trebuie să-ți placă și să te poți orienta rapid. Aici ești la periferie și vine lumea cu diferite întrebări, dar tu trebuie să iei decizia repede, nu ai ce aștepta. Iată o să vă povestesc un caz, în toamna asta chiar a fost. În pădure tăia lemne și un viespar din ăia mari l-a înțepat. Dar ei au mai băut vin și norocul lui că a băut trei, patru stacane de vin. Pădurea nu-i departe și el s-a pornit pe jos. Eu nu știu cum a ajuns el, Doamne ferește, roșu, umflat”. 

Spre deosebire de cei din Bogzești, sătenii din Bănești, același raion, au un medic al lor, pe care nu trebuie să-l împartă cu satele vecine. Liuba Chipăruș practică medicina de aproape zece ani, timp în care a fost medic pentru mai multe localități.

„Știți, era cale de alegere, profesor sau medicină. La început medicina mi se părea ceva foarte departe de mine, dar în general sunt o persoana căreia îi place să ajute. Cred că asta a fost influența, da. Știam că trebuie să fac studii superioare, știam că trebuie să activez, dar eram nedeterminată. Și am decis că merg la colegiul de medicină, deoarece este mai scurt timp de studii și am să ies la serviciu după trei ani. Ca studiind trei ani la colegiu la specialitatea de moașă, am înțeles că-mi place totuși medicina și-mi place lucrul legat de copii mici. Am decis totuși că merg la medicină, dar totuși cu frică. A avut o mare influență diriginta mea.

Nu-mi pare rău. Îmi pare rău poate că nu suntem atât de apreciați, poate. Dar a profesie aleasă, dacă aș începe din nou cred că tot aici aș veni, tot în medicină, dar poate un pic altfel, poate nu aș trece prin colegiu ca să economisesc timp. Altceva nu mă văd.” 

Își amintește de perioada de început a carierei, atunci când avea un salariu de 2.500 de lei, salariu pe care îl considera destul de bun pentru acea perioadă. După zece ani de lucru, a reușit să ajungă la un salariu de aproape 15 mii de lei. 

„Nu se îmbulzesc tinerii. Dacă programul ăsta ar fi fost cu zece ani în urmă, cred că eram cei mai fericiți, cu suma asta care este acum, da. Acum e altă generație și e clar că generațiile au alte cerințe. Și e corect să fie așa, nu poate un medic să vină cu un salariu foarte mic. Ca să fiu corectă, noi avem nevoie să vină colegi aici, pentru că atunci când lucru e făcut de o singură persoană pentru două, este destul de greu. 

Aici eu sunt mai fericită, vedeți că eu am patru asistente medicale, cât de cât avem un oficiu care nu e chiar așa cum ar fi trebuit, dar este bine până o să mai găsim ceva surse. - Vă încălziți cu lemna ați zis. - Cu lemne, da, gazificarea satului a început dar încă nu a ajuns până aici. Când va ajunge vedem cu se va schimba, pentru că e e cald, e bine, dar infirmiera știe cum face focul acolo și cum nu poate intra de fum câteodată. Dar trebuie să avem colegi, trebuie să avem cu cine lucra, echipă să fie.” 

„A fost perioadă în care nu ați avut medic în sat? - Dacă e numai unul, când mai iese în concediu, dar așa. - Și ce faceți atunci când nu-i? - Mai vine de la Telenești cineva și înlocuiește. - E bine să aveți medic în sat, da? - E foarte bine. - Noi am fost în sate unde oamenii trebuie să meargă până la raion. - Nu, noi suntem fericiți că sunt medici și încă sunt de sat. - Dar farmacie este? - Da, iată este. - Deci aveți tot ce vă trebuie în sat? - Tot ce ne trebuie, nu de mult s-a deschis și tare ne-am mai bucurat. - Ce făceați când nu aveați farmacie? - Ne chinuiam la Telenești. Alde mine foarte greu ajunge, dar când e pe loc clar că e mai bine.” 

Ministra Sănătății, Ala Nemerenco, afirmă că nu există o lipsă de cadre în Republica Moldova, conform statisticilor și că Ministerul face tot ce e posibil pentru a perfecționa cadrele existente și tinerii absolvenți. 

„Noi nu avem cumva o criză acută de cadre în Republica Moldova și vreau să deschideți statistica și să vedeți unde se spune că, noi în Republica Moldova avem înregistrați la 10 mii de cetățeni, 50,2 medici. Comparativ cu Uniunea Europeană, este foarte mult, Uniunea Europeană are 34 de medici la 10 mii de cetățeni.

În noiembrie am acoperit foarte multe din cererile care au venit de la instituțiile medicale din țară, am majorat pentru cei care vor finaliza în următorii ani, indemnizația unică pentru zona rurală, egală cu 250 de mii de lei, îi trimitem la perfecționări peste hotare, încercăm să investim cât mai mult în tineri, echipăm, modernizăm instituțiile astfel ca ele să fie atractive. Deci nu doar cele din Chișinău, dar și cele raionale. Toți acești factori împreună, iată ne aduc la o creștere, la o majorare a numărului de cadre.”

Pe de altă parte, vicepreședinta federației sindicale „Sănătatea” din Republica Moldova ne-a oferit alte cifre, obținute în urma unei analize interne.

„Noi avem o analiză a noastră, a federației, și în ultimii cinci ani numărul de cadre încadrate în instituțiile medicale scade de la an, la an. Ce ține de anul 2023, putem spune că o insuficiență este atât la medici cât și la asistenții medicali. La medici avem o lipsă de aproape 2000 de specialiști, mai exact 1977, iar la asistenți medicali avem insuficiență de cadre de aproape 3000 de persoane. Cifra nu este chiar atât de mare, ținând cont de faptul că mulți dintre ei lucrează mai mult decât o normă de salariu. Respectiv, dacă ar lucra doar pe un salariu, aceste cifre ar fi mult mai mari. - Duble probabil. - Probabil duble, pentru că mulți dintre ei lucrează două norme aproape. Medicii de familie lucrează în mediul rural în special, în mai multe sate, lucrează și în centrul raional și în sate și încearcă cumva să acopere această necesitate de cadre”, a declarat Natalia Chihai.

Conform federației sindicale, Republica Moldova pierde de la an la an cadrele medicale tinere, iar cele mai multe dintre ele aleg să lucreze în România, având condiții mai bune și salarii mai mari. 

„Ca să fii medic în sat, este cu adevărat o provocare. Trebuie să accepți să mergi la această provocare.” 

Potrivit sindicatului Sănătatea, în anul 2023, circa 950 de studenți au absolvit Universitatea de Medicină, dintre care aproape 600 erau moldoveni. Doar 20 la sută s-au angajat în Republica Moldova. 

Un reportaj de Constantin Niculae
Imagine de Vlad Glinjan
Montaj de Constantin Niculae