10 martie 2024, ora 20:15

În cazuri rare, obezitatea este o boală genetică, pe care persoanele o moștenesc de la membrii familiei. De cele mai dese ori, e cauzată de mâncarea în exces și de sedentarism. Pentru a nu ajunge în astfel de situații, este recomandat să facem multă mișcare și să mâncăm sănătos. Însă studiile mai vechi arată că sportul nu prea se regăsește în lista cu priorități a multor moldoveni. 6 din 10 moldoveni nu practică deloc sportul. Poate, peste ani, proporția s-a schimbat, iar numărul moldovenilor care fac sport este mult mai mare. 

Am întâlnit-o pe doamna Elena în parc, alerga. Are 67 de ani și ne-a spus că a început să alerge după ce s-a pensionat. A participat la un maraton organizat în Chișinău în anul 2016 și, de atunci, a simțit că trebuie să facă mișcare pentru a se menține activă și sănătoasă. Ar fi bine ca și alții să-i urmeze sfaturile.

„Trebuie să facă mai multă mișcare. Să iasă în parc, măcar pentru plimbări. Se poate și seara, parcurile noastre sunt bine dotate, sunt iluminate pe timp de noapte, sunt acoperite cu asfalt. Mai multă mișcare și mâncare sănătoasă, să aibă grijă de ceea ce consumă. Nu e numaidecât să mănânce delicatese, cred că mâncarea sănătoasă este la îndemâna oricui. Și, desigur, înfometarea. Să nu uităm că atunci când ne ridicăm de la masă trebuie să fim puțin flămânzi”.

Un alt pensionar, domnul Valeriu, trăgea de fiare pe un teren de sport, amenajat în parc. Cu greu îi ghicești vârsta. 

„Am 81 de ani. - Aveți 81 de ani? - Nimeni nu-mi dă această vârstă. În aprilie, de Ziua Cosmonauților, voi împlini 82 de ani. - Ce vă motivează să faceți sport? - Așa... - Toți înțeleg că mișcarea este viață, de aceea trebuie să facem mișcare. Practic în fiecare zi vin pe aici, fac un cerc, dimineața fac gimnastică, de aceea și imaginea se menține, cât de cât, mai tânără. - Legat de mâncare, acordați atenție la produsele pe care le consumați? - Dacă sincer, nu mă limitez la ceva anume, mănânc de toate, dar nu fac excese”.

Este atent la felul în care arată și domnul Alexandru. Ajuns la 71 de ani, vrea să se mențină sănătos cât mai multă vreme. 

„Eu mă plimbu și de-amu e vârsta, trebuie să fac sport. - Pentru sănătate? - Da. - Ieșiți des aici? - În fiecare zi. Vreo două ceasuri. - Cum faceți cu zahărul? - Știți, chiar l-am redus aproape cu totul. Mai pun o linguriță acolo în ceai. Dar cu sarea mai greu, ea dă gust la bucate. Din carne, numai găini. Pe vremuri, umblam peste tot și am mâncat destul salam. M-am săturat deja”.

Adoptarea unui mod sănătos de viață trebuie să înceapă din tinerețe. 

„- Tu de ce ai ieșit la alergat acum? - Pentru că asta este stilul meu de viață, alerg de mic, am făcut fotbal, acum alerg. În aprilie am maraton la București. - De ce lumea se îngrașă? - Alimentația, cred că, și nu vor să facă sport. - Cum controlezi consumul de zahăr? - Cu 2 luni în urmă, împreună cu soția, am început să punem limite de zahăr, fără ciocolate, am luat decizia să mâncăm numai miere. - Cum a fost? - Primele zile - foarte greu. Acum e bine”.

„- Ai grijă la consumul de zahăr? - Eu îl controlez și vreau să-l reduc la 0. În două luni vreau să ajung la 0. - Fizic cum te-ai simțit? - Chiar fain. Zahărul e ca un drog”.

Un studiu, publicat acum cinci ani, arăta că 6 din 10 moldoveni nu practică deloc sportul. Cel mai invocat motiv pentru care îl fac este ca să se simtă bine și sănătos.

21 decembrie 2024, ora 21:24

Nu e secret că o bună parte din localitățile rurale sunt populate de vârstnici. Iar bătrânii, din păcate, sunt dependenți de medicamente. Dar, așa cum arată informațiile oferite de Agenția Medicamentului, doar 612 sate și comune au farmacii, respectiv - în celelalte 1000 nu există asemenea servicii vitale. Acum aproape un an, pentru a rezolva această problemă, Guvernul a lansat proiectul național „Farmacie în satul tău”. S-au făcut licitații, iar în cele din urmă 16 agenți economici au câștigat dreptul de a deschide farmacii în sate. Nu peste tot și-au onorat obligațiunile, printre ele fiind și localitatea Cărbuna. 

