28 octombrie 2024, ora 19:55

Conducerea Procuraturii Generale recunoaște că este depășită de situație în lupta cu schemele de finanțare a destabilizărilor și coruperea alegătorilor. Acest atac a fost gândit de serviciile speciale rusești și s-a mizat pe faptul că procurorii nu vor face față volumului imens de muncă, a declarat, astăzi, într-o conferință de presă procurorul general. Totuși, Ion Munteanu susține că subalternii lui muncesc la turații maxime, în timp ce condamnările în dosarele ce vizează oamenii lui Ilan Șor bate basul pe loc. De cealaltă parte, Consiliul Suprem al Magistraturii se plânge numărul mic de judecători pentru o perioadă cu atâtea provocări.

După ce Ilan Șor a renunțat să mai trimită bani în numerar prin curieri, în aprilie a fost pusă în aplicare schema cu deschiderea conturilor în banca rusă Promsveazybank. Până acum, clienți ai băncii ar fi deja circa 140 de mii de moldoveni, pe contul cărora vin bani și pentru alți simpatizanți.

„ Această schemă a fost elaborată în exteriorul țării și anume de serviciile speciale rusești. Au fost documentate mai multe persoane care efectuează transferuri de ruble prin diferite platforme financiare după care la achitarea activiștilor le oferea doar jumătate din suma care le-a fost transferată prin intermediul aplicației PSB, restul banilor le repartizau președinților oficiilor teritoriale ale formațiunilor. Urmează să remarc că una din tacticile dezvoltate de arhitecții acestei scheme uriașe este să copleșească organul de urmărire penală și cel de constatare cu volum de documente”.

Totuși, procurorul general susține că subalternii lui fac tot posibilul pentru contracararea fenomenului, din aprilie și până acum fiind organizate peste 800 de percheziții.

„ Au pus în executare peste 380 de măsuri speciale de investigații, au reținut mai mult de 28 de persoane, au ridicat și sechestrat echivalentul în lei a peste 50 de milioane. Au atribuit statut de învinuit a peste 35 de persoane”.

Ion Munteanu a mai spus că Ilan Șor a racolat o armată de avocați, foști procurori și polițiști care au grijă să creeze problemele sistemului pentru a nu admite avansarea investigațiilor. Totuși, potrivit procurorului general, judecătorii au pe masă toate argumentele pentru a se pronunța în dosarele de rezonanță ce vizează oameni din anturajul lui Ilan Șor, cum ar fi Marina Tauber, Evghenia Guțul sau Alexandr Nesterovschi.

„Partidul Politic Șor și deputata Marina Tauber au fost înaintate patru capete de acuzare. Urmărirea penală a durat pe parcursul lunilor ianuarie 2022- iunie 2023. Au fost expediate în instanța de judecată 67 de volume însoțite de un rechizitoriu pe 350 de pagini, până în prezent au avut loc 63 de ședințe. Cunoașteți instanța, cunoașteți judecătorii, vă rog să adresați întrebări de genul „ Până când vor dura procedurile?”. 

La rândul lui, președintele Consiliului Superior al Magistraturii recunoaște că procesele au fost tergiversate, iar pentru asta au fost motive obiective.

Procurorul general susține că această provocare a scos la suprafață vulnerabilitățile sistemului, precizând că acuzatorii au nevoie de mai multe instrumente legale în contracararea fenomenului corupției. 

„ Va fi necesar să ne angajăm într-un dialog mai sincer și deschis în tot ce înseamnă modificări legislative procesual- penale. Nu este corect să ceri curaj, dedicație, muncă neîntreruptă de la cei care sunt supuși unor reforme interminabile, adesea spontane și inițiate de experți care nu consideră necesar să consulte specialiștii din domeniu. Reforme structurale și procedurale continue implementate în grabă fără o analiză adecvată a riscurilor și consecințelor asupra capacităților reale”.

Pe lângă pârghii legislative suplimentare, Ion Munteanu crede că are nevoie de mai mulți procurori cu pregătire specială, de o subdiviziune care să lupte cu schemele de criptovalută, dar și complete de judecători specializați pe astfel de infracțiuni. Precizăm că săptămâna trecută Inspectoratul General de Poliție a anunțat că doar în perioada septembrie-octombrie din Federația Rusă au fost transferați 39 de milioane de dolari pentru coruperea alegătorilor.