Sunt două luni de când satul Cărbuna nu mai are farmacie. Aceasta aparținea centrului medical din Ialoveni, dar, după expirarea licenței, nu a mai fost reactualizată, susține primarul. Fosta farmacie activa în incinta oficiului medicilor de familie. 

„Iată aici a fost farmacia. Toate condițiile au fost. Aici la ghișeu. Aici a fost loc pentru farmacie. Toate condițiile, dulap... deja a fost și a luat filiala. Aici nu urmează o farmacie, ceva am înțeles că nu se permite. Instituția unde-s medicii de familie, nu se permite să fie farmacie. De asta ei și au închis. 10 ani aici a fost farmacie”.

Violeta Rață, medic de familie din 1993, nu-și amintește ca satul să fi rămas vreodată fără farmacie. 

„- Farmacie noi am avut permanent. În instituția veche în care am activat, acolo tot era farmacie. Iar acum de 10 ani am avut altă farmacie. - Și acum două luni în urmă s-a închis farmacia. - S-a închis. - Cunoașteți din ce motive s-a închis? - S-a închis filiala centrală de la Ialoveni. A fost filială și s-a închis farmacia de bază. Nu doar a noastră, toate s-au închis care erau sub diviziunea lor. - Cum reacționează oamenii când le dați medicamente să cumpere și ei știu că nu au de unde? - Reacție negativă. Și nouă ne vine greu. Dacă nu aveam ceva de primul ajutor, ne duceam la farmacie, dar acuma”.

Rămași fără acest serviciu, localnicii spun că le este tot mai greu să-și procure medicamentele și se arată îngrijorați de situația creată.

„- Vă este greu fără farmacie în sat? - Foarte greu. - Unde mergeți ca să vă cumpărați niște pastile, medicamente? - La capitală, la raion, la Căinari. - Dar unde vă este mai ușor să mergeți, la capitală? - Mai ușor ar fi să fie aici pe loc. - Cunoașteți din ce motiv s-a deschis farmacia la dvs.? - Nu, nu cunosc. - Dar vă doriți o farmacie aici în sat? - Dapoi cum. Să fie aici o farmacie pentru un pensionar, pentru bugetari, pentru toți. Îi clar că ar fi bine să fie aici. - Cât de des mergeți să vă cumpărați medicamente? - Ei, ne străduim ai rar. Soția se ocupă cu așa ceva”. 

„- Am aflat că nu aveți farmacie în sat. - Îi închisă farmacia. - Dar cunoașteți din ce motiv farmacia este închisă? - Nu-s leacuri, nu au de unde aduce. Cred că așa ceva. - Dar vă lipsește farmacia, aici, în sat la dvs.? - Da, ar trebui să fie. Toată lumea e de acord ca să fie”.

„- Iată nora mea s-a dus acuma la Ialoveni, la Chișinău, nu știu unde-i dusă. Cu băiatul bolnav, îl doare de-o ureche, una alta. Și iată s-a dus pe drum acum”. 

„- La Chișinău la doctori. Că aici nu avem doctori. Nu pot să verifice aici urechile, să pună aici un doctor? Iată s-a dus femeia la oraș asta și trebuie să vină la ora 18.00”.

„- Adică vreți, totuși, un medic aici, o farmacie? - D-apăi cum. O farmacie, un medic. Așa se duce un medic... Eu idee nu am. Lasă să hotărască ceva, să facă ceva”. 

„- Nu demult au închis-o. Ne-au promis că face alta. - Este greu fără farmacie aici în sat? - Sigur că este greu. La atâta lume, trebuie farmacie”. 

„- Trebuiește lecuire, trebuiește tablete, trebuiește injecții. Ce nu trebuiește de la farmacie? Ce nu le trebuiește la oameni? Sărmanii unde să se ducă să cumpere. - Dar dvs., unde mergeți să vă cumpărați medicamente? - La Căinari, la Răzeni, la Chișinău. - Și vă este greu să vă deplasați? - Dapăi cum. Desigur. Ia închipuie-te singură că ești în locul nostru. - Cât de des mergeți după medicamente? - Da cât de des... când îmi trebuiește. - La necesitate. - Da, dar sunt care le trebuiește într-una. Regulat le trebuiește să urmeze. Unde să se ducă să le ia? - Dar știți că degrabă se deschide o farmacie? - Să dea domnul. Asta este foarte convenabil. Foarte bine o să fie pentru satul Cărbuna”.

„- Cum fără farmacie. Pentru toată nimica trebuie să te trimită la Rezeni, la Ialoveni. - Și mergeți acolo, la Rezeni, la Ialoveni? - Dapoi numai că. Iată acuma pentru niște rezultate s-a dus la Răzeni”. 

„- Ce mai este ca farmacia în sat? - Un copil, o pastilă. Te-ai dus, ai luat. Dar așa, du-te la Răzeni, la Ialoveni, că în altă parte nu. - Dvs., nu vă deplasați acolo, da? - Nu. - Rugați pe cineva? - Dapăi cum. - Vă este greu. - Dapoi numai că e greu. - Dar știți că degrabă se deschide o farmacie aici în sat? - Nu, n-am știut”. 

De altfel, localitatea Cărbuna figurează în programul dezvoltat de Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale - „Farmacie în satul tău”. Un agent economic a câștigat licitația de a deschide o farmacie, dar pe parcurs a renunțat. 

„Din păcate, eu nu știu care a fost motivul. Domnii care au câștigat licitația spun că nu au găsit edificiu care ar fi disponibil. Deși noi am pus două edificii la dispoziție. Da, sunt niște edificii mai vechi care aparțin primăriei și am putea să i le dăm în arendă. Dar ei la urmă s-au refuzat. Eu nici nu cunoșteam de decizia lor, ca mai târziu să sun să aflu, când s-a închis deja farmacia existentă, care a fost în localitate până nu demult, două luni în urmă. Interesându-mă, ei au spus că noi am trimis refuzul către Agenția Medicamentului. Interesându-mă mai departe, undeva s-a stopat chestia cu deschiderea farmaciei „Farmacie în satul tău”, a spus primarul de Cărbuna, Constantin Cecoi.

În lipsa unei soluții urgente, primăria a început să caute un alt agent economic dispus să deschidă o farmacie în sat.

„Noi am găsit la moment un agent economic, care vrea să deschidă o farmacie de la zero. Perfectează actele acuma pentru pământ, și nu a fost procurat de la primărie, dar a fost procurat de la o persoană fizică. Și perfectează actele de proiect pentru a deschide o farmacie modernă, care să corespundă tuturor standardelor naționale și internaționale pentru locuitorii satului Cărbuna. 

Pot spune că mai mult de 50% din populație, care este la moment în localitate, deja sunt peste vârsta de pensionare. Și, cum știm, bătrânețile aduc și cadourile de boli pe care trebuie, cumva, să le lecuim. - Considerați că ar fi bine ca în fiecare sat din țară să fie câte o farmacie? - Da. Cât de mică, dar ar trebui să fie. Nu numai în satul Cărbuna, dar în toate satele în care s-ar putea. Pentru că noi știm că, chiar și o navetă să o faci într-un sat vecin, e costisitor pentru un bătrân care trăiește dintr-o pensie. În afară de aceea ca să dea bani pe medicamente, mai plătești și pentru navetă. Ai cheltuieli mari”, a declarat primarul de Cărbuna, Constantin Cecoi.

„Până la momentul lansării proiectului Farmaciei în satul tău, farmaciile din sate, preponderent, erau niște filiale a farmaciilor centrurilor medicilor, centrului de sănătate din Raioane. Respectiv, în satul Cărbuna exista o farmacie, o filială, a centrului de sănătate din Ialoveni, însă ea nu era licențiată. Noi, respectiv, nefiind licențiați, după datele noastre, ea nu figurează ca farmacie. Și acolo s-au organizat licitații și s-a determinat un agent economic învingător. Când agentul economic s-a dus în sat, el, de fapt, a văzut că acolo farmacie există. 

Deci, noi am intrat în contact cu reprezentanțe din Ialoveni, de la centrul medicilor sănătate. Ei au confirmat că doresc și continuă activitatea și au aplicat la licențiere. Și, respectiv, au licențiat această farmacie și ea funcționează ca și licențiată. Ori, acum, dacă există o farmacie licențiată, satul, respectiv, nu mai este eligibil pentru proiectul farmaciei în satul tău, dar, oricând, doar că are alt agent economic, poate să vină, să-i deschidă o farmacie, o a doua farmacie, doar că ea nu va fi subvenționată”, a explicat directorul general al Agenției Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, Dragoș Guțu.