26 decembrie 2024, ora 17:30

Parlamentul a adoptat Strategia națională de apărare a Republicii Moldova pentru anii 2024-2034. Dezbaterile proiectului, care identifică potențialele amenințări și riscuri în domeniul apărării, precum și stabilește obiectivele și direcțiile politicii de apărare, a stârnit dezbateri aprinse în plen.

O atenție deosebită este acordată agresiunii militare Federației Ruse asupra Ucrainei. În acest sens, strategia identifică o serie de riscuri și amenințări la adresa apărării naționale, cum ar fi: stabilirea de către Federația Rusă a unui coridor militar terestru până la la hotarele țării noastre, desfășurarea acțiunilor hibride împotriva Republicii Moldova, staționarea ilegală a forțelor militare ale Rusiei pe teritoriul țării noastre, dar și formațiunile armate ale regimului neconstituțional din regiunea transnistreană.

„Operațiile de tip hibrid desfășurate de Federația Rusă, direct sau prin intermediul unor interpuși locali, al unor organizații și grupuri sociale cu orientări radicale din Republica Moldova, generează amenințări directe la adresa securității, a ordinii constituționale, a infrastructurii critice și a bunăstării populației. Totodată, acestea urmăresc să împiedice statul să își apere interesele naționale, precum și să reducă capacitatea țării de a-și promova obiectivele strategice”, a declarat ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi.

La afirmația deputaților din opoziție precum că includerea Federației Ruse în categoria statelor agresor este „необоснована”, deputatul PAS, Vasile Grădinaru a replicat:

„Neobosnovana (neargumentat) sunt omorâți sute și mii de oameni; sunt distruse orașe, policlinici, școli; sunt omorâți oameni; sunt distruse sisteme energetice inclusive cele care afectează viața cetățenilor din Republica Moldova; zboară rachete de asupra noastră; cad obiecte zburătoare lansate de Federația Rusă”.

S-a discutat și despre neutralitatea Republicii Moldova. Potrivit ministrului, autoritățile respectă statutul de neutralitate constituțional asumat prin neadmiterea dislocării de trupe militare ale altor state pe teritoriul național și neaderarea la alianțe militare, dar și prin neparticiparea la conflicte armate. 

Totuși, prezența ilegală a forțelor militare ale Federației Ruse pe teritoriul Republicii Moldova pune în dificultate funcționalitatea juridică și recunoașterea internațională a acestui statut.

„Statutul de neutralitate nu reprezintă un impediment în dezvoltarea continuă a cooperării cu statele și organizațiile partenere în domeniul securității și apărării. Prin urmare dreptul suveran de autoapărare individuală sau colectivă al fiecărui stat membru al Organizației Națiunilor Unite în cazul producerii unei agresiuni armate împotriva acestuia este un drept inalienabil”, a explicat Nosatîi.

Proiectul de lege a stârnit ample dezbateri în Parlament între deputații PAS și cei din opoziție. Politicienii s-au întrecut în lecții de istorie și geopolitică, menționându-l pe Putin, dar și mai multe personalități istorice, precum Stalin și Goebbels.

În final, proiectul a fost adoptat cu votul a 56 de deputați. Noua strategie a Republicii Moldova pentru perioada 2024-2034 urmărește consolidarea unui sistem de apărare modern și eficient, adaptat provocărilor de securitate actuale.

De asemenea, documentul prevede căile și resursele, inclusiv financiare, umane și materiale, necesare pentru realizarea obiectivelor de apărare. Strategia descrie și alți factori cu impact asupra politicii de apărare a statului, cum ar fi neutralitatea permanentă, cadrul juridic internațional, starea actuală a Forțelor Armate, industria de apărare, cooperarea internațională și parteneriatele strategice.

În proiect este descris inclusiv mediul de securitate la nivel global și regional, „care a devenit, în ultimii ani, imprevizibil și complex, caracterizat prin transformări accelerate, turbulențe și cu încălcări vădite ale principiilor dreptului internațional”.

Strategia identifică o serie de riscuri și amenințări la adresa apărării naționale, cum ar fi stabilirea de către Federația Rusă a unui coridor militar terestru până la hotarele țării noastre, desfășurarea acțiunilor hibride împotriva Republicii Moldova, staționarea ilegală a forțelor militare ale Rusiei pe teritoriul țării noastre, dar și formațiunile armate ale regimului neconstituțional din regiunea transnistreană.

Strategia a fost elaborată de o comisie formată din reprezentanți ai instituțiilor de apărare, sub coordonarea președintelui Republicii Moldova.