Statisticile arată că majoritatea farmaciilor sunt concentrate în orașe și municipii, în timp ce satele, mai ales cele îndepărtate sau mici, rămân fără acces la astfel de servicii. 

„Este un proiect de mare importanță socială, în primul rând. Și pornește de la ideea că fiecare cetățean al Republicii Moldova, poate și trebuie să beneficieze de serviciile farmaceutice de calitate, în localitatea unde trăiește. Istoric, așa s-au aranjat lucrurile că, pe parcursul ultimilor 30 de ani de zile, farmaciile în RM s-au deschis, preponderent, în localități mari. Municipii, în special, mun. Chișinău. În Chișinău, de exemplu, avem de 2-3 ori mai multe farmacii, decât ar fi trebuit să fie, conform normelor internaționale. Pe când fiecare 2 sate din 3, adică 70 la sută din satele Republicii Moldova, nu au o farmacie”.

Pentru a încuraja agenții economici să deschidă farmacii în sate, Guvernul oferă subvenții ca formă de susținere financiară. 

„Aparent, e ca un parteneriat public privat. Agentul economic identifică un spațiu, face reparație, o înzestrează cu mobilier, medicamente și începe a comercializa. Statul intervine pentru a-i acoperi cheltuielile operaționale. Deci, o dată la trei luni, ei ne trimit nouă raport, care au fost vânzările lor fără TVA. Dacă vânzările fără TVA au fost până la 50 000 MDL, atunci noi le transferăm o sumă de bani neimpozitată, în valoare de 20 000. Dacă vânzările-s până la 100 000 de lei, 15 000 mii. Dacă până la 150 000, 10 000 de lei. Iar dacă vânzările depășesc 150 000 de lei, atunci nu mai transferăm nimic, pentru că suma asta deja permite ca o farmacie să fie independentă financiar”.

Din februarie 2024, de când s-a lansat proiectul „Farmacie în satul tău” și până în prezent, au fost deschise 50 de farmacii, ce deservesc circa 65 de mii de oameni.

„Ne propunem pentru anul viitor, mai bine zis, inspectoratul farmaceutic din cadrul Agenției Medicamentelor să viziteze toate raioanele țării, în percursul anului viitor, și să stabilească exact câte farmacii funcționează sau câte farmacii intenționează să funcționeze. Și după auditul ăsta, așa să zic, larg, a întregii acteți farmaceutici din raioane și din sate, vom putea spune care este situația. Dar după analiza noastră preliminar, cam jumătate din satele Republicii Moldova rămân așa, fără farmacii. Este și altă adevăr, sunt sate foarte, foarte mici, cu două, trei sute de gospodării, unde probabil că farmacii, în sensul de plin, nu va fi posibil de deschis”.

Pe de altă parte, agenții economici care au câștigat licitațiile se confruntă cu numeroase provocări, cum ar fi un spațiu atractiv sau lipsa condițiilor. 

„Probleme sunt mai multe. În primul rând, noi începem de la comunicarea cu conducătorii localităților, cu primarii, cu consiliile locale. Așa a fost situația, de la destrămarea uniunii sovietice imobilele au fost lăsate, care erau în administrație, fostele farmacii, chiar a instituțiilor medicale. Imobilele au fost lăsate de izbeliște. O parte au fost distruse, nereparate. N-au fost bani de întreținere. Imobilele nici până astăzi nu sunt înregistrate la cadastru. Sunt situații în care, chiar primarul spune: Eu nu am nevoie de farmacie.

Clar, acolo unde nu sunt imobilele înregistrate la cadastru, încercăm să găsim la privați. Dar, iarăși, cine sunt privații în sate. Sunt foști președinți de colhoz, care au reușit să-și privatizeze atunci spațiile și nu au avut grijă de ele. Sunt în stare deplorabilă. Și ei consideră că în domeniul farmaceutic se fac bani mulți, și deodată îți pun un preț pentru chirie de 8000 de lei pe lună. Și am zis, așa nu merge”, a declarat directoarea adjunctă a unei companii farmaceutice, Veronica Bogatu.

Pentru proiectul „Farmacie în satul tău”, Guvernul a alocat un buget de 5 milioane de lei. Inițiativa prevede deschiderea a 150 de farmacii în localitățile rurale, fiind implementată în etape, pe baza tranșelor bugetare. În Republica Moldova, din 1.614 sate, doar 612 au farmacii. 

Un reportaj realizat de Gabriela Ursu
Imagini și montaj de Vlad Glinjan